HONTERUS, Johannes

HONTERUS, Johannes (născut 1498, Brașov – decedat 23 ianuarie 1549), preot, umanist, reformator al bisericii săseşti din Transilvania, tipograf. Data lui de naştere este controversată. Unii cercetători consideră că data naşterii trebuie plasată cu cinci ani mai târziu, dar nici partizanii anului 1498 şi nici cei ai anului 1503 nu au argumente imbatabile. Născut într-o familie de breslaşi pielari, a fost fiul lui Jorg Aust Lederer sau George Grass. După cum susţine o tradiţie ulterioară, numele de Grass nu poate fi acceptat, dar persistă întrebarea de ce Johannes Honterus nu a păstrat numele tatălui său (G. Nussbächer). Se ştie cu certitudine doar că începând cu anul 1520 a studiat la Universitatea din Viena, unde a fost înmatriculat sub numele de Johannes Aust sau Auschut (Aescht?). Aici a obţinut în 1522 titlul de „Baccalaureus”, sub numele de Ioannes Holer ex Corona, iar în 1525 pe cel de „Magister artium” (sub numele de Ioannes Holler Coronensis, de când, potrivit obiceiului vremii, ar fi ţinut prelegeri la universitatea vieneză). În acea perioadă îl găsim înscris sub numele de Holer sau Johannes Holler Coronensis, [ceea ce în dialectul vienez al cuvântului săsesc Honter (t) însemna „soc” (G. Nussbächer)]. Mai târziu îşi va scrie numele sub forma de Honter, pentru ca în ultimul deceniu al vieţii să semneze sub forma de Honterus. Din aceşti ani datează fragmente ale unui Glosar latin – german alcătuit de Johannes Honterus în scopuri didactice. Din primăvara lui 1525 şi pînă în toamna lui 1529 lipsesc ştirile despre viaţa lui. Următoarele ştiri îi atestă prezenţa la Regensburg pe Dunăre, unde s-a aflat între 22/23 octombrie şi unde a întreţinut legături cu istoricul umanist Johannes Turmair (Aventinus, 1477-1534), după cum ultimul nota în calendarul său personal, în care apare trecut sub numele de Ioannes Hynter şi Ioannes Hunter, sub ultimul nume apărând şi pe 6 noiembrie acelaşi an. În însemnările acestuia din urmă, umanistul brașovean apare sub numele de Johannes Hynter sau „Hunterus”. Doi ani mai târziu într-o scrisoare adresată umanistului Beatus Rhenanus, Aventinus pomeneşte doi studenţi transilvăneni care l-au vizitat şi i-au oferit numeroase informaţii despre situaţia geografică a locurilor natale, unul din ei afirmându-şi dorinţa de a întocmi o hartă a zonei natale. Printre lucrările arătate acestor tineri se număra probabil şi o hartă a Bavariei realizată în 1523 de Aventinus (Hans Meschendörfer*). Harta Transilvaniei a lui Honterus arată o mare asemănare cu cea a lui Aventinus. Este posibil ca Johannes Honterus să fi ajuns ca exilat în această localitate, când în urma bătăliei de la Mohacs (29 august 1526), fiind partizan al lui Ferdinand, a fost obligat să se retragă din Transilvania. La această ipoteză, fără acoperire documentară, se adaugă explicaţia mult mai plauzibilă a lui G. Nussbächer, potrivit căreia Johannes Honterus s-ar fi refugiat aici în urma asediului Vienei de către turci (27 septembrie – 14 octombrie 1529), infirmând astfel şi afirmaţia lui K. K. Klein, care susţine că Johannes Honterus ar fi fost expulzat (din Brașov?) de către Hirscher. La 1 martie 1530, Johannes Honterus, înregistrat ca JOHANNES GEORGII DE CORONA, artium magister Viennensis, a achitat taxa ce-i dădea dreptul de a ţine prelegeri la Universitatea din Cracovia. În acelaşi an, va publica aici două din cele mai importante dintre lucrările sale: Gramatica latină şi Cosmografia (1530). Fecunda sa activitate desfăşurată la Cracovia îl va impune în societatea polonă, care-l socoteşte şi un reprezentant de seamă al culturii sale (G. Nussbächer). Cosmographia lui Johannes Honterus este un mic volumaş de 16 file, având în anexă o hartă a lumii. Prefaţa sa degajă multă căldură „faţă de transilvănenii dragi”, cărora li se adresează „de departe de patrie”. Fără a insista asupra altor regiuni, reprezentate în anexă prin xilogravurile mai multor hărţi geografice, este de remarcat faptul că Johannes Honterus enumeră unele ţările cu numele lor antic. Printre acestea se găseşte şi Dacia, căreia autorul îi menţionează provinciile aferente: Moldavia, Ceculia (Secuime), Transilvania şi Valachia, exprimând astfel unitatea celor trei ţări româneşti. Dintre oraşe menţionează Oradea, Bistriţa, Brașov, Sibiu, Sebeş, Alba Iulia. Nu putea lipsi nici Brașovul, oraşul său natal, dar îl identifică greşit cu antica capitală dacică „Zarmisegetusa”, eroare făcută şi de contemporanul său Nicolae Olahus. Între hărţile Cosmografiei lui Honterus un loc important ocupă harta Sud-Estului Europei în care apare spaţiul românesc sub denumirea clasică de Dacia. Harta lumii intitulată „Universalis Cosmographica” exprimă cunoştinţele geografice de atunci, tributare încă lui Pomponius Mela şi Ptolemaios. În concepţia sa despre lume, aşa cum reiese din sistemul planetar, Johannes Honterus era adeptul teoriei geocentrice, deşi, curând Copernic avea să o revoluţioneze (1543). Cosmographia lui Honterus Johannes este considerată primul Atlas Minor din Europa centrală şi sud-estică. Prima ediţie a Cosmographiei a fost redactată, în proză, iar versiunea provizorie a Cosmographiei din 1541, tipărită la Brașov, a fost în versuri. Ediţia braşoveană a fost tipărită în puţine exemplare. Honterus însuşi considerând-o provizorie, fapt pentru care acesta a trimis-o unor cunoscuţi cărturari ai timpului, pentru ca sugestiile şi observaţiile acestora să fie folosite într-o ediţie îmbunătăţită. De altfel, caracterul provizoriu al acestei lucrări reiese şi din faptul că aceasta conţinea versuri şi rânduri neterminate şi nu cuprinde hărţi. În iarna lui 1541–1542, Johannes Honterus a elaborat varianta definitivă a Cosmographiei, care are în plus 106 versuri, având în total 1366 de hexametri şi 16 hărţi. Faţă de textul iniţial din 1530, în această versiune Johannes Honterus a eliminat circa 500 de nume topografice, conţinând doar 60% din totalitatea toponimelor folosite în prima ediţie. Deşi manualul său nu constituia un prototip în privinţa noutăţilor geografice, ignorând descoperirile lui Magelan, redactarea sa în hexametri corespundea mai bine scopurilor didactice. Descrierile lumii făcute de el l-au impus în secolul al XVI-lea ca un mare naturalist. Cartea a IV-a a Cosmographiei, care se constituie într-un fel de enciclopedie a datelor de ştiinţe ale naturii din vremea sa, „prezentate într-o manevră versificată”, a beneficiat de cea mai îndelungată valabilitate. Aici Johannes Honterus face şi unele observaţii de anatomie comparată şi chiar dacă ele puteau fi compilate dintr-o lucrare contemporană, premerg observaţiile lui Cuvier şi Darwin ce au pus bazele anatomiei comparate abia în secolul al XIX-lea. După un calcul al lui A. Huttmann a reieşit că din 131 de diagnoze, 67,9%, deci 89, se folosesc şi astăzi. Retipărită în peste 40 de ediţii, Cosmographia lui Johannes Honterus a fost cea mai răspândită lucrare a unui autor transilvănean (G. Nussbächer). Cosmographia lui Johannes Honterus, reeditările ei şi reproducerile hărţilor Daciei şi Sarmaţiei au apărut în 126 de publicaţii, într-un interval de 162 de ani. Cu un asemenea succes nu se poate lăuda nici un alt savant sas (din Transilvania) până astăzi (Dr. Gerhard Engelmann, 1982), iar, Gilbertus Cognatus, discipol al lui Erasmus, în lucrarea sa Descriptio Burgundiae afirmă că Cosmographia lui Honterus Johannes ar trebui să fie citită de către studenţi, zi şi noapte. Tot la Cracovia a predat la universitate şi a redactat o gramatică latină, care a avut un mare succes. De la apariţia ei şi pînă în 1562 a avut 15 ediţii. De la a doua ediţie a avut o completare pentru studenţii polonezi. În 1538, Johannes Honterus şi-a prelucrat gramatica în Brașov, fiind tipărită tot la Cracovia. După Cracovia, Johannes Honterus se stabileşte pentru trei ani la Basel în Elveţia (din toamna lui 1530 până în aprilie/mai 1533), perioadă în care a fost (puternic) influenţat de ideile Reformei. Aici în 1530 a folosit pentru prima dată forma latinizată a numelui său – Honterus. Acesta apare şi într-o scrisoare a lui Anselmus Ephorius, un prieten al lui Honterus din perioada din Cracovia, datată 8 iunie 1532, trimisă către studentul în ştiinţe juridice din Basel, Bonifacius Amerbach: „îţi recomand pe Honterus pe care îl vei considera un om extraordinar de învăţat dacă îl vei cunoaşte mai bine”. Faptul că el aminteşte numele lui Honterus în legătură cu un tipograf, Henric Petri, poate fi o dovadă că el a lucrat în tipografia lui ca şi corector (Hans Meschendörfer). În 1532 realizează aici o hartă a Transilvaniei, purtând inscripţia Chorographia Transilvaniae – Sybenbürgen care este cea mai veche reprezentare cartografică a acestei regiuni. Sub numele oraşului Brașov, figurează şi monograma sa J[ohannes] H[onterus] C[oronensis], putându-se deduce că harta a fost gravată în lemn chiar de către autor (G. Nussbächer). De la cine a învăţat să graveze în lemn este nesigur, dar e cert faptul că s-a perfecţionat la Basel. Această hartă realizată la comanda sibienilor şi cu informaţii furnizate de aceştia, a fost dedicată Sfatului orăşenesc din Sibiu care conducea, între sesiuni, treburile Universității săseşti. În colţurile de sus ale hărţii sunt reproduse stemele oraşelor Brașov şi Sibiu şi în cele de jos este înscrisă câte o poezie de opt versuri în limba germană şi latină. În acestea se face referire la originea saşilor, afirmând că ei sunt veniţi de pe Rin, cât şi din Saxonia şi nu numai din aceasta din urmă, afirmaţie ce a fost confirmată şi de cercetările ulterioare. Aceste texte nu au un conţinut politic sau comercial. Pe lângă localităţile Transilvaniei, reprezentate plastic, sunt localizate şi cele două ţări româneşti vecine care sunt denumite „Moldaviae Terminus” şi „Valachiae Pars”, ultima provincie având reprezentate oraşele Câmpulung (Langenaw) şi Târgovişte (Tervisz). Răspîndirea acestei hărţi nu a fost prea mare, chiar Johannes Honterus retrăgând exemplarele la care a putut să ajungă mai târziu, întrucât considera că ele conţin anumite greşeli, cărora trebuia să le adauge şi unele completări. Harta revizuită şi retipărită a apărut, cum arată şi două fragmente, care cuprind două plăcuţe adăugate la vechea hartă. Hârtia folosită la aceste completări au în filigran stema Brașovului, coroana din stema oraşului, semn şi al morii de hârtie fondate în 1546. De aici rezultă că ediţia a doua nu putea să apară înainte de 1546. Hărţile din a doua ediţie au fost tipărite în 1547 şi 1548. Cea mai completă hartă a Transilvaniei făcută de Honterus, care s-a găsit până azi, a fost predată în 1836 Muzeului Naţional Maghiar. E vorba de o copie făcută nu la Basel, ci la Brașov, după cum ne arată filigranele. Pe cât a fost de mică răspândirea hărţii în vremea lui Johannes Honterus, cu atât mai importantă a fost reprezentarea Transilvaniei, preluată după Honterus în lucrările cartografice apărute în Olanda, Franţa, Italia, până la începutul secolului al XVIII-lea. Tot în anii petrecuţi la Basel, Johannes Honterus a alcătuit şi două hărţi astronomice, pe care în 1532 le-a gravat în lemn pentru tipograful Heinrich Petri, utilizând ca model hărţile cerului ale lui Albrecht Dürer din 1515. Aceste hărţi erau utilizate ca ilustraţii la un volum de poezii al unui poet antic grec, Aratos din Soloi. Pentru această lucrare a micşorat harta din 1515. Personajele care apar goale în harta din 1515, în hărţile lui Honterus apar îmbrăcaţi după moda vremii. Cea mai mare schimbare pe care a făcut-o în reprezentarea acestei hărţi este aceea de inversare a ordinii semnelor zodiacale, ţinându-se strict de indicaţiile lui Ptolemeus. Prima dată a reprezentat într-un mod neobişnuit semnele zodiacale aşa cum le vedem noi de pe Pământ. Pe partea sudică a cerului apar din nou monograma I. H. C.. Poate nu întîmplător Sebastian Münster a scris despre talentul său în arta gravurii, la 10 mai 1543: „Acum zece ani a fost şi un Brașovean cu numele de Honter aici, care întrece cu mult pe toţi gravorii în lemn ai vremurilor noastre, un om foarte învăţat”. Tablele de lemn pe care au fost gravate hărţile sale au fost folosite pentru ultima dată în Basel în 1551, iar la Paris pentru prima dată în 1553, fiind utilizate de trei ori. Au fost copiate şi la Veneţia în 1565. Hărţile sale au avut un efect asupra dezvoltării cartografiei în diferite ţări. Tot în perioada şederii sale la Basel, Johannes Honterus s-a îngrijit şi de corectura operelor complete ale poetului latin Claudius Claudianus pentru tipografii Johann Bebel şi Michael Isengrin. Ediţia acestora, la care Honterus a lucrat ca lector editorial şi xilogravor, a văzut lumina tiparului în 1534. Cercetările biografilor săi au dovedit că Johannes Honterus a avut legături şi cu celelalte tipografii ce activau atunci la Basel. În 1533 Johannes Honterus revine în oraşul natal la chemarea consiliului braşovean prezidat de judele Lukas Hirscher cel mic*. Primit cu onoruri, sfatul orăşenesc dăruindu-i un covor şi o cuvertură, este ales membru al Centumviratului, iar din 1532 este înscris şi în registrul centumvirilor ca reprezentant al cartierului PORTICA. La sfârşitul lui iunie 1535 administraţia oraşului îi face cadou de nuntă o cupă aurită şi alte daruri de nuntă. Din listele de impozite rezultă că în august 1535 a locuit în casa lui Lucas Hirscher* cel mic şi se presupune că a şi primit o sumă de bani de 50 guldeni pentru refacerea casei părinteşti de pe Strada Neagră (G. Nussbächer). Un an mai târziu este ales ca senator, calitate în care a luat parte la stabilirea impozitelor în comunele Ţării Bârsei, iar în plus intervenea în organizarea şi funcţionarea şcolii. Între 1533/1535 instalează la Brașov prima tipografie de aici şi a treia din România, după cele de la Târgovişte (1508) şi Sibiu (1529), documentele neconfirmând cu exactitate anul înfiinţării. Pornirea acestei tipografii a necesitat un efort foarte mare din partea sa şi multe sacrificii, făcând chiar şi textele acestor manuale şi corecturile necesare. Ştim cu siguranţă că în 1539 aici se tipăresc primele cărţi. Cele mai vechi cărţi tipărite aici au fost zece manuale necesare gimnaziului. Din această tipografie au ieşit de sub teasc cele mai vechi cărţi laice din ţara noastră şi cele mai vechi cărţi în limba latină care se păstrează până în zilele noastre. La acestea se adaugă primele cărţi în limba elină (G. Nussbächer) şi tipăreşte pentru prima dată în Transilvania operele unor scriitori antici. Johannes Honterus tipăreşte în 1543 prima carte în limba germană din întreaga Transilvanie Geistliche Lieder durch H. Andreas Moldner gemacht. Lui Honterus îi sunt atribuite foile de titlu şi hărţile gravate artistic ale operelor editate de el în propria tipografie (G. Nussbächer). Prima analiză temeinică a tipăriturilor lui Honterus a fost realizată de K. K. Klein. În 1539 a publicat cea mai veche lucrare juridică din ţară Maxime culese din Pandectele dreptului civil, una din cele patru colecţii de legi ale lui Iustinian intrată în vigoare în anul 533 după Hristos şi care se constituie într-o parte „din marea operă juridică Corpus Iuris Civilis”. Aceste maxime au fost extrase din cele cincizeci de cărţi ale Pandectelor şi s-au constituit în cea mai voluminoasă tipăritură din primul an de activitate a tipografiei, lucrarea fiind dedicată regelui Ioan Zápolya. Prin ea se marchează începutul învăţământului juridic în ţara noastră. Cărţile sale au ca emblemă a tipografiei, stema Brașovului reprezentată de o coroană asupra unui trunchi de copac cu rădăcini, stemă gravată în lemn chiar de Johannes Honterus. În tipografia sa au apărut şi o serie de lucrări teologice între care se detaşează opera lui  Nilus (1540). Aceasta a fost prima ediţie a operei lui Nilus tipărită după un vechi manuscris găsit în Ţara Românească. De altfel, se pare că Johannes Honterus a cercetat biblioteci din Ţara Românească şi Moldova, ceea ce explică cunoaşterea amănunţită a acestora de către umanistul braşovean. Lucrarea tradusă apoi în limba latină apare în această formă în 1559 la Basel, în final intrând în patrologia greacă. Sub conducerea lui Johann Fuchs*, braşovenii au hotărât ca Mănăstirea Ecaterinei, situată la S-V de Biserica Neagră, să fie transformată în şcoală în 1541. Acest fapt se impunea datorită creşterii numărului de elevi, la şcolarizarea cărora Honterus Johannes şi-a adus o mare contribuţie. Pentru activitatea sa, oraşul îi dă 50 de guldeni, sumă care reprezenta mai mult de jumătate din salariul rectorului. Astfel, apare la Brașov primul gimnaziu umanist din ţară şi din S-E Europei (G. Nussbächer). Pentru acesta Johannes Honterus elaborează în 1543 primul regulament şcolar Constitutio Scholae Coronensis, regulament ce va fi retipărit în 1657 cu adăugiri, lipsindu-ne ediţia originală. Acesta cuprinde îndatoririle cadrelor didactice, obiectele de studiu, reguli pentru elevi, o formulă de jurământ ş.a., văzute de el în Germania şi considerate demne de urmat, dar completate şi cu unele contribuţii proprii. Acest regulament se compune din trei părţi, prima parte este un regulament care reflecta îndatoririle rectorului, profesorului, ale cantorului şi obiectele, materiile care urmau să fie predate. De menţionat că una dintre îndatoririle elevilor era prezentarea unor piese de teatru (două comedii anual), Johannes Honterus fiind iniţiatorul teatrului şcolar din ţara noastră, care a dat prima reprezentaţie atestată documentar la 1542. Partea a doua a regulamentului conţine parţial regulamentul despre comportarea elevilor preluat parţial de la pedagogul din Nürnberg, Sebaldus Heyden, cuprinzând 34 de puncte. A treia parte tratează dreptul de asociere al elevilor, iar modelul acestora ar fi fost „republica elevilor – Schüller coetus’’. Renumele şcolii Brașovene a lui Johannes Honterus a ajuns şi peste graniţă, între 1544-1570 fiind înscrişi 615 elevi. Dintre aceştia 80 şi-au continuat studiile în străinătate. La şcoala lui Johannes Honterus au fost aduşi şi profesori din alte ţări: Henricus Philippus din Anglia (1544) şi Georgius  Islebius din Germania (1549). Elevii erau de toate naţionalităţile: germani, maghiari şi români, unii chiar din alte ţări europene: Bulgaria, Croaţia, Cehia, Flandra, Ungaria, Germania, Olanda. Din 1544 există şi prima menţiune a unei şcoli pentru fete întemeiată în urma reformei şcolare a lui Johannes Honterus. Din 1547 la îndemnul său a fost instalată şi o bibliotecă şcolară într-o clădire proprie, cea dintâi construită în ţară pentru acest scop. La 1541 şi biblioteca, alături de şcoală, este înzestrată „după posibilităţile noastre modeste”, după cum însuşi Honterus recunoaşte în lucrarea sa Reforma bisericii din Braşov şi din toată Ţara Bârsei; se fac achiziţii de carte din Ţara Românească şi Moldova, după cum atestă dispoziţia judelui Johannes Benkner*; la 27 iulie 1543 Magistratul alocă 312 florini pentru cumpărarea de cărţi. Aceasta a fost distrusă aproape în întregime în marele incendiu din 21 aprilie 1689, fiind salvate doar 26 de volume, păstrate până în prezent. Cel mai vechi catalog al bibliotecii este din 1557 şi cuprinde 70 de manuscrise şi 530 de volume. Școala brașoveană este organizată după normele şcolii umaniste din Nürnberg, un tip de şcoală intermediară între nivelul şcolii medii şi cel universitar denumit Studium Coronense. La noua şcoală, inaugurată la 1 decembrie 1544, se preda cititul, scrisul, gramatica, sintaxa şi poetica. Elevilor li se pretindeau exerciţii practice în limba latină şi greacă. Cunoştinţele de bază ale culturii umaniste erau însuşite în cursul inferior–trivium, elevul trecând apoi în cursul superior–quadrivium. Aici frecventa cursuri de retorică, istorie, logică, aritmetică, geometrie, astronomie şi teologie. Şcolarul îşi însuşea şi cunoştinţe de geografie şi muzică. Gaspar Pestienses relevă că obiectivul urmărit de Honterus prin activitatea de tipărire a manuscriselor era de a pune în sfârşit capăt copierii obositoare a textelor latine de către elevi. Pentru trivium a publicat operele lui Hesiod şi Platon în greacă şi un nomenclator în limba latină. Nomenclatorul era un fel de dicţionar enciclopedic cuprinzând denumirea obiectelor, plantelor, animalelor şi a bolilor. Tot pentru uz şcolar, pentru quadrivium el a editat ode latine însoţite de note explicative. Duşman al verbalismului, a împărţit şcolile în clase. După ce avuseseră loc prefacerile pe tărâm religios în Germania, ecoul lor s-a întins şi în Transilvania. Parohul catolic Ieremias Jekel îşi manifestă adeziunea la Reformă căsătorindu-se, iar în 1542 s-a introdus la biserica catolică din Brașov slujba evanghelică. După propăvăduirea „adevăratei evanghelii” în Ţara Bârsei, lui Johannes Honterus i se încredinţează misiunea de a consemna prefacerile. Ca urmare, el publică în primăvara lui 1543 volumul Reforma bisericii braşovene din Ţara Bârsei (Cartea Reformei), prima tipăritură cu conţinut reformator religios din ţară. Un capitol întreg al acestei cărţi era consacrat schimbărilor din domeniul învăţământului. În această lucrare se dă o atenţie deosebită şi şcolilor. Sub influenţa ideilor din „Cartea Reformei” văduva judelui Lucas Hirscher*, Apollonia*, a donat pentru folosul obştesc o sumă de bani cu care s-a ridicat Casa comerţului (1545) care de-a lungul vremii a trecut prin mai multe transformări, astăzi fiind cunoscutul restaurant Cerbul Carpatin. „Cartea Reformei” a fost bine primită de Martin Luther. Într-o scrisoare de răspuns acesta aprecia lucrarea astfel: „tot ce doreşti să afli de la mine, vei afla în această carte, cu mult mai bine decât ţi-aş putea scrie eu. Cartea mi-a plăcut deosebit de mult, deoarece este scrisă cu înţelepciune, cu gând curat şi cu credinţă”. Cartea i-a fost trimisă şi lui Philipp Melanchton, care a solicitat retipărirea ei la Wittenberg. Împreună cu Johann Bugenhagen, acesta a recomandat-o şi pentru reformarea bisericii sibiene. Chemat la Dieta din Alba Iulia pentru a da socoteală cu privire la „Cartea Reformei”, nu a putut să plece deoarece Magistratul Brașovean nu i-a îngăduit. În schimb, Johannes Honterus redactează o apologie în apărarea „Cărţii Reformei” prezentată de o delegaţie în faţă dietei. Până la urmă această carte, scrisă în termeni cumpătaţi, reuşeşte să nu stârnească nici un reproş, iar delegaţii Brașoveni au fost convingători. Despre Johannes Honterus nu se ştie dacă a fost ordinat, ci de fapt el a fost ales preotul oraşului. Neliniştea creată de “Bildersturm” l-a afectat foarte mult, adresând trei scrisori unor mari reformatori (Luther, Melanchton, Bugenhagen). Aceste scrisori ale lui s-au pierdut, dar avem răspunsul lui Luther, aceasta fiind singura scrisoare păstrată din cele 15 pe care ştim că le-a adresat lui Honterus. În 1544 se mută în casa parohială unde întreprinde mari renovări. După ce Reforma a fost apărată la Alba Iulia, Magistratul a acordat 312 florini pentru a dota biblioteca cu carte şcolară. Volumele, multe păstrate până astăzi în bibliotecile din Brașov, au frumoase legături în piele, portrete ale unor reformatori şi umanişti. Toate au imprimată, ca ex libris al bibliotecii, stema oraşului Brașov în forma consacrată de Johannes Honterus. Introducerea serviciului religios determină publicarea în 1543 a celei mai vechi lucrări în limba germană a tipografiei lui Honterus, fiind şi cea mai veche lucrare în limba germană păstrată în România. Cartea se numeşte Cântece bisericeşti şi aparţine predicatorului braşovean Andreas Moldner. Prin conţinut aceasta nu era direct legată de reforma luterană, fiind inspirată de curentul religios al husiţilor din secolul anterior (G. Nussbächer). Răspunzând nevoii de jurisdicţie unitară pe întreg teritoriul Universității Săseşti, Johannes Honterus se manifestă şi ca un jurist erudit, redactând în limba latină în 1544 un cod juridic: Manual de drept civil, alcătuit spre folosinţa oraşelor şi scaunelor săseşti din Transilvania. În 1545 a fost tradus şi în limba germană. În Brașov, confruntările dintre adepţii lui Luther şi catolici s-au sfârşit prin alegerea la 22 aprilie 1544 ca prim preot al Brașovului a „învăţatului domn, magistrul Johannes Honterus”. La iniţiativa sa, din necesitatea de a tipări cărţi de cult, se înfiinţează moara de hârtie la 1545, având ca proprietari pe: J. Fuchs* şi J. Benkner*. Această moară va funcţiona până la 1600 şi în ea vor fi tipărite numeroase lucrări în limba latină, germană, maghiară, română şi slavonă, inclusiv de către Coresi. Universitatea Săsească hotăreşte ca Reforma să fie dusă la îndeplinire pe întreg teritoriul aflat sub jurisdicţia sa şi în primăvara lui 1547 va avea loc o adunare, la Sibiu, la care au participat mai mulţi preoţi pentru a adopta un regulament unic vizând practicarea noii religii. Lui Johannes Honterus nu îi este îngăduită participarea, în schimb avem de la el o scrisoare trimisă primarului din Sibiu, Martin Weyss, ce este singurul manuscris honterian păstrat în ţară. Regulamentul bisericesc unitar convenit la Sibiu a fost tipărit la Brașov mai întâi în limba latină, apoi în limba germană, tradus probabil de Johannes Honterus (Regulamentul bisericesc al tuturor germanilor din Transilvania, 1547). Acesta este primul regulament al bisericii evanghelice din ţară, având şi prima „Agenda” (îndreptar pentru preoţi) a bisericii evanghelice de la noi. Johannes Honterus a fost preocupat şi de viaţa bisericii ortodoxe, aşa cum reiese dintr-o scrisoare către Sebastian Münster, arătând că biserica răsăriteană „este o credinţă creştină foarte curată”. Astfel, constată că la Biserica Sf. Nicolae din Şcheii Brașovului botezul şi împărtăşania românilor se aseamănă cu cea a saşilor. Din 1548 datează şi cea mai veche tipăritură muzicală din România (Odae cum harmoniis), fiind ultima tipărită în timpul vieţii sale în tipografia sa. Din tipografia sa au ieşit în total 38 de cărţi, fără a putea astăzi evalua cu precizie valoarea mare a cărţilor ieşite de sub mâna lui, tipărite cu cele mai diverse caractere şi ornamente pe foaia de titlu şi în mai multe limbi. Odae cum harmonii s-a bucurat de atenţia a numeroşi cercetători. În 1976, 8 compoziţii din această culegere au fost  imprimate de Corul Madrigal, discul făcând parte din seria Documente ale culturii muzicale în Muntenia, Moldova şi Transilvania. Culegerea de ode este alcătuită dintr-o parte de text şi o parte de muzică, ultima cuprinzând 21 de melodii după care urmează 2 pagini cu câte 8 portative libere. În total au fost 3 ediţii ale acestei lucrări, din fiecare păstrându-se doar câte 1 exemplar. Spre deosebire de celelalte publicaţii muzicale din secolul al XVI-lea unde textul şi melodia sunt tipărite împreună, aici există o separare, iar succesiunea textelor nu corespunde cu ordinea melodiilor. Probabil că Honterus a urmărit un scop didactic, elevii fiind cei care pe baza cunoştinţelor metrice să potrivească singuri textele cu melodiile. G. Nussbächer susţine că Honterus poate fi autorul acestora întrucât selecţionarea textelor e făcută după principii pedagogice, iar în partea muzicală se regăsesc greşeli mai greu de acceptat la Hieronymus Ostermayer*, pe care unii îl consideră autor al lucrării. În şcoala lui Johannes Honterus, alături de cântările bisericeşti, au fost introduse şi cântări laice. Această culegere a fost folosită şi în alte şcoli ardelene timp de aproape un secol până când operele lui Comenius (Komensky) au determinat o nouă orientare a învăţământului. Între textele acestei tipărituri se află şi o parafrază a lui Martin Luther, Psalmul 127 şi 128, care se constituie, împreună cu Micul catehism al aceluiaşi autor editat şi el de Johannes Honterus tot în 1548, în cele mai vechi texte ale lui Martin Luther tipărite în ţara noastră. Nu se cunoaşte cu certitudine dacă Johannes Honterus a fost autorul acestei culegeri. Aceasta din urmă îi va consemna şi moartea marelui umanist despre care spunea „Acest bărbat a fost chemat să slujească patria, să revendice şi să promoveze ceea ce era de folos acesteia”.  La 23 ianuarie 1549 a închis ochii şi a fost îngropat în altarul Bisericii Negre. La un an de la moartea sa oraşul îi acordă subvenţii soţiei sale ce avea în grijă 6 copii minori. S-a bucurat încă din timpul vieţii de o aleasă preţuire. Astfel Johannes Turmair – Aventinus îl numea „prea învăţat cunoscător al limbilor clasice” (1531), medicul Anselmus Ephorinus îl considera “un om foarte învăţat” (1532), iar Michael Isengrin, ce-l cunoscuse la Basel, spunea despre el că „a pătruns cu minunată evlavie în sanctuarele muzelor” (1534). Sebastian Münster îi aprecia talentul de gravor în lemn deasupra celorlalţi meşteri ai vremii, precum şi activitatea sa pe tărâm religios, prin care “i-a îndrumat pe mai marii oraşului pe calea adevăratei credinţe” (1543). Gaspar din Pesta îi laudă compendiile alcătuite pentru cei ce studiau, îi scoate în evidenţă meritele în ridicarea tiparniţei, precum şi în munca de editor şi îngrijitor de ediţii. Polonezul Albertus Basaeus îl consideră „demn de veşnică aducere aminte” pentru Gramatica latină (1567). Însuşi M. Luther îl numeşte „evanghelistul Domnului”, iar Melanchton îi scrie ca „unui bărbat cu erudiţie şi virtute deosebite, care îndrumă cucernica învăţătură a credinţei, în oraşul transilvănean Brașov” În tot cursul secolului al XVI-lea au fost numeroase reeditări în special ale Cosmographiei. Autorul maghiar Weszprémi, îl numeşte pe Honterus Johannes „Varro Dacicus”, pentru multilateralitatea operei sale. La 400 de ani de la naştere, i-a fost ridicat un monument de bronz în curtea Bisericii Negre, opera sculptorului berlinez Harro Magnussen, iar într-un poem festiv tipărit la Wittenberg în 1580 s-au scris următoarele cuvinte: „Al Daciei fiu e Honterus [e] cunună [de lauri] pentru Brașovul vestit”. Kónya Adám a comparat hărţile globului ceresc cu cele ale lui Albrecht Dürer, iar Harald Meschendörfer în 1982 califica hărţile sale ca „opere ale unui xilogravor genial”. Despre el a vorbit în termeni laudativi şi Antonius Verantius „Honterus a făcut Transilvania mai cunoscută şi oraşul Brașov mai renumit, lui i se datorează bazele cinstei şi renumelui patriei”. Hyeronimus Ostermayer – organist şi cronicar al timpului, face cel mai reuşit portret al omului Honterus: „Căci cel dintâi a împământenit pe aceste meleaguri dreapta învăţătură a sfintei evanghelii şi a slujbei bisericeşti; a îndreptat şcolile pentru folosul celor tineri şi tiparniţă a ridicat… în puţine vorbe: smerit, evlavios, învăţat, cuviincios, nedispreţuind pe nimeni şi, mai presus de toate păstor devotat al turmelor sale…”.

Opera: Scrieri proprii: De gramatica libri duo, [Gramatica (latină) în două cărţi], Cracovia, 1530 (nu se păstrează originalul). Ediţii noi la Cracovia: 1532, 1535, 1538 (prelucrată din nou de către Honterus), 1539, 1541, 1543, 1548, 1551, 1554, 1556, 1558, 1559, 1562; Rudimentorum Cosmographiae libri duo,(Elementele cosmografiei în două părţi), Cracovia, 1530. Ediţii noi la Cracovia, 1534, Basel, 1534, 1535, 1583, 1585, Veneţia, 1599 (traducere italiană). Retipărire modernă de către Netoliczka 1898; Corographia Transylvaniae-Sybenbürgen, Basel, 1532, (Harta Transilvaniei), reeditare, Brașov, cca 1548; Reproducere: Karl Fabritius, Budapesta, 1876; Netoliczka 1898; Retipăriri: Hans Meschendörfer, Brașov, 1938 şi München, 1960. (Prima reprezentare cartografică a Transilvaniei); Imagines Constellationum Borealium et Australium (Hărţile constelaţiilor stelelor din emisfera nordica şi sudică a cerului), Basel, 1532, Anexată la Operele complete ale lui Claudius Ptolemaeus, Basel 1541 şi 1551. Ediţii facsimile, Netoliczka 1930 şi Hans Meschendörfer 1983; Compendiu al gramaticei (eline) în două carţi, Brașov, 1539, (Prima tipăritură grecească din ţară, primul manual şcolar păstrat care s-a tipărit în ţara noastră); Compendii grammatices libri duo (compendiu al gramaticii (latine) în două cărţi, Brașov, 1539. Ediţii noi: Brașov 1548, 1555, 1567 (cea mai veche tipăritură din România care s-a păstrat); Geographia(Manual de geografie, cu o hartă a lumii şi hărţi ale cerului), Brașov, 1540/1541 (nu s-a păstrat); Rudimenta cosmographica cum vocabulis rerum (Elementele cosmografiei cu denumirile lucrurilor, în 1260 de versuri), Brașov, 1541, Reeditat, Breslau (Wroclaw) 1542, Retipărit Netoliczka 1898 (cea mai veche tipăritură din ţară cu conţinut de ştiinţe naturale şi de medicină); Rudimenta cosmographica (Elementele cosmografiei), Brașov, 1542 (versiunea definitivă cuprinde 1366 de versuri cu o anexă de hărţi – Atlas minor – cu 16 hărţi), a fost retipărită la Brașov 1548/1549, 1577 (cel mai vechi atlas şcolar tipărit în ţară). Retipăriri complete peste hotare: Zürich, 16 ediţii: 1546, 1548a şi 1548b, 1549, 1552, 1558, 1564, 1565, 1570, 1573, 1578, 1581, 1583, 1590, 1597, 1602; Anvers, 5 ediţii: 1552, 1553, 1554, 1555, 1560; Basel, 2 ediţii: 1561, 1585; Rostock 1572; Praga, 1595; Köln, 1600. Retipărire cu traducere românească Cluj (Sibiu), 1988, Retipărire în trei limbi, germană, maghiară, română, ediție îngrijită de Robert Offner și Harald Roth, 2015, Retipărire modernă, Thomas Șindilariu, 2018; Retipăriri parţiale Cartea Întâia, Augsburg, 1575 (Georg Henisch); Cartea a doua şi a treia, Paris, 1618; Cartea a patra în volumul lui Basilius Faber, Thesaurus eruditionis scholasticae (Tezaur de erudiţie scolastică). Această lucrare cunoaşte numeroase ediţii: Leipzig: 1572, 1587, 1593, 1593-1599, 1595, 1600; Heidelberg, 3 ediţii: 1601, 1605, 1612; Wittenberg 1623; Wittenberg şi Leipzig 1625; Frankfurt am Main şi Leipzig 1664; Leipzig, 4 ediţii: 1672, 1680, 1686, 1692. Cartea a patra a apărut şi în volumul lui Theophilus Golius Onomasticon Latinogermanicum (Dicţonar latin – german), 14 ediţii: Strasbourg, 8 ediţii: 1579, 1582, 1585a, 1585b, 1588, 1590, 1594, 1596; Erfurt 1589; Leipzig 1595; Strasbourg, 4 ediţii: 1602, 1609, 1613, 1620. Aceeaşi Carte a patra a apărut şi în Nathan Chytraeus, Nomenclator latino – saxonicus (Nomenclator latin – saxon): Lemgo: 1590, 1596; în Abraham Saurius, Nomenclatura rerum (Nomenclatura = denumirea lucrurilor); Frankfurt am Main: 1591, 1592, 1608, 1615; şi în Albertus Molnar, Lexicon Latino – Graeco- Hungaricum (Lexicon latino – grec-maghiar), Hanau, 1611, 1640; Reformatio Ecclesiae Coronensis ac totius Barcensis Provinciae(Reforma bisericii din Brașov şi din toată ţara Bârsei), Brașov, 1543 (cea mai veche tipăritură cu conţinut reformator religios). Retipărire: Witenberg, 1543 (cu o prefaţă de Philip Melanchton); Retipăriri moderne: Dück, Brașov, 1844; Viena 1865; Trausch, Brașov 1865; Netoliczka 1898, Retipărire modernă, Thomas Șindilariu, 2018; Apologia Reformationis a clarissimo viro domino M. Joanne Hontero Coronae Anno MDXLIII conscripta (Apărarea Reformei (din Brașov), scrisă de prearenumitul bărbat, domnul magistru Johannes Honterus la Brașov în anul 1543), Brașov 1543; Retipăriri moderne: Trausch, Brașov, 1865, Netoliczka 1898; D.O.M.S. Constitutio Scholae Coronensis … Anno MDXLIII lata et promulgata (Constituţia Şcolii Brașovene … alcătuită şi publicată în anul 1543); Originalul acesteia nu s-a păstrat, avem în schimb o reeditare a acesteia tot la Brașov, în 1657 când a fost şi revizuit. Retipăriri moderne: Dück, Brașov 1845, Teutsch 1888, Netoliczka 1898 (cel mai vechi regulament şcolar din ţară); Compedium iuris civilis in usum civitatum ac sedium Saxonicarum in Transylvania collectum (Compediu de drept civil, alcătuit pentru folosul oraşelor şi scaunelor săseşti din Transilvania), Brașov 1544, cu prefaţă de Valentin Wagner; (cel mai vechi codice de drept tipărit, alcătuit pe teritoriul ţării noastre). Tabulae Transsylvaniae et Moldaviae (Hărţile Transilvaniei şi Moldovei), Brașov, 1547/1548. Retipărit de Teutsch 1883; Lucrări tipărite de Honterus în tipografia sa şi ediţii îngrijite de el: Extrase (în limba greacă) din dialectica şi retorica lui Aristotel, Brașov, 1539 (prima ediţie a operelor unui clasic tipărită pe teritoriul ţării noastre); Lucii Aaenei Senecae De quator Virtutibus liber unus Eiusdem de moribus liber unus (Cartea despre cele patru virtuţi şi cartea despre moravuri), Brașov, 1539; Rudimenta praeceptorum dialectices ex Aristotelis et aliis collecta. Compendium Rhetorices ex Cicerone et Quintiliano (Bazele învăţăturii dialecticii, culese din Aristotel şi alţii. Manual de retorică dupa Cicero şi Quintilian), Brașov, 1539; Catonis Disticha Moralia. Sententiae septem sapientum ex Ausonio Ex eodem Opusculum de Monosyllabis(Distihuri morale de Cato. Maxime ale celor şapte înţelepţi după Ausonius. Din opera aceluiaşi despre cuvinte monosilabice), Brașov, 1539. A fost retipărită la: Cluj 1566, Brașov 1688 (latină-germană, maghiară), Brașov 1715 (latină-germană-maghiară); Mimi Publiani. Enchiridon Xisti Pythagorici. Dicta sapientum ex Graecis (Maxime din mimele lui Publius. Manualul lui Xistus. Maxime ale celor şapte înţelepţi greci), Brașov, 1539; Hermogenes, Protogymnasmata (Exerciţii primare de retorică), (nu s-a păstrat); Sententiae ex libris Pandectorum iuris civilis decerptae (Maxime extrase din Pandectele dreptului civil), Brașov, 1539, Cu o prefaţă de Honterus (cea mai veche carte juridică tipărită în ţară). Retipărită la Brașov în 1544, fără prefaţă; Sententiae ex omnibus operibus Divi Augustini decerptae (Maxime extrase din toate operele sfântului Augustin), Brașov, 1539 (cu o prefaţă de Honterus); Divi Augustini Hipponensis Episcopi Haereseon Catalogus (Catalogul ereziilor a Sfântului Aurelius Augustinus, episcop de Hippo), Brașov, 1539 (cu o prefaţă de Honterus); Preceptele episcopului Nilus (Culegere de maxime ale abatelui Thalasius) (greceşte), Brașov,1540 (cea mai veche carte publicată în ţară, dupa un manuscris vechi). Retipărit cu traducere în limba latină, Basel 1559 şi Leipzig 1577; Epitome Adagiorum Graecorum et latinorum iuxta seriem Alphabeti. Ex Chiliadibus Erasmi Roterodami (Culegere de maxime eline şi latine, în ordine alfabetică după ”Adagio” lui Erasmus de Rotterdam), Brașov, 1541 (prefaţă de Gaspar Pesthiensis, postfaţă de Valentin Wagner); ”Categoriile” lui Platon şi opera ”Despre cosmos” a lui Aristotel, (greceşte), Brașov, 1541; Disticha Novi Testamenti, materiam et ordinem capitularum cuiusque libri pe literas indicantia(Versuri de memorare a Noului Testament, indicând conţinutul şi ordinea tuturor capitolelor prin iniţiale), Brașov, 1541 (noua ediţie 1545); Cebes, Pinax (greceşte) şi Epictet, Manual de filosofie (greceşte),Brașov, 1542; Hesiod, ”Munci şi zile”şi ”Theogonia” (Originea zeilor – greceşte), Brașov, 1543; Geistliche Lieder durch H. Andream Moldner gemacht (Cântece duhovniceşti editate de domnul Andreas Moldner),Brașov, 1543 (Cea mai veche tipăritură în limba germană din ţara noastră, păstrată până astăzi); Gnome (Versuri) elegiace ale lui Theognide din Megara (greceşte), Brașov, 1545; Reformatio Ecclesiarum Saxonicarum in Transylvania (Reformarea bisericilor saşilor din Transilvania), Brașov, 1547.Retipăriri: Hornyanski 1854, Teutsch 1862, Netoliczka 1898; Kirchenordnung aller Deutschen in Sybenbürgen (Regulamentul bisericesc al tuturor germanilor din Transilvania), Brașov, 1547. Retipăriri: Hornyanski 1857, Teutsch1862, Netoliczka 1898, Binder 1996; Agenda für die Seelsorger und Kirche diener in Sybembürgen (Agenda pentru păstorii şi slujitorii bisericii din Transilvania), Brașov, 1547; Der kleine Catechismus. Für die Pfarherr und Hausväter, Mart. Luther (Catehismul mic al lui M. Luther pentru preot şi capii de familie), Brașov, 1548 (cel mai vechi text de Luther, tipărit în  ţara noastră). Ediţie nouă, Brașov, 1555; Odae cum harmonüs ex diversis Poëtis in usum Ludi litterarii Coronensis decerptae (Ode cu note muzicale extrase din mai multe poezii pentru folosirea şcolii braşovene), Brașov, 1548 (cea mai veche tipăritură cu note muzicale din ţara noastră). Ediţie nouă, Brașov 1562, retipărirea textului, Sibiu 1617, retipărire modernă cu facsimile, Brașov, 1983; Ediţii ingrijite de către Honterus ca lector editorial: Cl(audii) Claudiani poetae celeberrimi omnia quae extant opera(Operele complete păstrate ale prearenumitului poet Claudius Claudianus), Basel, 1534; Cyri Theodori Prodromi Epigrammata (Epigramele lui Cyrus Theodorus Prodromus), Basel, 1536; Scrisori ale lui Honterus: Către Andreas Melczer din Caşovia, Kosice-Slovacia, 1533; Către Antonius Verantius,Alba Iulia, 1542 şi către primarul oraşului Sibiu, Martin Weyß, retipărite de Netoliczka 1898, cu traducere din limba germană la Binder 1996; Retipăriri şi traduceri moderne din operele lui Honterus: Netoliczka,Oskar, Johannes Honterus ausgewählte Schriften (Operele alese ale lui Johannes Honterus), Viena – Sibiu, 1898;Groß,Julius, Schriften des Johannes Honterus, V. Wagner und Markus Fronius in deutscher Übersetzung Beiheft zum VIII. Band der ”Quellen zur Geschichte von Brașov – Kronstadt” (Scrieri ale lui Johannes Honterus, V. Wagner şiM. Froniusîn traducere germană. Fascicol – anexă la volumul VIII din ”Izvoare privitoare la istoria oraşului Brașov”), Brașov,1927-1929; Capesius,Bernhard, Deutsche Humanisten in Siebenbürgen (Umanişti germani din Transilvania),București, 1974; Heltmann,Heinz, Honterus und die Biologie, Viertes Buch der Weltschreibung  im Urtext mit deutscher Übersetzung (Honterus şi biologia. Cartea a patra a cosmografiei, textul original şi traducere germană), în revista Zeitschrift für siebenbürgische Landeskunde, nr.2/1979; Odae cum harmonüs 1548 (Honterus). Reproducere în facsimil. Transcriere,studiu introductiv şi îngrijirea ediţiei de G. Nusbächer şi Astrid Philippi, Bucureşti, 1983 (ediţie bilingvă, româno-germană),cuprinde şi un studiu biografic al lui Honterus p. 39-45, 372 p.; Johannes Honterus, Rudimenta Cosmographica (Elementele cosmografiei),Brașov, 1542. Textul original latin şi traducerea în limba română de Valeria Căliman, cu o introducerede Paul Binder şi Gernot Nussbächer, Cluj, 1988, 100 de p. + 15 reproduceri; Ludwig Binder, Johannes Honterus – Schriften, Briefe, Zeugnisse. Durchgesehen und ergänzt von G. Nussbächer(Johannes Honterus, Scrieri, scrisori, mărturii. Ediţe îngrijită de G. Nussbächer. Volumul cuprinde şi o cronologie a vieţii lui Honterus, o foarte bogată bibliografie şi 30 de reproduceri ale foilor de titlu şi documente de arhivă), București, 1996, 322 pagini; Hărţi: Planiglobul, Zürich, 1552; Hărţi din Cosmografie,Zürich, 1548, 1552, 1564, 1586, 1606; Harta ”Dacia”, Basel, 1544, 1545, 1546, 1548; Hărţile ”Dacia” şi ”Sarmaţia”, Basel, ediţie în limba germană, 1550, 1553, 1554, 1558, 1561, 1567, 1569, 1572/73, 1574, 1578, 1588, 1592, 1598, 1614/15, 1628; Basel, ediţii în limba latină, 1550, 1552, 1554, 1559, 1572, 1573; Basel, ediţii în limba franceză, 1552, 1554, 1560, 1565, 1568; Basel, ediţii în limba italiană, 1558; Veneţia, ediţie în limba italiană, 1574; Köln, ediţie în limba italiană,1575. (O largă folosire au cunoscut hărţile honteriene în numeroase ediţii ale Cronicii elveţiene de Johannes Stumpf. Astfel, pentru a se ilustra expediţia navală a împăratului Carol Quintul în Algeria în 1541, s-a folosit harta Africii, iar ca material ilustrativ la cruciade s-a recurs la harta honteriană a Orientului Apropiat). Într-o statistică aparţinând lui G. Nussbächer, bibliotecile din ţară care adăpostesc tipăriturile honteriene sunt următoarele: Brașov – 36, Sibiu – 26, Sighişoara – 3, Mediaş – 4, Târgu Mureş – 7, Cluj – 6, Alba Iulia – 3, Iaşi – 3, Bucureşti – 1. În străinatate găsim tipărituri honteriene în Ungaria la Budapesta – 29, în Germania la Gundelsheim – 3. Wolfensbüttel – 1, Grecia la Iviron-Athos – 5, Atena – 1, Rusia la St. Petersburg – 1, în Polonia la Cracovia – 1, Elveţia la Basel – 1, Austria la Viena – 1, Italia la Bologna – 1, Slovacia la Dolny Kubih – 1, SUA – 4.

REFERINŢE: Seivert, Johann, Nachrichten von Siebenbürgischen Gelehrten und ihren Schriften, Bratislava, 1785, p. 80, nr. 25; Pop, Vasilie, Disertaţie despre tipografiile româneşti în Transilvania şi în vecinatele ţări, de la începutul lor până în vremurile noastre, Sibiu, 1838, p. 9, 11; Dück, Joseph, Geschichte der Kronstädter Gymnasiums, Brașov, 1845 sau 6, p. 21; Teutsch, Georg Daniel, Die Reformation in siebenbürgischen Sachsenland,Kronstadt, 1852; Osiander, C. N. und Schwab, G., Griechische Prosaiker in neuen Übersetzung, Stuttgart, 1853; Schuler – Libloy, Fredrich, Siebenbürgische Rechtgeschichte,Hermannstadt, 1854;Teutsch, Georg Daniel, Ein Vorwort zu einen alten Rechtsbuch, în Siebenbürger Quartalschrift,Sb., 1860, nr. 2; Idem, Urkundenbuch der Evangelischen Landeskirche A.B.,în Siebenbürgen, vol. I, Sibiu, 1862; Teutsch, Joseph, Beiträge und Altenstücke zur Reformationsgeschichte von Kronstadt, Brașov, 1865, p. 5;Trausch, Joseph, Schriftsteller Lexikon oder bibliographisch – literärische Denk – Blätter der Siebenbürger Deutschen, vol. II, Brașov, 1870, p.197-219; Fabritius, Karl, Das Religionsgespräch zu Schäßburg im Jahre 1538 und des Weißenburger Propstes nachhering Graner Erzbischofs Anton Verantius Briefe an Siebenbüirger Sachsen, în Archiv, N.F., 10 (1872), S.233-264; Teutsch, Georg Daniel, Siebenbürger Studieren auf der Hochschule Wien im 14,15 und 16 Jahrhundert, în Archiv des Vereins für siebenbürgische Landeskunde, N.F., X, 1872; Teutsch, Friederich, Honterus in Wien,în Korrespondenzblatt des Vereins für Siebenbürgische Landeskunde, XVIII, p. 8; Philippi, Friederich, Aus Kronstadts Vergangeheit und Gegenwart, Brașov, 1874, p. 84; Teutsch, Georg Daniel, Über Honterus und Kronstadt zu seiner Zeit, în Archiv, N.F., 13, 1876, p. 93-154; Idem, Honterus Karte von Siebenbürgen, în Kbl.,1, 1878, p.85-87; Teutsch, Friederich, Drei sächsische Geographen des sechzehnten Jahrhunderts, în Archiv, N.F., 15, 1880, p. 586-652; Gross, J., Katalog von der Kronstädter Gymnasial – Bibliothek (…) ausgestellten Druckwerke (…), Brașov, 1883; Luther, M., Werke,Weimarer Ausgabe, Weimar, 1883, f.f.; Teutsch, Georg Daniel, Ein Schreiben von Honterus – angeblich – an Sebastian Münster, în Kbl., 1883, p. 61-67; Szabó Károly, Régi Magyar Könyvtár, vol. II, Budapesta, 1885, nr. 42 (1548), p. 9, nr. 83 (1562), p. 19 şi nr. 377 (1617), p. 104-105;Gross, Julius, Kronstädter Drucke 1535-1886, Brașov, 1886, nr. 29 (1548), p. 5, nr. 54 (1562), p. 8; Neugeboren, Heinrich, Johannes Honterus der Reformator der Sachsen, în Siebenbürgen, Bremen, 1888, 54 p.; Teutsch, Frederich, Die siebenbürgisch-sächsischen Schulordnungen, I, 1543-1778, Berlin, 1888, p.XIX; Wolf,Theobald, Johannes Honterus, der Apostel Ungarns, Brașov, 1894; Teutsch, Friederich, Honterus in Wien, în Korrespondenzblatt des Vereins für siebenbürgische Landeskunde, XVIII, 1895; Höchsmann,Johannes, Johannes Honterus, der Reformator Siebenbürgens und des sächsischen Volkes, Wien, 1896; Alexi, Theochar, Johannes Honterus, Brașov, 1897 [o istorie romanţată]; Gazeta de Transilvania, 1898, nr. 171 şi următoarele; Günter, Siegmund, Johannes Honterus, der Geograph Siebenbürgens, în Mitteilungen der geographischen Gesellschaft zu Wien, 41, 1898, p. 643-663; Netoliczka, O., Johannes Honterus, ausgewählte Schriften, Hermanstadt, 1898; Diaconovici, Enciclopedia,vol.II, p. 719-720; Szinnyei, Magyar,vol.VI, p. 1053-1059; Schrauf Károly, A bécsi egyetem magyar nemzetének anyakönyve 1453-tól 1630 ig, Budapest 1902, p. 181; Schuller, Friederich, Schriftsteller – Lexikon der Siebenbürger Deutschen, IV, Hermannstadt, 1902, nr. 41, p. 215; Günther, Siegmund, Geschichte der Erkunde, Leipzig und Wien, 1904; Teutsch, Fr., Geschichte der Siebenbiirger Sachsen für das sächsische Volk, Bd. 2, Hermannstadt, 1907, Bd. 3, 1910, Bd. 4, 1926; Csaki, Richard, Johannes Honterus deutsche Schriften vom quellenkritischen und philologischen Standpunkt untersucht, Budapest, 1912; Rhaetores Graeci Volumen VI. Hermogenis opera edidit Hogo, Rabe, Leipzig, 1913; Teutsch, Friederich, Geschichte der evangelischen Kirche in Siebenbürgen,2 Bde, Hermannstadt, 1922; Teutsch, Georg Daniel, Geschichte der Siebenbürger Sachsen für das sächsische Volk, Bd.1, Hermannstadt, 1925; Bencze Szabolcsi, Adalékok a régi magyar ”metrikus” énekek törtenetéhez (Beiträge zur Geschichte der alten ungarischen ”metrischen” Lieder) în Irodalom-történeti Közlemények (Literaturgeschichtliche Mitteilungen), XXXVIII, Jg., Budapest, 1928, p.103-113; Kriza, J., Über Honterus ”Odae cum harmonüs”, în Korrepondenzblatt des Vereins für siebenbürgische Landeskunde, Hermannstadt, 1928, p. 122-123; Thalhofer, F., Unterricht und Bildung im Mittelalter, München, 1928; Gross, Julius, Deutsche Übersetzung des Reformationsbüchleins für Kronstadt und das Burzenland 1543 und der Apologie des Johannes Honterus Mit Anhang: Ref. Briefe, o.O, o.J; Quellen, 1927-1929 (J. Gross); Idem, Die Vorreden des Honterus zu den Sentenzen und zum Ketzerkatalog des Augustin, o.O, O.J; Kisch Gustav, Familiennamen Honterus, în Archiv, 1929, p. 114; Reinerth, Karl, Die reformationsgeschichtliche Stellung des Johannes Honterus in Vorreden zu Augustins Sentenzen und Ketzerkatalog, în Korrespondenzblatt des Vereins für Siebenbürgische Landeskunde, 52, 1929, p. 97-114; Klein, K. K., Verse Honterus, în Klingsor, 7, 1930, p. 394-404;Netoliczka, O., Beiträge zur Geschichte des Johannes Honterus und seiner Schriften,Brașov, 1930; Adamescu, Dicţionarul, p. 1623; Bencze Szabolcsi, Die metrische Oden-Sammlung des Johannes Honterus, în Zeitschrift für Musikwissenschaft, 1931, p. 338-340; Klein, K.K., Nachwort zu Karl Reinerth, Honterus – Forschungen, în Siebenbürgische Vierteljahrsschrift, 54, nr. 1, 1931, p. 33-34, 107-127; Maurer, Hermelink, Maurer, W., Reformation und Gegenreformation, Tübingen, 1931; Netoliczka,O., Der Bullingerbrief an Johannes Honterus und Martinus Henzius Transylvanus, în Festschrift für Fr. Teutsch, Hermannstadt, 1931, p. 179-190; Veress,Andrei, Biografia româno-ungară, 1931, vol. I; Meschendörfer,Hans, Honters Astrononische Karten nach Dürerschen Vorbildern, München, 1933; Tontsch, Hermann, Die Honteruspresse in 400 Jahren, Brașov, 1933; Müller, Friederich, Johannes Honterus, Diktat eines Vortrags, în Schule und Leben, 1933/1934, Heft 2; Dimancesco, D. Dem, Monumenta Cartographica Moldaviae, Valachiae et Transylvanie, San Francisco, 1933-1935; Tontsch, Hermann, Tipografia Honterus din Brașov (1533), în Boabe de grâu, V, nr. 4, 1934; Klein, K. K., Der Humanist und Reformator Johannes Honterus, Hermannstadt,1935, p. 27 şi 30-31; Klein, K. K., J. Honter, der Humanist und Reformator Siebenbürgens, în Forschungen und Forschritte, Berlin, 11 Jahrgang, nr. 14, 10 mai 1935, p. 185-186; Molitoris, Julius, Zeitgemässe Gedanken um Honterus, în Siebenbürgisch Deutsches Tageblatt, nr. 18629-18630, 24-25 mai 1935; Sebestyén, Josef von, Das Wappen von Kronstadt, în Mitteilungen des Burzenländer Sächsischen Museums, Brașov, 2, 1937; Klein, K. K., Der Humanist und Reformator, Johannes Honterus, Sibiu-München, 1938, ed. II, 1953; Popescu-Spineni, Marin, România în istoria cartografiei până la 1600, Bucureşti, 1938, vol. I, p.111-120; Idem, Geografia din secolele XV-XVI, București, 1942; Wühr, W., Das abendländische Bildungswesen im Mittelalter, München, 1950; Fodor Ferenc, A magyar térképirás, Budapesta, 1952, I, p. 27; Munteanu, Filofteia, Activitatea lui Johannes Honterus ca geograf, în SCB, I, 1955, p. 285-288; Pomponius Melae de orbis situ libri tres, accuratissime emendati, unam cum commentarüs Joachimi Vadiani Helvetii castigatioribus, Basileae MDXXII apud Werner Näf, Vadian und seine Stadt St. Gallen, St. Gallen, 1957; Schmidt, R., Lebensbild eines Kämpfers für Forschritt, în Volkzeitung, II, 1958, nr. 45, 3 apr., nr. 46, 10 apr., p.7, nr. 47, 24 apr., p. 5; Fitz József, A magyar könyv története 1711-ig,Budapesta, Magyar Helikon, 1959, p. 111-113; Huttmann, A., Barbu, G., Medicina în Oraşul Stalin ieri şi astăzi,Oraşul Stalin, 1959; Ghircoiaşu, Romeo, O colecţie de piese corale din secolul XVI, Odae cum harmoniis de Johannes Honterus, în Muzica, 1960, nr. 10, p. 22-26; Göllner, Carol, Johannes Honterus, București, 1960, 36 p; Klein, K. K., Zur Basler Sachsenlandkarte des Johannes Honterus von Jahre 1532, München, 1960; Huttmann, A., Johannes Honterus und die Medizin, în Forschungen zur Volks – und Landeskunde, nr. 5, 1961, p. 169-174; Barbu, G., Huttmann,A., Începuturile farmaciei orăşeneşti a Brașovului, în Din istoria medicinei româneşti şi universale, editată de V. L. Bologa, București, 1962;Bonacker, Wilhelm, Die Atlantes minores des 16. und des ersten Viertels des 17. Jahrhunderts, în Kartographische Nachrichten, nr. 12, 1962, p. 59-61; Dehmel, Hans, Die Hontherus in Flandern – Johannes Honterus Anregungen eines Ausenseiters zur Aufhellung der Jugendjahre des siebenbürgischen Humanisten und Reformators Johannes Honterus, în Neue Beiträge zur siebenbürgischen Geschichte und Landeskunde, Sienbürgisches Archiv, I, 1962, p. 113-162; Ist. Rom., vol. II, 1962, p. 699, 1050; Ghircoiaşiu,Romeo, Contribuţii la istoria muzicii româneşti, vol. I, București, 1963, p. 101; Klein, K. K., Transsylvanica, München, 1963, p. 118-126; Schuller, Ute Monica, Der Coetus am Honterus Gymnasium zu Kronstadt in Siebenbürgen 1544-1941, München, 1963; Stoica,N. D., Prima hartă a Transilvaniei şi o veche hartă a teritoriului actual al ţării noastre, în Probleme de geografie, X, 1963, p. 259-265; DER, vol. II, p. 720; Huttmann,A., Medici braşoveni popularizatori ai cunoştinţelor medicale şi igienice. Secolul al XVI-lea, în Chipuri şi momente din istoria educaţiei sanitare, București, Ed. Medicală, 1964, p. 264-266; Istoria gândirii sociale şi filosofice în România, București1964, p. 55; Solyom Jenő, Honterus 1548 évi Kátékiadása, în Magyar Könyvszemle, 80, 1964, nr. 1, p. 75-79; Binder, P., Honterus despre unitatea Ţărilor Române, în Drum Nou, nr. 6390, 17 iul. 1965, p. 3; Göllner, Carl, Johannes Honterus – Humanist und Reformator, în Neuer Weg, 17, 1965, nr. 5018, 18 iun., p. 4; Huttmann, Arnold, Honterus und die Medizin, în Forschungen zur Volks – und Landeskunde, V/1965, p. 169-174; Klein, K. K., Der Name Honter(us), în Südostdeutschen Archiv, VIII, 1965, p. 57-63; Idem, Münster-Honter-Reiccherstorffer. Humanistenfreundschaften zwischen Basel, Krakau, Wien und Krondstadt, în Südostdeutsche Semesterblätter, Heft 15, München, 1965, p. 25-42; Bod (Binder), P., Johannes Honterus, în Új Idő, nr. 162, 21 mart. 1966, p. 64; Idem, Honterus als Geograph. Territoriale und historische Einheit der rumänischen Lande richtig erkannt, în Volkzeitung, nr. 630, 3 apr. 1966, p. 3; Nussbächer,G., Honterus und Wagner Ausstellung, în Volkzeitung, nr. 626, 25 mart. 1966, p. 3; Binder, Ludwig, Die frühesten Synoden der evangelischen Kirche in Siebenbürgen, în Geschichswirklichkeit und Glaubensbewährung, Festschrift für Bischof Friedrich Müller, Stuttgart, 1967, p. 220-244; Capesius, Bernhard, Sie förderten den Lauf der Dinge. Deutsche Humanisten auf dem Boden Siebenbürgens, Bukarest, 1967; Riemann, Hugo, Musiklexicon, Main, 1967; Kálmán Csomas, Tóth, A humanista metrikus dallamok Magyarországon, Budapest, 1967, p. 54-82, 213-233; Reinerth, Karl, Auf Johannes Honterus Spuren in Basel, în Südostdeutsche Semesterblätter, München, nr. 17-18, 1967, p. 41-44; Riemann, Hugo, Musiklexikon, Mainz, 1967; Wittstock, Oskar, Die Honterusforschung auf neuen Wegen, în Südostdeutsche Semesterblätter, 1967, p. 37; Binder, P., Die Dazienvision des Johannes Honterus, în Karpatenrundschau, I, nr. 21, 12 iul. 1968; Ising,Erika, Die lateinische Grammatik der Johannes Honterus, în Forschungen zur Volks – und Landeskunde, nr. 11, 1968; Tomescu, Mircea, Istoria cărţii româneşti, București, 1968, p. 46; Spielmann, J., Huttmann, A., Blätter aus der Medizingeschichte der Siebenbürger Sachsen, în Die Waage, 2, 1968, vol.7; Göllner,C., Johannes Honterus – învăţământul umanist, în Pedagogi germani progresişti, din Romania, București, 1969; Huttmann, A., Alte und neue Wege der Honterusforschungen, în Neuer Weg, 18 nov. 1969; Ivaşcu, George, Istoria literaturii române, București, 1969, p. 63; Kara,I., O ediţie necunoscută a ”Manualului” lui Epictet” tipărită la Brașov, în 1542, în Studia bibliologica, III, București, 1969; Stănescu, Heinz, Johannes Honterus 1489-1549, în Volk und Kultur, nr. 1, 1969, p. 36-38; Borsa Gedeon, Die Ausgaben der „Cosmographia” von Johannes Honterus, în Essays in honour of Victor Scholderer, Mainz, 1970, p. 90-105, Jakó Sigismund, Începuturile fabricării hârtiei în ţara noastră, în RB, nr. 23, 1970; Philippi, Maja, Un mare umanist, Johannes Honterus, în Astra, nr. 1, iul. 1970, p. 5; Reinerth, Karl, Humanismus und Reformation bei den Siebenbürger Sachsen, în Südostdeutsches Archiv, München, XIII, 1970; Wittstock, Oskar, Johannes Honterus, der Siebenbürger Humanist und Reformator, Göttingen, 1970; Binder, Ludwig, Zur Honterusforschung, în Forschungen zur Volks und Landeskunde, nr. 14, 1971, p. 89-100; Borsa Gedeon, Régi magyarországi nyomtatványok 1473-1600, Budapesta, 1971; Engelmann, Gerhard, Topographische Namen aus Holzschnittkarten des 16. Jahrhunderts, în vol. Karten in Bibliotheken, Festgabe für Heinrich Kramm, în seria Kartensammlung und Kartendokumentation, vol. 9,Bonn-Bad Godesberg,1971, p. 33-50; Istoria învăţământului în România, Compendiu, București, 1971, p.38, 44, 61; Ilie Moruș (coordonator), Cărturari Brașoveni (Sec. XV-XX). Ghid biobibliografic, p. 110-111 (cu bibliografie); Istoria filosofiei româneşti, București, 1972, p. 46-47; Armbruster, A., Un ilustru exponent al umanismului. 475 de ani de la naşterea lui Johannes Honterus, în Scânteia, nr. 9663, 1973; Binder, P., Die Karten der Johannes Honterus und seine Beschreibung der rumänischen Länder, în Neuer Weg, 27 iul. 1973 şi 3 aug. 1973; Binder, Paul, J. H. Karten und Beschreibung der rumänischen Länder, în Revue Romaine d’Histoire, XII, 1973, p. 1037-1065; Binder, Ludwig, Johannes Honterus und die Reformation im Süden Siebenbürgnes Einflüsse, în Zwingliane, 13, 1973, 10, p. 645-687; Idem, 475 de ani de la naşterea marelui umanist transilvănean Honterus, în Astra, nr. 9, 1973, p. 5; Cotu, Aurel, O carte nouă, Johannes Honterus, Rudimenta Cosmographica, în Transilvania, Sibiu, nr. 3, 1973, p. 48-49; Engelmann, Gerhard, Die Kosmographie des Johannes Honterus in ihrer Kradzauer Erstfarsung 1590, în vol. Studia dziejoro geografii i kartografii, Wroclaw, Warzsawa, Krakovo, Gdansk, 1973, p. 319-333; Göllner, C., Johannes Honterus, animator al culturii umaniste, în RB, nr. 5, 1973; Kroner, Michael, Copernicus und Honterus, în Karpatenrundschau, 2 mart. 1973, p. 11; Kroner, Michael, Un umanist de renume european: Johannes Honterus 475 de ani de la naştere, în BN, nr. 8924, 1973; Micu, E., Note la biografia cărturarului, în Astra, nr. 9, sept. 1973, p. 5; Huttmann, A., Die Medizin in der lateinischen Kosmographie des Humanisten Johannes Honterus (1498-1549), în Humanistica Lovanensia,vol.XXIII, 1974, p. 128-144; Nusbächer, G., Contribuţii la istoricul bibliotecii lui Honterus, în RB, XXVI,1973, p. 677-678, Idem, Date noi privind viaţa şi activitatea umanistului Johannes Honterus, în Cumidava, 1973, 7, p. 287-291; Nussbächer,G., Johannes Honterus Sein Leben und Werk im Bild, București, 1973; Idem, Sein Hezschlag für die Heimat Neues aus der Honterus-Forschung, II, în Karpatenrundschau, nr. 18, 1973; Idem, Új adatok a Honterus-kutatásban, în Korunk, nr.8, p. 1210-1213, 1973; Idem, Zu den Basler Beziehungen von Johannes Honterus, în Neuer Weg, nr. 7665, 1973; Philippi, Maja, Lederer, Görg, Vater von Honterus? în Forschungen zur Volks – und Landeskunde, nr. 7, 1973, p. 137-139; Philippi, Maja, Wer war Jörg Lederer?, în Karpatenrundschau, 20 apr. 1973; Poptămaş, Dimitrie, J.D.H. 1498-1549, Aniversări UNESCO, în Vatra, nr. 10, 1973; Ţugui, I., Johannes Honterus, 475 de ani de la naşterea sa, în Terra, nr. 3, 1973; Cosma, Octavian Lazăr, Hronicul muzicii româneşti I, București, 1983, p. 156-158, 177, 19 T, 199-201, 206, 246; Acker Udo W., 1544-1974 – 430 Jahre „Conpendium juris anilis” des Johannes Honterus, în Korrespondenz des Arbeitskreises für Siebenbürgische Landeskunde,3, Folge, 4, 1974, p. 23-31; Binder,Ludwig, Johannes Honterus und die Reformation im Süden Siebenbürgens mit besonderer Berücksichtigung der Schweizer und Wittenberger Einflüsse, 1974; Binder,P., Dieser Mann war ein Mann, seinem Vaterland zu dienen Honterus, în Karpatenrundschau, 28 sept. 1974; Blücher,G., Kronstadter Drucke und ihr Papier im 16. Jahrhundert, în Siebenbürgisches Archiv, vol. 10, Köln – Wien, 1974, p. 81; Capesius,Bernhard, Deutsche Humanisten in Siebenbürgen, București, 1974; Cotu, Aurel, O carte rară: Johannes Honterus – Rudimenta Cosmographica, în Tîrgovişte, cetate a culturii româneşti, partea I, București, 1974, p. 235-245; Hanga, Vl., Günter H. Tontsch, Opera juridică  a umanistului transilvanean Johannes Honterus (1498-1549), în Revista română de drept, nr. 1, 1974; Nussbächer,G., Bleibt das Honterus-Geburtsjahr unbekannt? Letzte Erkenntnisse unserer Geschichtsforschung, în Neuer Weg, nr. 7808, 15 iun. 1974; Zimmermann,Harald, Honterus Humanismus, în Korrespondenzblatt des Arbeitskreises für Siebenbügische Landeskunde, IV, 1974, p. 5-23; Idem, Honters Wirken im Geist des Humanismus, în Forschungen zur Volks und Landeskunde, XVII, nr. 2, 1974, p. 60-72; Nüssbacher,G., Johannes Honterus Sein Leben und Werk im Bild,București, Kriterion Verlag, 1974, p. 144 (o valoroasă monografie consacrată lui Honterus la 475 de ani de la naştere; în 1977 a fost tradusă şi în limba română); ed. a III-a, 1978; Nussbäher, G., Wann wurde Honterus geboren? Neue Hypothese über das Geburtsjahr des siebenbürgischen Humanisten, în Neuer Weg, 29 mart. 1974; Brătescu,G., Dicţionar cronologic de medicina şi farmacie, București, 1975; Cornescu, Mircea, Nussbächer,G., Honters Beitrag zur Medizingeschichte, în Neuer Weg, nr. 8056, 1975; Idem, Honterusdrucke in Bukarest, în Karpatenrundschau, nr. 4, 1975; Idem, Ergänzung zur Honterusbibliographie, în Karpatenrundschau, nr. 43, 1975; Ionaşcu,Traian, lstoria ştiinţelor în România, Buc., 1975, p. 11; Nussbächer,G., Europae medium Dacorum regna tenent, în Neuer Weg, nr. 8227, 1975; Idem, Unbekannter Honterusdruck, în Neuer Weg, nr. 7979, 1975; Popescu-Teiuşan, Ilie, Pedagogi…, p. 74; Brătescu, G., Georgescu–Vriyte, I. F. şi Penciu,P., Povăţuitorii sănătăţii. Crestomaţia educaţiei sanitare în România, București, 1976, p. 18-20; Engelmann,G., Die Zärcher Offizin Christoph Froschauer als Wegbereiter für Johannes Honterus Kosmographie (Kronstadt 1542),în Geographica Helvetica,nr. 1, 1976; Feneşan, C., Ein Sachse als Mährischer Äskulap. Thomas Jordan – ein enziklopädischer Geist des Humanistenzeitalters, în Karpatenrundschau, nr. 32, 6 aug. 1976; Nussbächer,G., Johannes Honterus despre unitatea Ţărilor Române, în Drum Nou, nr. 9569, 1976; Idem, Neue Ergebnisse in der Honterus – Forschung,în Revue Roumaine d’Histoire, XV, 1976, p. 305-311; Tontsch,H., Sibenbürgisch moldauische Rechtsinterferenzen, în Karpatenrundschau, nr. 29, 1976; Binder, Ludwig, Bullinger Henriknek 1543 – ban Johannes Honterushoz irt levele, în Református Szemle, 1977, 70, nr. 2, p. 145-157; Engelmann,Gerhard, Die Dacia – Karte in Johannes Honters Kosmographie, în Rev. Forschungen zur Volks – und Landeskunde, Bd. 20, nr. 1 / 1977, p. 77-84; Erhard, Antoni, Ein Honterus – Druck in Mensuratnotenschrift Odae cum harmonüs,în Volk und Kultur, București, XXIX, nr. 4, apr. 1977, p. 42-43; Idem, Zwei Wertrvolle Unikate. Die metrische Odensammlung des Honterus und ihre heutige Auswertung,în Neuer Weg, București, XXIX, nr. 8773, 30 iul. 1977, p. 4; Nussbächer, G., Johannes Honterus Viaţa şi opera sa în imagini – ed. îmbunătăţită şi adaugată, București, Ed. Kriterion, 1977, 144, [se constituie în cea mai valoroasă monografie în limba română dedicată lui Honterus, rezultat al unei pasionate cercetări, făcute cu migală; imaginile ce însoţesctextul au fost alese cu o deosebita grija şi sunt sugestive, o bogata bibliografie conţine aceasta reuşită monografie];Antoni, Erhard, Die Odensammlung des Honterus 430 Jahre seit Erscheinen des ersten Notendrucks in Rumänien,în Karpatenrundschau,Brașov, XI (XXII), nr. 20 (1361), p. 6, 19 mai 1978;Ciobanu, Gh., Muzica instrumentală, vocală şi politică din sec. XVI-XIX, în vol. Izvoare ale muzicii româneşti II, București, 1978, p. 18-19, 118, 127; Hermann,Dieter B., Entdeker Des Himmels,Leipzig-Jena-Berlin, 1978;Kónya Ádám, Dürer és Honterus csillagtérképei [Hărţile astrologice ale lui D. şi H], în Brassoi Lapok, nr. 25, 24 iun. 1978, p. 4-5; Nussbächer,G., Johannes Honterus über Dazien,în Karpatenrundschau, XI (XXII), nr. 12, 24 mart. 1978; Idem, Un umanist transilvanean despre Dacia,în Viaţa studenţească, XXII, nr. 20 (706), 17 mai 1978, p. 9 (Karpatenrundschau, nr. 12, 24 mart. 1978, p. 6);Idem, Wer zählt die Orte, kennt (die Namen) die alle hier zusammenkamen? Aus den ersten Jahrzehten des Bestehens der Honterus Schule, în Karpatenrundschau, 3 mart. 1978, p. 6; Binder, Ludwig, Contribuţia lui Johannes Honterus la Reforma din Transilvania, în Mitropolia Ardealului, 1979, nr. 4-6; Heltmann,Heinz, Honterus und die Biologie, în Rev. Zeitschnift für Siebenbürgische,IV. Folge 2. 1979, Heft 2, p. 141-159; Engelmann,G., Zwei Osteuropakarten in Sebastian Münsters Kosmographie,în Rev. Petermanns Geographische Mitteilungen, Gotha, vol. 129, nr. 3I, 1979, p. 205-211; Honterusforschung geht weiter. Zum 430. Todestag des grossen Humanisten, în Karpatenrundschau, nr. 4, 26 ian. 1979, p. 6; Kleine Heimatkunde: Die ältesten Honterus–Drucke (Despre cele mai vechi tipărituri ale lui Honterus), în Neuer Weg, nr. 9381, 17 iul. 1979, p. 6; Meschendörfer, Hans, Das Verlagswesen der Siebenbürger Sachsen, München, 1979, p. 14; Nussbächer,G., Die Ältester Honterusdrucke, în Neuer Weg, nr. 9381, 17 iul. 1979; Idem, Die ersten Rektoren der Honterus Schule. Beiträge der Anstalt zur Kulturgeschichte Siebenbürgens, în Karpatenrundschau, nr. 35, 31 aug. 1979, p. 6;  Reinerth, Karl, Die Gründung der evangelischen Kirchen in Siebenbürgen, Köln Wien, 1979, p. 66;Binder, Rolf, Der Name unsers reformator Honterus, în Kirchliche Blätter, Sibiu, 1980, 8, nr. 11, p. 8; Heltmann, Heinz, Johann Hedwig (1730-1799), în Von Honterus zu Oberth. Bedeutende siebenbürgisch-deutsche Naturwissenschaftler, Techniker und Mediziner, București, Ed. Kriterion, 1980, p. 66-95; Nussbächer,G., Beiträge zu einer Bibliographie der neuen Honterusforschungen, în Forschungen zur Volks – und Landeskunde, Band 23, nr. 1, 1980, p. 129-133;Nussbächer,G., Din istoria învăţământului umanist din Trans., în Viaţa studenţească, București, XXIV, nr. 27-28, 31 aug. 1980, p. 11; Idem, Johannes Honterus (1498-1549), învol. Hans Barth (ed.), Von Honterus zu Oberth, Bedeutende Siebenbürgisch – deutsche Naturwissenschaftler, Techniker und Mediziner, București, 1980, p. 19-31; Nussbächer,G., Moara de hârtie din Brașov, în secolul al XVI-lea, în vol. Muzeul Județului Brașov, Cumidava Xll-a, Brașov, 1979-1980, p. 57-59; Idem, Neuer Beitrag zur Honterus – Forschung (Cercetări depuse asupra hărţilor lui Honterus în RDG), în Karpatenrundschau, 13, nr. 6, 8 feb. 1980, p. 6; Pitters, Hermann, Patristiche Dichtung in den Veröffentlichungen des J. Honterus, învol. [„Păstrare şi înnoire” pentru episcopul Christoph Klein], supliment la Kirchliche Blätter, nr. 2, Sb., 1980, p. 58-71; Tatușescu, M., Tipărituri româneşti 1539-1750, existente la Brașov, Catalog, Brașov, 1980, nr. 41, p. 26-27; Engelmann,Gerhard, Die Karte Sarmatia des siebenbürgisch – deutschen Humanisten Johannes Honter und ihre Nachdrucke (1542 – 1628), în Revista Organon, Inst. d’Histoire de la Science et de la Technique pres I’Academie Polonaise des Sciences,Warszawa, vol. XV, 1981, p. 239-256;  Göllner, Carl, Johannes Honterus, în Siebenbürgisch-sächsische Persönlichkeit. Porträts, Bukarest, Politischer Verlag, Bukarest, 1981, p. 32-48 (cu portret); Nussbächer,G., Aus Urkunden und Chroniken, București, 1981, p. 126-127, vol. II, 1985; Idem, Bedeutende Lehranstalt Europas. Die Honterusschule – Zentrum zur Verbreitung und Entwicklung des Humanismus im 16 Jahrhundert, în Neue Literatur, București, XXXII, nr. 1, 1981, p. 75-78; Pitters, Hermann, Honterus als Herausgeber der Sinnprüche des Thatassius, în Kraftfeld des Evangeliums, Festschrift für Hermann Binder, Hermanstadt, 1981, p. 101-124, supliment la Kirchliche Blätter, nr 3;Schuller, H., Organon despre H. (Anuarul Organon Varşovia – 1980 despre activitatea de cartograf a lui Honterus), în Braşovul literar şi artistic, nr. 1, 1981, p. 73; Simonescu, Dan, Buluţă, Gh., Pagini din istoria cărţii româneşti, București, Ed. I. Creangă, 1981, p. 40-42; Antoni, Erhardt, Johannes Honterus: Odae cum harmoniis (1548), în Forschungen, 1982, 25, nr. 1-2, p. 53-59; Engelmann, Gerhard, J. Honter als Geograph, Köln, Wien, 1982, (Studia Transylvanica 7), p. 2-38; Personalităţi româneşti ale ştiinţelor naturii şi tehnicii, București, 1982, p. 181; Nussbächer,G., In den europäischen Kontext … Ein neues Honterus-Buch: Johannes Honter als Geograph, în Karpatenrundschau, XV (XXVI), nr. 43 (1592), 29 oct. 1982; Idem, „Chronographia Transylvaniae – Sybenbürgen”. Honters Landskarte 450 Jahre alt, în Karpatenrundschau, XV, (XXVI), nr. 30 (1579), 30 iul. 1982; Meschendörfer, Harald, Das Werk eines genialen Holzschneiders. Die Sternkarten des Johannes Honterus, în Karpatenrundschau, XV (XXVI), nr. 52 (1601), 30 dec. 1982; Meschendörfer,Hans, Honters astronomische Karten nach Durerschen Vorbildern, în vol.Machat, Christoph, (Hrsg), Beiträge zur siebenbürgischen Kunstgeschichte und Denkmalpflege, München, 1983, p. 78-83; Nussbächer,G., Johannes Honterus 1498 – 1549, în vol. Dieter Drotlef (ed.) Taten und Gestalten. Bilder aus der Vergengenheit der Rumäniendeutschen., [Fapte şi figuri. Imagini din istoria germanilor din România], vol., Cluj, 1983; Nussbächer,G., Martin Luther und Siebenbürgen, în Karpatenrundschau, XVI, (XXVII), nr. 45 (1646), 11 nov. 1983; Philippi, Maja, Vom Aufrichten der Schulen Zeugen… [Reforma şcolară a lui Johannes Honterus], în Karpatenrundschau, XVI, nr. 45, 11 nov. 1983, p. 6; Nussbächer, G., Neue Erkenntnisse in der Honterus–Forschung, Dokumentation (Johannes Honterus – date noi despre viaţa şi opera marelui umanist şi reformator), în Karpatenrundschau, 17, nr. 38, 21 sep. 1984, p. 8; Nussbächer, G., Das Honterus – Vaterunser, von 1548, în Kirchliche Blätter, nr. 1, 1985; Idem,”[…] dessen Ruhm keine Zeit kann zerstören oder mindern.”Das Honterus – Bild bei Christan Schesaeus, în Karpatenrundschau, 26 iul. 1985; Nussbächer,G., Die ältesten in Siebenbürgen gedruckten Luther – Texte, în Kirchliche Blätter, an 12 (50), nr. 2, febr. 1984, p. 8; Nussbächer,G., Neue Erkenntnisse in der Honterus-Forschung. Versuch einer Zusammenfassung, în Karpatenrundschau, 21 sept. 1984, p. 8; De la Honterus la Oberth. Sub redacţia şi cu un cuvânt introductiv de Hans Barth, București,Kriterion, 1986, p. 21-38, (cu bibliografie); Borsa,Gedeon, Johannes Honterus Als Buchillustrator, în Gutenberg – Jahrbuch, Mainz, 61 jg., 1986, p. 45; Nussbächer,G., Gräzist und Paläograph. Ein neuer Beitrag zur Tätigkeit Honters in Basel, în Karpatenrundschau, nr. 27 (1834), 4 iul. 1986, p. 6; Idem, Stammte Honterus aus Zeiden, în Karpatenrundschau, 28 nov. 1986, p. 6; Nussbächer,G., Din cronici şi hrisoave. Contribuţii la istoria Transilvaniei, București,Kriterion, 1987, p. 137–151, [cuprinde date importante despre Honterus, propunându-se şi unele rectificări]; Nussbächer, G., Ein „neues” Honterus – Bild, în Karpatenrundschau, nr. 24, 12 iun. 1987, p. 6; nr. 23, 5 iun. 1987, p. 6; Philippi,Paul, Einfach nur ein Verschreiber?, în Karpatenrundschau, XX (XXXI), nr. 2, (1861), 9 ian. 1987, p. 6; Borsa, Gedeon, Die beiden Ausgaben der Chorographia Transylvaniae von Johannes Honterus. Zeitschrift für Siebenbürgische Landeskunde, 1988, nr. 2, p. 150-160; Meschendörfer, Hans, 450 Jahre Honterus-Drucke, în Zeitschrift für Siebenbürgische Landeskunde, Heft 2, 1989, p. 227-228; Catalogus librorum sedecimo saeculo impressorum, qui in Bibliotheca Nationali Hungariae Széchényiana asservantur, tomus secundus, F-O, Budapestini, MCMXC [1990], p. 1232-1236; Nussbächer,G., Neue Erkenntnisse in der Honterus – Forschung, în Revue Romaine d’Histoire, 1990, 29, nr. 1-2, p. 141-146; Johannes Honterus (nach einem alten Holzschnitt, der 1845 in der „Artistischen Anstalt L.Förster”, zu Wien neu herauskam), în Karpatenrundschau, 24 sept. 1992, p. 6; Nussbächer, G., Auf Honterus Spuren in New York, în Karpatenrundschau, 11 nov. 1992, p. 5; Idem, Honteruschule und Reformation oder Reformation und Honterusschule, în Karpatenrundschau, 17 sept. 1992, p. 6; 24 sept. 1992, p. 6; Idem, Rudimenta Cosmographica MDXLII. 450 Jahre seit der Weltbeschreibung von Johannes Honterus, în Karpatenrundschau, 3 sept. 1992, p. 6; Idem, [Johannes Honterus], în Karpatenrundschau, nr. 41 (2316), 12 oct. 1995, p. 6; Binder, Ludwig, Johannes Honterus. Schriften, Briefe, Zeugnisse. Durchgesehen und ergänzt von G. Nussbächer, București, Kriterion, 1996, 322 p.; [Monografie Honterus], în Allgemeine Deutsche Zeitung, 6 sept. 1996, p. 4; Borsa, Gedeon, (ed.), Alte Siebenbürgische Drucke (18 Jahrhundert), Köln-Weimar-Wien, 1996; Nussbächer,G., Die Schulreform des Honterus und die Ausstrahlung der Honterusschule im 16. Jahrhundert Beiträge zur siebenbürgischen Schulgeschichte, în Walter König, Beiträge zur Schulgeschichte Siebenbürgens, Siebenbürgisches Archiv, vol. 32, Köln, Weimar, Wien, 1996, p. 141-169; Nussbächer, G., [Johannes Honterus], în Karpatenrundschau, nr. 3 (2330), 20 ian. 1996, p. 3 (Allgemeine Deutsche Zeitung, nr.776, 20 ian. 1996); Nussbächer, G., Honterus. Verse in Augsburg gedruckt, în Karpatenrundschau, nr. 45, 9 nov. 1996, p. 3 (Allgemeine Deutsche Zeitung, nr. 983, 9 nov. 1996); Nussbächer,G., Johannes Honterus (1498 – 1549), Brașov, Ed.Aldus, 1997, [în lb. germană], 32 p.; Beldiman, Radu, Descendenţa lui Johannes Honterus, în Arhiva Genealogică, Iaşi, 1997, 4, nr. 3-4, p. 141-144; Nussbächer, G., Auf der Suche nach Honterus-Ausgaben. Ergänzungen aus Bibliotheken der Schweiz und Deutschland, în Karpatenrundschau, 8 nov. 1997, p. 3; Nussbächer, G., Honterus – Text in Frankfurt gedruckt, în Karpatenrundschau, 22 nov. 1997, p. 3; Idem, Wo wurden J. Honterustexte gedruckt? Versuch einer Geographie der Honterusdrucke, în Karpatenrundschau, Brașov, nr. 48, 29 nov.1997; Nussbächer, G., Honterus (Honter) Johannes, Siebenbürgisch-sächsischer Humanist und Reformator, în Ostdeutsche Gedenktage 1998, Persönlichkeiten und historische Ereignisse, Bonn, 1997, p. 15-20; Nussbächer, G., Johannes Honterus (1498-1549), Brașov,Aldus, 1997, 32 p., [vol.este o sinteză a celor mai noi cercetări ale autorului conţinând şi o enumerare a principalelor opere ale lui Honterus, inclusiv ale numeroaselor ediţii, referinţe şi o succintă prezentare a celor mai importante lucrări a lui Honterus. Rudimaenta Cosmographiae]; Idem, Honterus – Verse im Straßburger Wörter und Namensuch, în Karpatenrundschau, Brașov, 30 (41),  nr. 4 (2383), 25 ian. 1997, p. 3 (Allgemeine Deutsche Zeitung, 5 (1997), nr. 1032, 25 ian. 1997); Nussbächer, G., Honterus Verse im “Schatz scholastischer Bildung”, în Siebenbürgische Zeitung, München, nr. 2, 31 ian. 1997; Nussbächer, G., Neue Ergebnisse in der Honterusforschung aus den letzten Jahren, în Jahrbuch 1998, Siebenbürgisch-sächsischer Hauskalender, München, 1997, p. 61-63; Drotleff, Dieter, Johannes Honterus und seine Epoche (Expoziţie la Biblioteca George Bariţiu), în Allgemeine Deutsche Zeitung, 22 mai 1998, p. 8; Drotleff, Dieter, [Johannes Honterus], în Karpatenrundschau, 31 oct. 1998, p. 2; Meschendörfer, Hans, [Johannes Honterus], în SZ, 30 apr. 1998, p. 8; Nussbächer, G., Honterus – 500 „Vegheaţi şi vă rugaţi”,(Viaţa şi opera marelui învăţat umanist, în Gazeta de Transilvania, 20 mai 1998; Nussbächer, G., [Johannes Honterus], în Brassoi Lapok, 31 iul. 1998, p. 5; Nussbächer, G., Pe urmele lui Honterus, la Budapesta, în Gazeta de Transilvania, 15 aug. 1998, p. 5; Oltean, V., Istoria tiparului braşovean, în Primăria Brașov, nr. 118-121, sept.-oct. 1998, p. 30 [un articol pe această temă a fost publicat şi în Transilvania Expres, 2 dec. 1998, p. 3; Schiau, Octavian, Johannes Honterus – Diaconul Coresi, în Steaua, 4 apr. 1998, p. 14;  Zimmermann, Harald, Johannes  Honterus – die siebenbürgische Humanist und Reformator, Bonn, 1998, 28 p.; Berindei, Dan, Un Erasmus al Europei de sud-est, în Academica, 1999, 9, nr. 6, p. 18; Herter, Balduin, Zur Genealogie von Johannes Honterus, în Neue Kronstadter Zeitung, 22 mart. 1999, p. 5; Klein, Cristoph, Johannes Honterus, o ilustră personalitate a Transilvaniei, în Academica, 1999, 9, nr. 6, p. 21; Nussbächer, G., Încercare pentru o bibliografie a ediţiilor din străinătate a operelor umanistului braşovean, Johannes Honterus, în Spiritualitate transilvană şi istorie europeană, Alba Iulia, 1999, p. 363-391; Nussbächer, G., Johannes Honterus, tipograful şi geograful, în Astra, 1999, 2, nr. 5, p. 73-77; Nussbächer, G., Johannes Honterus. Viaţa şi opera sa în imagini, traducere de Mircea Cornescu, Sibiu, 1999, 132 p. (şi în lb. germană); Ştefănescu, Şt., Johannes Honterus şi creaţia spirituală din spaţiul românesc în prima jumătate a secolului al XVI-lea, în Academica, 1999, 9, nr. 6, p. 19-20; Nussbächer, Gernot, Johannes Honterus, ediţie nouă, 2000; Honterus-Emlékkönyv: Emlékülés és kiállitás Johannes Honterus halálánok 450.évfordulája alkalmából az Országos Széchényi könyvtárban, 1999, Budapesta, Osiris, 2001, 244 p.; Nussbächer, Gernot, Beiträge zur Honterus Forschung 1966-1989, Brașov, Heidelberg, Aldus, AKSL, 2003, 272 p.; Nussbächer, Gernot,  Beiträge zur Honterus Forschung 1991-2001, Kronstadt, Aldus Verlag, 2003; Nussbächer, Gernot, Johannes Honterus und Basel (I-II), în Karpatenrundschau, an 37, nr. 27, 3 iul. 2004, p. 3 și nr. 28, 10 iul. 2004, p. 3; Nussbächer, Gernot, Beiträge zur Honterus Forschung 1989-2004, Kronstadt, Aldus Verlag, 2005; Seidner, Melita, Neue Bereiche für die Honterus-Forschung tun sich auf, în Karpatenrundschau, an 38, nr 48, 1 dec. 2006, p. 3; Nussbächer, Gernot,  Honterus und Hermannstadt: Beziehungen in chronologischer Reihenfolge, în Karpatenrundschau, an 39, nr. 35, 6 sept. 2007, p. 3; Philippi, Paul, Honterus als Humanist, în Land des Segens? Fragen an die Geschichte Siebenbürgens und seiner Sachsen, Böhlau Verlag, 2008; Nussbächer, Gernot, Wer war Honterus?, Brașov, Aldus, 2009, 43 p., ediția a II-a îmbunătățită, 2017, 49 p.;  Nussbächer, Gernot,  Beiträge zur Honterus Forschung: Band 3, 1991-2001, Brașov, Heidelberg, Aldus, AKSL, 2010, 231 p.; Seidner, Melita, Nussbächer, Gernot, Johannes Honterus publicat la Mallorca 1625, în Țara Bârsei., anul 9, nr. 9 (2010), p. 222-224; Nussbächer, Gernot, Wer war Honterus?, în Karpatenrundschau, an 46, nr. 7, 21 febr. 2013, p. 3; Nussbächer, Gernot, Johannes Honterus reformátor öröksége, în Brassoi Lapok, an 28, nr. 31, 4 aug. 2016, p. 9; Benga, Daniel, Reforma și primele tipărituri românești, în Dilema veche, nr. 709, 21 sept. 2017, dosar Dilema, p. 3; FÜLÖP Károly, Honterus és a magyar nyelvű oktatás kezdetei, în Brassoi Lapok, an 29, nr. 36, 7 sept. 2017, p. 2-3, supliment Református IGEN, nr. 6; Litean, Mihaela, Șindilariu, Thomas, Die Johannes-Honterus-Geschichte: ein Sachbuch für Kinder, mit Illustrationen von Alexandra Liana Stănescu, Brașov, Aldus, 2018, 16 p.; Ziegler, Agnes, Harro Magnussen: Standbildnis des Johannes Honterus, Bronzenguss auf Zementsockel, 1898, în KRONSTADTER Mitteilungsblatt, Herausgegeben von der Heimatgemeinschaft der Kronstädter in Deutschland, nr. 5 (dec. 2018), p. 11-12; Sienerth, S., Gelehrter, Kirchenerneuerer und Schriftsteller Johannes Honterus, în Die deutsche Literatur Siebenbürgens, II Teil Vertreter humanistischer Literatur, München, erster Halbband, p. 135-142.

Fișă întocmită de Elvira Oros, Daniel Nazare.