HIRSCHER, Lucas, zis „cel mare” (născut 1519 – mort 30 aprilie 1590, Brașov), jude al Braşovului timp de 21 de ani. Primele ştiri despre Lucas Hirscher le găsim în actele de vamă dintre 1542-1550, când el a întreprins o activitate importantă de comerţ cu cuţite, plumb, materiale textile şi chiar cu stofe foarte fine. Între 1554-1555 a devenit „Provisor şi Prefect” al domeniilor din Şercaia şi Părău. În anii 1553 şi 1556-1559, sub conducerea judelui Johann Benkner, a fost ales „Stadthannen”, fiindu-i încredinţate conducerea economiei Brașovului şi a districtului. În 1561 el a fost ales pentru prima dată ca succesor al lui Benkner, după ce cu un an înainte fusese ales în Sfatul bătrânilor. În anii 1562 şi 1564 Hirscher a fost reales jude, iar în 1566 a fost numit castelan al Branului, care în mare parte era subordonat Braşovului. După moartea lui Johann Benkner (11 iulie 1565), Lucas Hirscher s-a căsătorit pe 16 iunie 1566 cu văduva acestuia, Apollonia, cu care a avut cinci copii, pe lângă cei şase pe care aceasta i-a avut cu Johann Benkner: Lucas (născut 1567), Barbara (născută 1570), Georgius (născut 1574 – mort 1576), Christina (născută 1576), Valentinus (născut 1576 – mort 1576). Pe 14 ianuarie 1569, Lucas Hirscher a fost înnobilat şi a primit blazon pentru meritele sale din partea principelui Ioan II Sigismund Zapolya. În anii 1571-1576, 1579-1588 Hirscher a fost reales anual jude al oraşului, iar între 1577-1578 a fost din nou castelan al Branului. La 4 august 1575 la porunca principelui Transilvaniei pleacă la Sibiu cu diferite însărcinări în calitate de jude primar. I se dau cadou 300 de lămâi şi un vas cu păstrăvi săraţi. Ultima dată a fost ales jude şi castelan în 1588, dar pentru că era bolnav, Petrus Hirscher şi Matias Fronius au fost numiţi locţiitorii lui. În timpul mandatului său de jude, Hirscher a editat mai multe statute pentru diferite bresle şi a fost înfiinţată o „Gewandhaus”, ceea ce dovedeşte că el era foarte interesat de dezvoltarea economică a Braşovului. În perioada de conducere a oraşului, Lucas Hirscher a ţinut mult să aibă relaţii de bună vecinătate cu Ţara Românească şi cu Moldova, după cum reiese din socotelile oraşului. Un merit deosebit al lui Hirscher este încurajarea Diaconului Coresi, cel mai important tipograf român al secolului XVI. În felul acesta Hirscher a continuat activitatea lui Benkner. Între 14 decembrie 1580 şi 28 iunie 1581 Coresi a tipărit la comanda şi pe cheltuiala lui Hirscher, Evanghelia cu învăţătură, cea mai mare tipăritură românească a secolului XVI. Pentru tipărirea acestei cărţi Hirscher a cerut în prealabil aprobarea mitropolitului Ţării Românești şi a episcopului Transilvaniei, iar apoi aprobarea principelui Transilvaniei, Christoph Báthori. Pe prima pagină a cărţii Hirscher şi-a pus blazonul, iar pe ambele părţi ale acestuia se află iniţialele sale. Dedesubt sunt numele şi titlul său în întregime în româneşte: „Jupan Lucaci Hrăjil, judeţul Braşevului şi a tot ţinutul Brăsei, cu mila lui Dumnezeu”. Lucas Hirscher s-a îngrijit şi de răspândirea acestei tipărituri. Judelui Bistriţei, Caspar Budaker, i-a trimis trei exemplare din ele şi o scrisoare alăturată acestora în care scria că această carte a fost vândută şi în jurul oraşelor Sibiu şi Făgăraş, dar şi voievozilor Moldovei şi Ţării Româneşti. Numele lui Lucas Hirscher a rămas în cel mai vechi document în limba română, scris la Braşov (20 iunie 1587). Prin acesta el a fost rugat să facă dreptate într-un caz de omor, în spiritul „bunei frăţietăţi şi vecinătăţi”. Cronicarii români din Brașov, Popa Vasile (secolul XVII) şi Radu Tempea (secolul XVIII) amintesc în cronicile lor că Hirscher a dat un imbold pentru tipărirea cărţilor româneşti bisericeşti. Totodată, el a sprijinit construirea bisericii Sfântul Nicolae din Schei, care a fost susţinută de Petru Cercel, domnitorul Ţării Românești (1583-1585), cu aprobarea Sfatului braşovean, condus atunci de Lucas Hirscher.
Referinţe: Nussbächer, Gernot, Ein Beispiel rumänisch-sächsischer Kulturbeziehungen 400 Jahre seit dem Erscheinen der “Evanghelie cu învăţătură” von Coresi, Heimatkunde (Un exemplu al relaţiilor culturale între români şi saşi: 400 de ani de la apariţia cărţii “Evanghelie cu învăţătură” de Coresi, tipărită din iniţiativa judelui Lucas Hirscher), în Karpatenrundschau, 14, nr. 26, 26 iun. 1981, p. 7; Idem, Lucas Hirscher (1519-1590), Taten und Gestalten, în Karpatenrundschau, 14, nr. 32, 7 aug. 1981, p. 6; Taten und Gestalten, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1983, p. 105-108; Hermann A. Hienz, Schriftsteller, VII, p. 163.
Fișă întocmită de Elvira Oros, Daniel Nazare.