FABRITIUS, Joseph (născut 18 noiembrie 1818, Sighişoara – mort 25 febrruarie 1901, Brașov), medic. După absolvirea gimnaziului în localitatea natală, pleacă la Viena (1839) pentru a studia medicina. Aici va obţine, la 1 iulie 1845, titlul de doctor în medicină. Un an mai târziu, la 9 noiembrie 1846, a devenit şi magistru în ginecologie, pentru ca la 14 februarie 1847 să primească şi titlul de doctor în chirurgie. În acelaşi an, la 17 martie a obţinut şi titlul de magistru în oftalmologie. Între 1845-1847 s-a perfecţionat, alături de profesorul Schuh, în tehnica operatorie. La terminarea studiilor şi practicii medicale, a plecat pentru câteva luni la Paris. Din noiembrie 1847, la întoarcerea în ţară, se va stabili la Brașov, unde va rămâne până la sfârşitul vieţii. Din anul 1853 a ocupat funcţia de medic balneolog la Zizin, post pe care-l va deţine până în 1862, iar din acest an până la sfârşitul anului 1876, a fost medic legist. Din 1872 este şi medic de ochi la Spitalul oftalmologic din Brașov, pe care îl va conduce până în 1895. La 30 august 1877 a fost numit physicus al oraşului, mai întâi provizoriu, iar de la 25 iunie 1878 a devenit titular pe acest post, numit de noua conducere a oraşului. Rămâne în această funcţie până la pensionarea sa, în decembrie 1898. A deschis pentru public izvoarele minerale de la Zizin, pe care le-a amenajat, atât pentru a servi bolnavilor, cât şi pentru a fi vizitate. Pe lângă faptul că a fost un bun practician, a lăsat şi câteva lucrări de specialitate, ca rezultat al unor îndelungi analize şi observaţii clinice. Ca medic oficial al Brașovului, s-a implicat în combaterea a nu mai puţin de patru epidemii de ciumă, aducând preţioase servicii comunităţii în mijlocul căreia a trăit. A fost distins cu Crucea de merit de aur, cu coroană. A primit şi „crucea de cavaler” al Ordinului Franz Joseph.
Opera: Die Mineralquellen zu Zaizon in Siebenbürgen. Naturhistorisch und medicinisch Dargestelt, Wien, bei Carl Gerald, 1845, 30 p. [Trausch prezintă o împărţire pe şase capitole a acestei lucrări]; Ist Kronstadt eine ungesunde Stadt?, Brașov, 1887, 23 p.; Gutachten des Presbyters dr. Joseph Fabritius in Sachsen der Anstellbarkeit von Lehrerinnen, Brașov, 3 p.; Humanitätsanstalten in Kronstadt, în Festschrift für die Mitglieder der 26. Wanderversammlung ung. Ärtzte und Naturforscher, Kronstadt, 1892.
Referinţe: Trausch, Schriftsteller, vol. I, p. 292; Gusbeth, 1884, p. 76-77; Szinnyei, Magyar, vol. III, p. 76; 50 jähriges Doktorjubiläum, în Kronstädter Tageblatt, nr. 75, 1895, p. 2; nr. 77, p. 2 şi nr. 87, p. 2; evenimentul a fost marcat şi de alte două periodice: Kronstadter Zeitung, nr. 149, p. 2 şi nr. 159 şi 160; Siebenbürgisch-Deutsches Tageblatt, nr. 6552, p. 708; Ordensverleihung [Ritterkreuz des Franz-Josef-Ordens], în Kronstädter Tageblatt, nr. 103, p. 2; [Joseph Fabritius], în Kronstadter Zeitung, nr. 267, p. 2 şi în Kronstädter Tageblatt, nr. 266, p. 2; Joseph Fabritius, în Kronstadter Zeitung, nr. 46, p. 2; Joseph Fabritius, în Hermannstädter Zeitung vereinigt mit dem Siebenbürger Boten, nr. 48, 1901, p. 205; Joseph Fabritius, în Gross-Kokler Bote, nr. 1158, p. 1901; [Netoliczka, Oscar], Joseph Fabritius, în Kronstadter Zeitung, nr. 48, 1901, p. 2; Todesfall, în Siebenbürgisch-Deutsches Tageblatt, nr. 8268, 1901, p. 210; Schuller, Schriftsteller, vol. IV, p. 101-102; Gusbeth, E., Das Sanitätspersonal in und aus dem Kronstädter Komitate in den Jahren 1901-1910, Bv., 1910; Fabritius, August, Siebenbürgisch-sächsische Ärtzte als Zöglinge des Operateurinstituts der Wiener Med. Fakultät, în Medizinische Zeitschrift, Sibiu, H. 6, 1930, p. 5; Huttmann, A. şi Barbu, G., Medicina în Oraşul Stalin [Brașov] ieri şi astăzi, Brașov, 1959, p. 93 [cu portret; este reprodusă şi foaia de titlu a lucrării despre apele minerale de la Zizin]; Ilie Moruș, Cărturari Brașoveni (Sec. XV-XX). Ghid biobibliografic, Brașov p. 85; Lexicon, p. 121-122; Hienz, Schriftsteller, vol. VI, p. 52-53.
Fișă întocmită de Elvira Oros, Daniel Nazare.