FRONIUS, Michael (născut 1675, Cristian, județul Brașov – mort 21 august 1728, Brașov). A fost fiul cel mai mic al preotului Petrus Fronius. Pierzându-şi tatăl la o vârstă foarte timpurie, fratele său Marcus, viitorul învăţat sas şi lector al gimnaziului din Brașov, a devenit tutorele acestuia împreună cu tatăl lor vitreg, judecătorul Georg Jeckel. La 13 martie 1692 pentru două luni şi la începutul anului 1693, a fost trimis, împreună cu fratele său Daniel, la Blumendorf (azi Belin, județul Covasna) nu departe de Ţara Bârsei, la Miklós Dombay, pentru a învăţa limba maghiară. În ianuarie 1694 începe să frecventeze colegiul din Aiud, avându-i profesori pe Enyedi, Kolosvári şi Papai, sub îndrumarea cărora a studiat mai ales gramatica şi arta politică până în anul următor. În 1695 s-a întors acasă, în vacanţă, fără intenţia de a-şi abandona studiile la colegiu. Însă la chemarea lui Georg Czako, care ocupa un post la cancelaria Curţii de la Viena şi care s-a oferit să-l ajute a ocupa o funcţie la nou creata Cancelarie Transilvană, pleacă spre capitala imperiului la începutul anului 1696, trecând în drum spre Viena pe la Sibiu, Cluj, Somlyo, Debreczin, Tokay şi Bratislava. Planurile însă nu-i reuşesc şi părăseşte Viena la 9 noiembrie 1696. Călătorind prin Praga şi Dresda, ajunge la 29 noiembrie 1696 la Wittenberg, unde se afla la studii şi fratele său Daniel, alături de care începe şi el studiile universitare. Cei doi fraţi vor rămâne la Wittenberg până în primăvara anului 1697, când, de Paşti, pleacă la Lepzig. Aici vor studia dreptul, oratoria, istoria, teologia, şi filosofia. La 19 octombrie 1699 părăseşte oraşul, făcând o călătorie în Germania la Weissenfels Naumburg, Jena, Weimar, Erfurt, Frankfurt am Main, Mainz, Köln şi în Olanda la Utrecht, Amsterdam, Leyda, Haga, Rotterdam. Ajuns pe mare la Hamburg, se întoarce, prin Berlin şi Wittenberg, la Lepzig. La 10 ianuarie 1700 a vizitat oraşul Halle împreună cu concetăţeanul său Marcus Wagner, plecând apoi la chemarea mamei spre Brașov, trecând prin Breslau şi reîntâlnindu-şi mama la 30 martie 1700. La puţin timp, în 23 iunie 1700 s-a căsătorit cu Anna Christina, fiica cea mai mare a judecătorului Georg Drauth. Aceasta a murit după 15 ani de căsătorie, dăruindu-i între timp 7 copii, 5 fete şi 2 băieţi. Fiul său Michael Gottlieb a ocupat mai multe funcţii în administraţia oraşului, ajungând senator în 1743. Un alt fiu, Johann Blum, care a fost “Divisor Coron et ordinis”, a fost distins cu ordinul Sfântul Constantin şi titlul de von Blumenfeld de către împărăteasa Maria Tereza. La 9 ianuarie 1716 se recăsătoreşte cu Anna-Maria, văduva Stadtrichterului braşovean de atunci, Bartholomäus Seulen. Din această a doua căsătorie vor mai rezulta doi copii, unul dintre ei murind sub vârsta de un an. Apreciat de concetăţenii săi ca un om credincios sârguincios şi îndemânatic, a ocupat numeroase funcţii în conducerea oraşului. Astfel între 1703-1708 a fost amanuensis, în 1705 era divizor, între 1708-1709 a fost vizenotarius, între 1709-1714 secretarius. În 1717 devine Schafferher, funcţie ocupată şi în 1722, Quartierinspektor în 1723, Hospitalinspektor, în timpul epidemiei de ciumă din 1718 şi 1719, Sedecimal Magazins-Einnehmer (Besorger) din 1722 până în 1724, Senator din 1715 până în 1727, Tisztherr în Vlădeni (județul Brașov), între 1725-1771, Bierinspektor în 1727, Kastenherr între 1717-1719, Stadthann ales la 27 decembrie 1727 şi Questor din 1728, funcţii pe care le deţine până la 21 august 1728 când moare din cauza febrei. A fost ales de către concetăţenii săi reprezentant în Dieta Transilvaniei. S-a remarcat în mod deosebit în timpul epidemiei de ciumă din 1718-1719, în care ar fi murit, potrivit chiar raportului său, 17 439 de persoane. El însuşi şi-a riscat viaţa, conducând alături de Johann Albrich şi Simon Christophori, activitatea de combatere şi limitare a epidemiei. Este autorul unei lucrări tipărite Cum Imperator Clementissimus Leopoldus…, Lipsiae, [Leipzig], 1697, 12 pagini. A lăsat şi două lucrări în manuscris, între care un jurnal, căruia editorul Julius Gross i-a dat titlul Fragmentum Diarii Michaelis Fronii (1702-1703). Acesta cuprinde ştiri locale referitoare la oraşul Brașov, precum şi la familia sa. Majoritatea informaţiilor sunt de interes local, dar sunt şi informaţii de interes general, între care pretenţiile lui Duca Vodă la o sumă de bani de la transilvăneni în 1703. Acest jurnal se păstrează în biblioteca liceului Honterus din Brașov, în fondul Trausch. În manuscrisul aparţinând fondului Trausch, s-a păstrat doar un miscelaneu, copie probabil de la sfârşitul secolului al XVIII-lea scrisă de mâna unui copist în limba germană cu litere neogotice, textul fiind păstrat fragmentar şi fără titlu. De la el ne-a rămas şi un alt manuscris care poartă titlul de Continuatio de Kirchturmknopfschrift (1687-1705). Acesta este un miscelaneu scris de mâna autorului în limba germană, păstrat în original, complet şi caligrafiat cu litere neogotice. Manuscrisul original a fost scris pentru a putea fi aşezat în globul de pe vârful Bisericii Negre din Brașov şi este o continuare a manuscrisului lui Martin Seewoldt. Aici găsim informaţii privitoare la răscoalele curuţilor sub conducerea lui Emeric Thőkőly şi Francisc Rákóczi, dar şi despre lupta de la Zărneşti din 1690 şi atitudinea lui Constantin Brâncoveanu.
Referinţe: Trausch, Schrifsteller, vol. I, p. 366-368; Szinnyei, Magyar, vol. III, p. 5; Meltzl, Hermann, Das alte und neue Kronstadt, II, p. 93, 162, 182, 188, 194, 198, 201, 207, 215, 223, 251, 253, 257, 278, 279, 299, 327, 366, 492, 494, 498, 514, 524, 529, 531, 533, 547, 549, 576; [Michael Fronius], în Archiv des Vereins für Siebenbürgische Landeskunde, Neue folge, XVIII, p. 35, 183, 186, 297; Gross, Julius, Aus dem Tagebuch des Simon Christophori alias Gaitzer, Brassó (Kronstadt), 1917, p. 2, 12, 13, 17, 19, 23-25, 27, 28, 34-36, 49, 50, 56, 62, 68-71, 76, 79, 88, 93, 101, 106, 141, 144, 146; Stenner, Beamten, p. 45, [citează următoarele lucrări: Handschriften-Sammlung (J. Trausch) in der ev. Gymnasial-Bibliothek, Manuscris; Urkunden der Drechsler-Zunft in der ev. Gymnasial-Bibliothek, Manuscris; Tartler, Th., Trausch, Jos., Collectanea zu einer Partikul är-Geschichte von Kronstradt, I şi II, manuscris; Stadtrechnungen (Schaffner- Stadthann- und andere Rechnungen) im Stadtarchiv, Manuscris; Abteilung: Protocolle (IV), im Stadtarchiv, Manuscris; Urkunden der Maurer-Zunft, Manuscris; Gross, Julius, Continuatio der Kirchturmknopfschrift (1687-1705), în Quellen, vol. VII, p. 583-589, cu o notă introductivă, p. CXL; Idem, Fragmentum Diarii Michaelis Fronii [1702-1703], în Quellen, vol. VII, p. 416-422, cu un studiu introductiv, p. CXI-CXXV. Părţi din jurnal au fost publicate şi mai înainte în Blätter für Geist, Kunst und Literatur, Kronstadt, 1844, nr. 45, p. 315 ş.urm. şi în rev. Transilvania, Sibiu, 1847, p. 115 ş.urm.; Sebestién, Josef, Die Wappendenkmäler der evangelische Stadtpfarrkirche A.B. in Kronstadt, în Jahrbuch des Burzenländer Sächsischen Museums, 1925, p. 163; Crăciun, Repertoriul, p. 349-350; Ilie Moruș, Cărturari Brașoveni (Sec. XV-XX). Ghid biobibliografic, Brașov, p. 92-93; Rusu, M. N., Dicţionar, în Brașovul Literar și Artistic, III, 1980, p. 68; Wirth-Poelchau, Lore, Die Leichengedichte auf den Kronstädter Stadtpfarrer Marcus Fronius (1713), în Zeitschrift für siebenbürgische Landeskunde, 1990, p. 44-45.
Fișă întocmită de Elvira Oros, Daniel Nazare.