FRONIUS, Matthias (supranumit pentru cultura sa Mathias Literatus) (născut 28 februarie 1522, Brașov – mort 12 iulie 1588 (1609?), Brașov), jurist. A fost nepot a lui Daniel I Fronius, care a încetat din viaţă pe la 1500 în vârstă de 111 ani şi 9 luni, după cum atestă piatra lui de mormânt, şi a fost timp de 26 de ani Ratherr, murind în funcţie ca Projudex. A fost înmormântat în Biserica Neagră. Cercetările istoricului braşovean G. Nussbächer au încercat să facă lumină asupra perioadei studiilor sale. Potrivit unor documente ar fi fost elev al gimnaziului braşovean. Tatăl lui, Andreas Fronius (mort la 16 august 1567) a fost preot la Sânpetru, motiv pentru care, după unele documente, Matthias Fronius va începe studiile la Gimnaziul Honterus ceva mai târziu în 1548, iar în 1556 ar fi beneficiat de un ajutor financiar din partea cetăţii, pentru a-şi putea continua studiile. G. Nussbächer a încercat să clarifice toate neconcordanţele biografice ale acestuia, coroborând toate sursele. Astfel, pentru perioada studiilor braşovene dispunem de informaţii furnizate de programa gimnaziului evanghelic din Brașov şi de socotelile alodiale ale oraşului păstrate la Arhivele Statului. Prima informaţie sigură despre Matthias Fronius datează de la 30 martie 1543, când acesta apare menţionat, alături de trei braşoveni, ca student al Universității din Wittenberg, informaţie valorificată de K. Fabritius. După Trausch şi Szinnyei, Matthias Fronius i-ar fi avut profesori pe Luther şi Melanchton. G. Nussbächer observă că Valentin Wagner, rectorul gimnaziului Honterus, îl trece la 1 decembrie 1544 pe Matthias Fronius în matricola gimnaziului ca fiind primul elev al acestui gimnaziu. Dar acelaşi cercetător presupune că această menţiune s-ar fi făcut anterior datei de mai sus, pentru că din ianuarie 1545 că Matthias Fronius era rectorul acestui gimnaziu. Sunt greu de acceptat opiniile mai vechi care susţin că acesta şi-ar fi început cariera didactică din 1543. După F. Schullerus, în 1546 Matthias Fronius era student al Universității din Frankfurt pe Oder, fiind primul transilvănean ce a urmat cursurile acesteia. Din 1550 Matthias Fronius, întors la Brașov, devine lector la gimnaziul honterian din acest oraş. Tot în acelaşi an se şi căsătoreşte. De altfel, se va căsători de trei ori, având 12 băieţi şi o fată, care a murit în ziua nunţii ei în 1572. După ce întreprinde o călătorie alături de arhivarul Christian Pomarius, Matthias Fronius devine în 1553 notar al oraşului (Stadtnotar), cu un venit anual de 60 de guldeni, iar din 1555 cu un venit de 100 de guldeni. Fr. Stenner confirmă că a fost „notarius publicus, Stadtschreiber” din 1545 până în 1571. Din 1570 este Ratsherr, fiind întâlnit ca titular al acestei funcţii în numeroase documente (G. Nussbächer). La Fr. Stenner apare ca Ratsherr şi senator în 1571 şi din 1575 până în 1587. Între 1570-1572 este Weinherr în Quartal Petri din Brașov, din 1570 este Grew în Neudorf, iar în 1575, 1578 şi 1581 este Gräw la Zărneşti şi Tohan, pentru ca între 1581-1588 să devină castelan la Bran. În anii 1573-1574 a fost ales ca Stadthann, ocupând a doua poziţie ca importanţă în rândul demnitarilor orăşeneşti, având în subordine administrarea oraşului. A fost şi Kirchenvater în 1581 şi 1582. Este unul din fondatorii şi membrii societăţii comercianţilor de postav înfiinţată la 1576. De foarte multe ori i-a reprezentat pe saşii braşoveni în Dieta Transilvaniei (în mod cert în anii 1576, 1579, 1581). A fost ales deputat din partea saşilor braşoveni pentru Universitatea săsească, unde s-a remarcat printr-o intensă activitate. Universitatea Săsească îi încredinţează în 1580 redactarea unei culegeri unice de legi (Rechtbüchlein) pe care a încheiat-o în 1582 şi pentru care a fost recompensat cu 50 de guldeni. În decembrie 1582, la întâlnirea delegaţiei saşilor transilvăneni cu Ştefan Bathory (atunci rege al Poloniei şi principe al Transilvaniei), se ia hotărârea de a-i încredinţa lui Matthias Fronius redactarea unui Eigenlandrecht (Statute ale saşilor transilvăneni) întrucât codificarea legilor din Transilvania era incompletă. Astfel, Honterus tipărise în 1539 fragmente din Pandectele lui Iustinian, iar în 1544 Compendium Iuris Civilis, un manual de drept civil pentru uzul oraşelor şi scaunelor săseşti, care mulţi ani va constitui cartea de legi după care se orientau judecătorii transilvăneni. Dat fiind faptul că ambele lucrări conţineau precumpănitor norme juridice extrase din dreptul roman, minimalizându-le pe cele de drept cutumiar din Transilvania, pe de o parte, iar pe de altă parte pentru că Tripartitumul lui Verböczy, care apăruse între timp şi care cuprindea drepturile celor trei naţiuni (unguri, saşi şi secui) nu menţiona toate drepturile ce reveneau saşilor, se impunea elaborarea unei lucrări care să le unifice şi să completeze toate lipsurile. Primul care încercase acest lucru a fost notarul sibian Thomas Bomelius, la rândul lui membru al Universității săseşti. Lucrarea sa cu titlul Statuta oder Satzungen gemeiner Stadtrechte der Hermannstadt und anderer Städte und aller Deutschen in Siebenbürgen (1560) cuprinde atât dreptul cutumiar, cât şi textele din compendiul lui Honterus. Codexului lui Bomelius i s-au adus de-a lungul anilor o serie de completări. În ciuda acestui fapt nici lucrarea sa nu conţinea întreaga legislaţie ce reglementa drepturile şi privilegiile saşilor transilvăneni. Fronius folosind atât lucrarea lui Honterus, cât şi statutele lui Bomelius, a sintetizat întreaga materie de drept procesual, civil şi penal, reuşind să redacteze un proiect de cod sistematizat, ce a fost apoi dezbătut şi îmbunătăţit timp de 12 ani, juriştii Petrus şi Lukas Hirscher având o însemnată contribuţie. Volumul rezultat Statuta Jurium Municipalum Saxonum, apărut în 1583, poartă la sfârşit semnătura principelui Şt. Bathory, care l-a şi aprobat la 18 februarie 1583. Redactat la început în latină şi apoi tradus de autor în germană, concomitent cu ediţia în limba latină, a fost prezentat Universitatea Naţionale Săseşti, după ce a fost în prealabil revizuit de un cunoscător al legilor (Rechtskennern). Volumul său a cunoscut numeroase ediţii, 17 la număr (inclusiv diferite versiuni şi variante în latină şi germană). De menţionat că toate ediţiile statutelor sale, prin execuţia lor grafică şi îndeosebi prin ilustraţiile de coperţi, sunt adevărate opere de artă. Statutele au rămas în vigoare, timp de 270 de ani, până la 31 august 1853. Au constituit principalul izvor de drept pe pământul crăiesc şi au fost o sursă de inspiraţie pentru Codul Calimach din Moldova (1817) şi legiuirea Caragea din Ţara Românească (1818). Statutele lui Matthias Fronius prevedeau pentru cetăţenii saşi din Transilvania: libertatea personală, dreptul la proprietate, dreptul de a lăsa moştenire după libera dorinţă, egalitatea în faţa legilor, dreptul de a alege ș.a. Prima parte a acestora conţine dispoziţii cu privire la alegerea funcţionarilor oficiali; a doua parte cuprinde dreptul familiei şi dreptul de moştenire; partea a treia prevede contractele de drept civil şi toate instituţiile juridice legate de el, iar ultima parte încorporează instituţiile de drept penal. În această lucrare organizarea judecătorească preconiza un sistem alcătuit din: tribunale scăunale sau de district, ca primă instanţă; Tribunalul Magistratului sau Consiliul celor şapte juzi, ca instanţă de recurs şi primă instanţă în cazuri penale grele şi Universitatea Săsească, instanţă de recurs pentru cauzele judecate de tribunalele magistratelor orăşeneşti. Universitatea judeca în mod excepţional ca primă instanţă, litigiile dintre două sau mai multe localităţi, precum şi diferite probleme majore. Codexul lui Matthias Fronius a avut rolul de a ordona viaţa saşilor transilvăneni, pentru o lungă perioadă de timp. Redactarea acestor lucrări i-a întărit prestigiul de jurist al lui Matthias Fronius, care se bucurase şi până atunci de o frumoasă reputaţie, dovadă fiind tocmai sarcina încredinţată. În prefaţa acestor statute, Fronius Matthias mulţumeşte lui Honterus, pe care-l consideră iubitul său mentor („mein gebliebster Praeceptor”) şi lui Thomas Bomelius. Drept răsplată, la 13 martie 1583 regele Ştefan Báthory îl înnobilează atât pe Matthias Fronius, cât şi pe fii şi fiicele sale, dându-i dreptul de a avea o stemă (Josef V. Sebestyen). La 3 aprilie 1583 Şt. Bathory îi acordă privilegiul unic de a avea exclusivitatea tipăririi acestor statute timp de zece ani. Cercetările lui G. Nussbächer atestă că Matthias Fronius a obţinut de la acelaşi rege mai multe privilegii pentru oraşul său natal. Statutele sale au fost tipărite pe hârtie sibiană în acelaşi an 1583 de către tipograful Georg Greus, după cum ne arată o însemnare de la sfârşitul cărţii. S-a presupus de către Gedeon Borsa că tipărirea acestor statute s-a făcut pentru prima dată la Brașov. Această ipoteză este pusă sub semnul întrebării de către G. Nussbächer. Astfel, documentele arată că Georg Greus a lucrat în 1581, 1582 şi 1584 la Sibiu. Nu există nici un document care să ateste că acesta ar fi lucrat la Brașov în 1583, când s-a tipărit lucrarea şi nu este înregistrat nici un transport de hârtie sibiană la Brașov. Se ştie că preţul acestor statute era în 1584 de 40 de denari exemplarul, volumul fiind prezentat la Dieta de la Alba Iulia din 7 februarie 1584. În iunie 1584, este ales din nou reprezentant al saşilor transilvăneni la curtea poloneză a regelui Şt. Báthory. În 1588, în urma îmbolnăvirii judelui Lukas Hirscher*, devine cojude împreună cu Peter Hirscher*. Moare brusc la 12 iulie 1588, probabil în urma epidemiei de ciumă ce izbucnise la Brașov. Trei dintre fii săi vor fi mai cunoscuţi în istoria oraşului. Unul din ei, păstrând numele tatălui (Mathias Fronius), a dus uneori la confuzii în rândul cercetătorilor, care au atribuit unuia faptele celuilalt. Fronius Matthias II (care-şi scria numele cu doi t) a fost notar între 1596-1602, villicus între 1603-1604 şi 1607, reprezentant în Dietă în 1605, Quaestor în 1604, iar în 1608-28 martie 1609 (când moare) a fost jude. Se pare că acesta s-a născut pe la 1568 şi a murit fără copii, lăsând fiecărei oficialităţi braşovene câte 1 taler sau 1 ducat. Un alt fiu mai cunoscut este Michael Fronius (născut 1575) ce a fost senator între 1610-1615, delegat în Dieta Transilvaniei la 1614 şi moare în 1615. Acestuia i-a urmat în funcţie fratele mai mic, Daniel Fronius (mort 19 martie 1631), senator de la 3 februarie 1615 până la 1631, deputat în Universitatea Săsească în 1615 şi în Dieta Transilvaniei între 1624-1625, villicus din 1620-1622 şi 1627, jude la 1623, 1626, 1627, ocupând şi alte funcţii mai mici. Familia Fronius s-a stins pe linie masculină la 17 martie 1855 prin moartea ultimului ei descendent Heinrich von Fronius, Oberkriegs-Comissär la Sibiu.
Opera: Statuta Jurium Municipalium Saxonum in Transsilvania, Brașov, 1582, 113 p. (?); Der Sachsen im Siebenbürgen Statuta oder Eigen-Landrecht, Sibiu, 1583, 199 p.; Lucrarea a cunoscut mai multe ediţii: 1684, Sibiu, 150 p.; Sibiu, 1721, 102 p.; în latină şi germană, Leipzig, 1744, 110 p., ediţii în lb. germană: Sibiu, 1779, 117 p.; Sibiu, 1839, 117 p.; ediţii în limba latină: Sibiu, 1711, 68 p.; Cluj, 1779, 94 p.; Cluj, 1815, 64 p.
Referinţe: Trausch, J., Geschichte des Burzenländer Capitols, Kronstadt, 1852, p. 83; Fabritius, K., Die Siebenbürgischen Studierenden auf der Universität zu Wittenberg im Reformationszeitalter, în Archiv des Vereins für siebenbürgische Landeskunde, Neue Folge, II, 1855, p. 44, 136, 140; Trausch, Schriftsteller, p. 358-366; Trauschenfels, E., Kronstädter Zustände zur Zeit der Herrschaft Stephan Báthoris in Siebenbürgen (1571-1576), în Sächsischer Hausfreund, 1874, XXXVI Jahrgang, p. 98-99; T(eutsch), Fr., Zur Entstehung des Eigenlandrechtes, în Korrespondenzblatt des Vereins für siebenbürgische Landeskunde, III, 1880, p. 38; Szinnyei, Magyar, vol. II, p. 804-805, [sunt citate următoarele titluri: Czvittinger, Specimen, p. 161; Bod, M. Athenas, p. 88; Horanyi, Memoria, I, p. 735; Frankl, Hazai skülföldi Islolázás, p. 83; Szabó Károly, Régi M. Könyvtár, II, 45; Petrik, Bibliogr., I, 662-663, III, p. 430]; Schullerus, F., Siebenbürger Studierende an der Universität in Frankfurt an der Oder, in Archiv, Neue Folge, XXII, 1889, p. 405; Quellen, vol. III, p. 563; Quellen, V, p. 100, 268, passim; Diaconovici, Enciclopedia, II, p. 476; Gyarfas, T., Brassoi cimeres és nemes családok, Budapesta, 1912, p. 39; Stenner, Beamten, p. 44 [citează următoarele lucrări: Paladium Coronense, im Stadtarchiv, Mss.; Stadtrechnungen, im Stadtarchiv, mss.; Teutsch, Jos., Kurz gefasste Jahresgeschichte von Siebenbürgen, in der ev. Gymnasial-Bibliothek, mss.; Gusbeth, Ed., Sanitätswesen in Kronstadt; Trausch, Fr., Onomasticon virorum, vol. I şi II, in Der ev. Gymnasial – Bibliothek, Mss.]; [Fronius, Berthold], Matthias Fronius 1522-1609, în Gross-Kokler Bote, nr. 1933, nr. 2829; Sebestyén, Josef V., Die Wappendenbrief des Matthias Fronius 1583, în Mitteilungen des Burznländer Sächsischen Museums, III, Kronstadt, 1938, p. 46-47; Huttmann, Medici, p. 14 (este reprodusă vigneta din lucrarea Statuta Jurium Municipalium Saxonum in Transilvania, tipărită în 1583 la Brașov); Laufs, A., Einführung zu das Eigen-Landrecht der Siebenbürger Sachsen, München, 1963, p. X; Ist. Rom., II, p. 1050-1051; Idem, Din activitatea arhivistică a lui Christian Pomarius, în Revista Arhivelor, VIII, nr. 2/1965, p. 172; G. Borsa şi colab., Régi Magyarországi nyomtatványok, 1473-1600 (Alte ungarländische Drucke) (1473 – 1600), Budapesta, 1971, nr. 498 (1581), 520 (1582), 558 (1584); Ilie Moruș, Cărturari Brașoveni (Sec. XV-XX). Ghid biobibliografic, Brașov, p. 92; Kroner, M., Als Vorbild gedient 450. Jahre seit der Geburt von Matthias Fronius, în Karpatenrundschau, V, nr. 8, 1972, p. 11; Tontsch, Günther H., Dispoziţiile penale ale statutelor municipale săseşti din anul 1583, în Studia Jurispr., 1972, 17, p. 81-100; Nussbächer, G., Aus Urkunden und Chroniken, București, 1981, p. 119-120, 139; Idem, Matthias Fronius 1522-1588, în Karpatenrundschau, nr. 31, 31 iul. 1981, p. 6; Idem, Matthias Fronius, în Taten, p. 109-113 [articol de referinţă pentru această personalitate care valorifică o bogată bibliografie]; Schuster-Stein, Paul, O operă juridică acum patru secole. Statutele Municipale săseşti, în Magazin Istoric, nr. 11 (200), nov. 1983, p. 33-35; Nussbächer, G., [Matthias Fronius], în Karpatenrundschau, 15 iul. 1988, p. 6; Idem, Verwasser des Eigenland-Rechtes, în Neuer Weg Kalender, 1988, p. 64-65; Binder, Rolf, Zum Namen des siebenbürgischen Rechtsgelehrten Matthias Fronius (1522-1588), în Siebenbürgische Familienforschung, nr. 1, 1992, p. 1-7; Hienz, Schriftsteller, vol. VI, p. 168; Quellen zur Geschichte der Stadt Kronstadt, Band 10, Das Gerichtsbuch des Kronstädter Rates (1558-1580), herausgegeben von Julia Derzsi, Kronstadt, Heidelberg, Aldus, AKSL, 2016.
Fișă întocmită de Elvira Oros, Daniel Nazare.