DRAUTH, Johann (născut 29 septembrie 1679, Brașov – mort 21/22 martie 1733, Sibiu). A fost un personaj pitoresc pentru Brașovul acelor timpuri. Descendent al unei familii de vază din Brașov, cu înaintaşi ce au ocupat funcţii publice importante în oraşul de sub Tâmpa, a fost sortit de către tatăl său, Stadrichter (jude primar) al oraşului, unei educaţii alese. După şcoala făcută în oraşul natal, a fost trimis în 1700 pentru a urma studii superioare la Jena, Halle şi Leipzig (1701). Atras mai mult de o viaţă boemă, şi-a neglijat însă studiile. Reîntors la Brașov, devine Weininspektor (inspector al economiei de vin a oraşului) (1702), funcţie pe care o va ocupa până în 1708. Între timp, în 1704, se căsătoreşte cu fiica bogatului Stadtrichter (jude primar) Johann Mankesch care decedase în anul 1699. În 1710 a devenit senator, demnitate pe care o va ocupa până în 1730. Datorită orgoliului său exacerbat, a dat naştere la numeroase dispute. Acestora li s-a adăugat şi realizarea unui tablou al sfintei Maria cu aspect respingător „höchst anstößigen Zügen”. Din această cauză şi-a atras mustrări severe din partea iezuiţilor şi a franciscanilor. Pentru a domoli criticile, le-a promis că va arunca tabloul şi că va trece la catolicism. A construit chiar o capelă pe vârful Tâmpei, care însă nu a dăinuit mult timp. Astfel, în 29 noiembrie 1713 s-a botezat la Sibiu, convertindu-se la catolicism. Tot în 1713 a devenit şi Kastenherr (inspector pentru aprovizionarea celor săraci) funcţie pe care o ocupă până în 1716. Tot în această perioadă a fost şi Weyerherr sau Teich-Besorger (inspector pentru heleşteie) (1715). După moartea soţiei, pleacă la Viena cu intenţia de a se călugări, luându-şi cu el şi fiica, pe care o va înscrie la o mânăstire de maici. Astfel, în 1716 intră în ordinul iezuiţilor. Însă nici tatăl, nici fiica nu se vor adapta vieţii mănăstireşti, astfel că în 1719 Johann Drauth se recăsătoreşte cu o vieneză şi se reîntoarce la Brașov, împreună cu aceasta şi cu fiica. În curând, devine Tömelt sau Taurelt-Besorger (inspector pentru economia brânzei a oraşului) (1721). În anul următor îl găsim ca Schafferherr (procurator) (1722). Tot din acest an este şi Tisztherr (inspector) în Vlădeni, funcţie pe care o va deţine până în 1724. Tot ca Tiszherr îl găsim la Neudorf (Satu Nou) între 1725-1731. Începând cu 1728 este şi Bierherr (inspector al economiei berii a oraşului), funcţionând în această calitate până în 1731, pentru ca între 1731 şi 1733 să fie Stadthann (villic). A câştigat această funcţie, a doua ca importanţă în ierarhia administrativă a oraşului, prin foarte multe presiuni, doar cu sprijinul generalilor Tige şi Wallis. Sigur că nu ar fi câştigat în continuare acest post pe căi legale, a izbutit să aranjeze ca postul deţinut de el să nu apară liber nici la alegerile ce au urmat. Nu va deţine însă mult această demnitate, deoarece la 22 martie 1733 a murit, la Sibiu, în vârstă de doar 54 de ani. La Viena i-a apărut lucrarea Eile und errette deine Seel, Gen. 19…, în care sunt enumerate şi comentate mai multe pasaje din Biblie, având 119 pagini, reeditat în limba engleză în 2011.
Referinţe: Trausch, Schriftsteller, vol. I, p. 262-266; Szinnyei, Magyar, vol. II, p. 1082; Schuller, Schriftsteller, vol. IV, p. 88 [menţionează şi alte surse: Archiv des Vereins für Siebenbürgische Landeskunde, XVIII, Hermannstadt, 24; Meltzl – Herrmann, Das alte und neue Kronstadt, I, p. 171, 176]; Stenner, Beamten, p. 32 [citează: Stadtrechnungen (Schaffner -Stadthann -und andere Rechnungen), imStadtarchiv, Manuscris; Acta et decreta Centum virorum, în Stadtarchiv, IV. A. 1., Manuscris; Personal – Grundbuch der Städt. Beamten, im Stadtarchiv, Manuscris; Virorum Coronae eximiorum atque illustrium vita, honores et mors de M. Cziegler, G. Mathiae und Jos. Fr. Trausch in der ev. Gymnasial-Bibliothek, mss.]; Gross, Julius, Drautische Familienchronik, în Quellen, vol. VI, p. VIII, LXXI, 60-65; Arz v. Straussenburg, Albert, Zur Genealogie und Heraldik der Kronstädter Geschlechter Drauth und Albrich, în Mitteilungendes Burzenländer Sächsischen Museum, 1944, p. 55-57; Sebestyén, Josef v., Adels- und Wappenbrief des Anton Paur de Drauth, în Mitteilungendes Burzenländer Sächsischen Museum, 1944, p. 46-47; Hienz, Schriftsteller, vol. VI, p. 18 -19.
Fișă întocmită de Elvira Oros, Daniel Nazare.