HIRSCHER, Apollonia (mort 1547, Brașov), soţia judelui Brașovului, Lucas Hirscher*, filantrop și femeie de afaceri. Clădirea construită de ea în Piaţa Sfatului şi-a păstrat forma originală din 1545, dovadă fiind blazonul oraşului aflat deasupra blazonul familiei, cu inscripţia: „D. Lucae Hyrser elicta ciniux Apollonia f.c.”. Numele ei nu a fost prea des amintit în timpul vieţii soţului său, dar după 1541 ea a preluat comerţul de care acesta se ocupase până atunci şi l-a dezvoltat mai departe. Chiar în anul 1541 ea a plătit oraşului suma de 2 000 de florini. În următorii ani numele ei apare foarte des în registrele de vamă şi în cele care arătau intrarea şi ieşirea mărfurilor. Familia sa au constituit-o concetăţenii, faţă de care s-a simţit totdeauna responsabilă. Sibiancă de origine, Apollonia Hirscher a adus cu ea în Brașov un stil nou, influenţând hotărâtor aspectul oraşului în sensul unei preocupări şi pentru latura estetică, nu doar pentru cea funcţională. În 1542, când Petru Rareş a atacat Ţara Bârsei şi sfatul oraşului i-a trimis cadou 1 500 de florini ca să nu atace oraşul Brașov şi satele, Apollonia Hirscher a dat de la ea 100 de florini. Pentru că oraşul a mai trimis şi cai, ea a donat două exemplare foarte valoroase din avutul ei, în valoare de 16 florini. O mare parte a averii a cheltuit-o în scopuri obşteşti. Fiind o adeptă a Reformei, ea a aplicat preceptele acesteia legate de dragostea pentru aproapele său. În 1545 Apollonia Hirscher a donat 200 de florini pentru ajutorarea săracilor, dar cel mai important ajutor dat oraşului a fost construirea Casei Comerţului într-un loc prielnic. Ea a finanţat acest edificiu din averea personală. Clădirea avea un culoar de 70 m care înconjura o curte interioară. Pivniţa a fost pusă în slujba oraşului pentru comerţul cu vin. La parter se aflau cântarul oraşului şi depozitele. În celelalte nişe aflate pe culoar şi la etajul I erau meşteşugarii braşoveni, care până atunci îşi vânduseră bunurile în piaţă sub cerul liber. În spatele clădirii au stat în arcade băncile pentru brânzeturi, pe care până în secolul trecut îşi vindeau caşul de oaie șcheiencele. Întreaga clădire a costat 8 000 de florini şi secole de-a rândul a fost cea mai mare şi cea mai importantă clădire a Brașovului. Apollonia Hirscher a trăit puţini ani după moartea soţului său. La trecerea ei în nefiinţă Hieronymus Obermeier a notat în cronica sa: „În ultima zi din decembrie a anului 1547 a adormit Matrona Apollonia, femeie plină de calităţi şi temătoare de Dumnezeu, văduva domnului Lucas Hirscher, care odihneşte în Domnul. Ea s-a arătat o femeie deşteaptă, înţelegătoare, care a dat cu plăcere pomană şi a făcut mult bine săracilor”. O stradă din Brașov îi poartă numele, iar sub egida ei un premiu este acordat pentru merite în cultură anual de sașii brașoveni, începând din 1999. Inspirate de istoria și legendele familiei Hirscher, în 2007-2008 au fost montate piese de teatru care redau personajele istorice ale Apolloniei și al lui Lucas Hirscher, iar în proiectul Istoria la persoana I, derulat de Muzeul Casa Mureșenilor în colaborare cu o asociație, unul dintre personajele interpretate de voluntari este Apollonia Hirscher. Un portret al ei a fost pictat pe fațada casei cu coarne de cerb din Brașov, azi pe strada Republicii.
Referinţe: [Apollonia Hirscher], în Sieb. Wolkspr., 2, nr. 44, 31 oct. 1845, p. 345-346; nr. 45, 7 nov. 1845, p. 355; Philippi, Maja, Apollonia Hirscher Taten und Gestalten, în Karpatenrundschau, 14, nr. 15, 10 apr. 1981, p. 6; Eadem, Eine zweite Apollonia Hirscher Heimatkunde, în Karpatenrundschau, 14, nr. 36, 4 sep. 1981, p. 6; Taten und Gestalten, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1983, p. 63-66; Lexikon, p. 194; Schuller, Hans, In Apollonia Hirscher Haus, în Neuer Weg, 14 oct. 1986, p. 4; Drotleff, D., [ Apollonia Hirscher.], în Transilvania Expres, 14 iul. 1998, p. 13; Idem, O femeie intră în cronica cetăţii Brașovului: Apollonia Hirscher, în Transilvania Jurnal, 15 iul. 1998, p. 10; Mastan, Irina, Virtute și vrăjitorie – portretele feminine brașovene în epoca premodernă, în Astra, s. n., vol. 6, nr. 1-2 (2015), p. 8-25; Women, Consumption, and the Circulation of Ideas in South-Eastern Europe, 17th-19th Centuries, edited by Constanța Vintilă Ghițulescu, Leiden, Boston, Brill, 2018, p. 195.
Fișă întocmită de Elvira Oros, Daniel Nazare.