HIRSCHER, Lucas, cel mic (născut 1482 – mort 26 aprilie 1541, Brașov), jude al Brașovului este una din cele mai importante personalităţi din prima parte a secolului XVI, care a stat în fruntea oraşului. A fost ales, ca nimeni altul, de 13 ori judele Brașovului (1528-1539, 1541) şi a condus oraşul în vremuri tulburi, când s-au purtat lupte pentru tronul Transilvaniei între Ferdinand von Habsburg şi Ioan Zapolya, susţinut de turci. Portretul său, pictat de braşoveanul Gregorius Pictor, este primul portret laic al unei personalităţi săseşti din Transilvania. În primele liste de impozit ale oraşului Brașovului („Lux Hyrsser”) apare prima dată în 1512 în calitate de proprietar al unei case în Piaţa Cailor, el fiind printre primii zece cetăţeni mari plătitori de impozit. Izvorul bogăţiilor sale era un comerţ extins care se desfăşura din Ţara Românească până la Praga; el a comercializat cuţite, pături, praf de puşcă, vin, cupru, bunuri din Turcia etc. Din banii câştigaţi dona o mare parte oraşului pentru a plăti unele lucrări de interes general. Pentru aceste servicii Hirscher a fost ales în 1524 în rândul consilierilor oraşului. Între 1525-1527 a fost ales Stadthannen, al doilea om din oraş ca importanţă. I-au fost încredinţate conducerea economică a Brașovului şi a Ţării Bârsei. La aceasta s-a adăugat alegerea sa în 1526 ca administrator al Castelului Bran. Astfel el a avut acces la cel mai important drum comercial care lega Brașovul de Ţara Românească. După toate aceste posturi importante, în 1528 a fost ales pentru prima dată jude al Brașovului. Ca deputat al oraşului a făcut împreună cu o delegaţie a districtului Brașov o călătorie la Praga, la regele Ferdinand, care a adus foarte multe beneficii oraşului prin acordarea de privilegii şi hotărâri regale. Este foarte probabil ca atunci Hirscher să fi fost ridicat la rang de nobil şi să fi primit un blazon (vezi portretul). La întoarcere, la Baia Crişului au fost atacaţi de tâlhari, care i-au prădat; fostul jude al Brașovului, Johann Benkner, ca şi notarul oraşului, Nicolaus Pictor din Sighişoara, au fost omorâţi, iar Lucas Hirscher şi ceilalţi au scăpat prin fugă. Cu această ocazie Hirscher a pierdut bunuri în valoare de 500 de guldeni. Anul 1529 stătea sub semnul schimbării, date fiind luptele pentru tron între Ferdinand şi Ioan Zapolya. Trupele lui Ferdinand, între care şi aliaţii braşoveni, au fost nimicite la Feldioara pe 22 iunie 1529 de către armata lui Zapolya, care s-a aliat cu Petru Rareş, domnitorul Moldovei. După asediul din octombrie 1529, Brașov a trebuit să părăsească tabăra lui Ferdinand şi să treacă de partea lui Zapolya. Hirscher a recunoscut că nu poate să subordoneze Brașovul şi interesele saşilor casei domnitoare de Habsburg. El a dus în continuare o politică specifică Transilvaniei, adică a întreţinut relaţii bune cu domnitorii Moldovei şi ai Ţării Româneşti pentru că bunăstarea economică depindea de ei. Ca dovadă a politicii sale realiste stau tratativele duse cu secuii (februarie 1530) şi cu făgărăşenii (februarie 1540), la care Hirscher a participat personal. În 1533, fiind rechemat de Hirscher, Johann Honterus s-a întors în oraş. În 1540 Lucas Hirscher a fost din nou ales administrator al Castelului Bran şi a îndeplinit această slujbă până la moarte. În 1541 a fost ales pentru a treisprezecea oară judele Brașovului. La 26 aprilie 1541 a murit. În acea zi a început ridicarea clădirii noi a Liceului Honterus. Văduva sa, Apollonia* Hirscher, a condus mai departe comerţul, dar şi opera sa caritabilă. Pe un tablou aflat la Muzeul Bruckental, reprezentându-l pe Lucas Hirscher, se vede o cetate pe o stâncă şi o capelă pe un deal. Este vorba despre Castelul Bran, al cărui castelan a fost Hirscher şi pe care l-a apărat în 1529 de un atac. Capela a fost identificată ca fiind biserica de pe Martinsberg, care a fost devastată o dată cu asedierea oraşului în 1529, iar apoi refăcută, probabil din ordinul lui Hirscher. Pictorul tabloului a fost identificat abia în 1963 ca fiind Gregorius Pictor din Brașov. Dintr-o greşeală a pictorului, din inscripţia de pe tablou s-a crezut timp de mai multe secole că reprezintă un predecesor omonim al lui Hirscher, dar nu demult a fost îndreptată această eroare şi se ştie sigur că tabloul îl reprezintă pe Lucas Hirscher.
Referinţe: Adamescu, Dicţionarul, p. 1682; Nussbächer, Gernot, Lucas Hirscher (1482-1541). Taten und Gestalten, în Karpatenrundschau, nr. 13, 27 mai 1981, p. 6; Taten und Gestalten, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1983, p. 52-56; Portretele patriciatului săsesc din Brașov – un capitol de artă transilvăneană, concept și coordonare catalog Radu Popica, Brașov, Muzeul de Artă Brașov, 2013; Popa, Silvia, Die Kronstädter Stadtrichter und Stadtpfarrer. Zur Genese einer Porträtreihe des 18. Jahrhunderts, în Zeitschrift für Siebenbürgische Landeskunde, nr. 39 (2016), p. 111-121.
Fișă întocmită de Elvira Oros, Daniel Nazare.