FABRITIUS, August (născut 29 ianuarie 1857, Brașov – mort 15 aprilie 1945), medic. A fost fiul medicului oraşului, Josef Fabritius. După absolvirea gimnaziului evanghelic Honterus în 1874, începe studii superioare de medicină la Viena, continuate apoi la Heidelberg. La Viena în 30 martie 1881 a primit titlul de doctor în medicină. Din septembrie 1882 până în februarie 1883 îl asistă la operaţii pe profesorul Billroth din Viena, iar în semestrul de vară al anului 1883, îl asistă pe profesorul Czerny în Heidelberg. După o perioadă de şedere la Jena, se va reîntoarce în noiembrie 1884 în oraşul natal, unde a devenit medic practicant. În 1886 a lucrat două luni voluntar în clinica oftalmologică din Viena a profesorului Ernest Fuchs. În 1889 a fost numit de către minister medic onorific de ochi în mediu rural. De la 1 ianuarie 1896 a fost numit directorul spitalului de ochi din Brașov, unde va rămâne până la pensionarea sa la 1 aprilie 1925. Acest spital cuprindea la început doar 12 paturi într-o casă particulară. Numărul lor a crescut apoi la 37, iar din 2 decembrie 1907 spitalul va avea un nou sediu cu 84 de paturi. Dacă în primii ani de activitate spitalul era deschis doar câteva luni pe an, începând cu 1 martie 1889 acesta va avea o activitate neîntreruptă. Timp de 20 de ani, între 1889-1909 aici au fost trataţi 13.782 bolnavi de ochi. S-au efectuat 3.193 de operaţii dintre care 1.388 au fost de cataractă. Între 1886-1925 August Fabritius a publicat rapoarte anuale despre activitatea sa în spitalele de ochi. A făcut parte timp de câţiva ani din Comisia sanitară a oraşului, iar din 28 aprilie 1904 a devenit preşedintele medicilor membrii ai B.K.K. (Casă de Asigurări a Medicilor), precum şi a A.V.K.-ului, unde a activat şi ca medic. La 29 martie 1930 a devenit membru corespondent al Societăţii Medicilor din Viena. Pentru activitatea sa a fost distins cu Crucea de ofiţer, în rangul de Comandor al Coroanei României şi Crucea pentru merit sanitar clasa I.
Opera: Fortschritte auf dem Gebiete der Medizin, Kronstadt, 1885; Über den heutigen Stand der Alters-Starextraction, Hermannstadt, 1891; Das Königlich-ung. Landesaugenspital in Kronstadt, în Festschrift der Stadt Kronstadt für die Mitglieder der 26. Wandersammlung der ung. Ärzte und Naturforscher, Kronstadt, 1892; Pflichten und Rechte der Kronstädter Ärzte, Brașov, 1896; Satzung des Vereins zur Bekämpfung der Tuberkulose in der Stadt und dem Komitat Kronstadt, Brașov, 1913; Der Kronstädter evang. Schulfondverein, în Kronstadter Zeitung, nr. 280, 1923; Die Verbindung der Discision mit gleich angeschlossener Linsenextraction bei gewissen Fällen von cataracta mollis, în Axenfelds Klinische Monatsblätter für die Augenheilkunde, März, 1923; Was unsere Schwarze Kirche mir erzählt, în Kronstadter Zeitung, 1923, nr. 245; Aus d. Leben und Streben d. Kronstädter Ärzte, în Kronstadter Zeitung, nr. 254-255, 1925; Die alte Kronstädter Rossmärkter Nachbarschaft, în Kronstadter Zeitung, 1927, nr.148-149; Glaskörpervorfall nach spontaner Linsensubluxation, Sekundärglaukom, în Klinische Monatsblätter für Augenheilkunde, mai, 1927; Erbrechen mit Pulsverlangsamung bei akutem Glaukom, în Klinische Monatsblätter für Augenheilkunde, mai 1928; Sb. s. Ärzte als Löglinge des Operateurinstitutes der Wiener Med. Fakultät, în Med. Ztschr., 4 (1930), Heft 6, p. 1; Zur Portal und Turnnfrage d. Schwarzen Kirche, în Korrespondenzblatt, 1930, p. 33-51; Festschrift zum gojährigen Bestehen d. Kronstädter ev. Schulfondvereins von 1843-1933, Kronstadt, 1933, 19 p.; Einführung der Kokain Anästhesie in die Okulistik durch Dr. Karl Koller vor 50 Jahren, în Med. Ztschr. 8 (1934), Heft 8, p. 4; Führer durch die ev. Stadtpfarkirche A.B. in Kronstadt-Brașov, Brașov, 1938, 41 p. + 4 f. ilustr.
Referinţe: Gussbeth, E., Zur Geschichte, 1884, p. 77; Gross, Iulius, Kronstädter Drucke; Szinnyei, Magyar, vol. III, p. 76; Schuller, Schriftsteller, vol. IV, p. 101; Gusbeth, E.,1910, p. 11; Huttmann, Arnold şi Barbu, G., Medicina în Oraşul Stalin [Brașov] ieri şi astăzi, 1959, p. 96, fig. 108 şi 109 [cu portret, fiind reprodusă şi diploma de medic corespondent al Societăţii Medicilor din Viena, cu semnăturile profesorilor care i-au acordat-o]; DER, vol. 2, p. 337; Mareş Fl., Szabó Z, Medici braşoveni popularizatori ai cunoştinţelor medicale şi igienice, în Chipuri şi momente din istoria educaţiei sanitare, București, Ed. Medicală, 1964, p. 277; Lexikon, p.121.
Fișă întocmită de Elvira Oros, Daniel Nazare.