DRAUTH, Samuel von (născut 27 februarie 1706, Brașov – decedat 16 septembrie 1739, Brașov), medic. Fiu al preotului evanghelic Simon, s-a bucurat de o educaţie aleasă. A studiat medicina la Halle, luându-şi aici doctoratul la 4 mai 1734. Grație lucrării sale de parazitologie, la 30 martie 1738, a devenit membru al Academiei germane de știinţe Leopoldina, cu matricula numărul 481, cu porecla academică Chrysipp II. Profesorul său de la Halle, Johann Heinrich Schulze, l-a recomandat academiei. Întors în oraşul natal, a practicat medicina până la sfârşitul său timpuriu, când prăbuşirea unei bolte i-a curmat viaţa în plină putere (în septembrie 1739). Încercând să salveze alţi concetăţeni, a căzut el însuşi victimă acestui accident. Datele naşterii şi ale morţii sale au fost extrase de Eduard Gusbeth* din hârtiile de familie ale fiului său, ajuns senator. Lucrarea sa de parazitologie tipărită la Halle, în 1734, a fost considerată ca fiind prima lucrare în acest domeniu a unui transilvănean. Un exemplar din aceasta se păstrează la Arhivele Statului din Brașov. La aflarea veștii tragice a morții sale, președintele de atunci al Leopoldinei, Andreas Elias Büchner l-a numit la 25 iunie 1740 pe socrul lui Drauth Samuel, Johann Albrich, urmaș al lui Drauth Samuel în societate, cu porecla academică Chrysipp III, iar profesorul J. H. Schulze a transmis către familie scrisori și o seamă de acte academice.
Opera: Dissertatio inauguralis medica de amibalibus humanorum corporum infestis hospitibus, Halae, 1734, 80 p.
Referinţe: Agnethler, Michael Gottlieb, Numophylacium Schulzianum, Leipzig und Halle, 1846, p. 324; Trausch, Schriftellerslexikon, vol. I, p. 266; Szinnyei, Magyar, vol. II, p. 1062; Neigebaur , Johann Daniel Ferdinand, Geschichte der kaiserlichen Leopoldino-Carolinischen deutschen Akademie der Naturforscher während des zweiten Jahrhunderts ihres Bestehens, Jena, 1860, p. 215; Gusbeth, Eduard, Zur Geschichte der Sanitäts-Verhältnisse Kronstadt, Kronstadt, 1884, p. 75-76; Huttmann, A., Barbu, G., Medicina în Oraşul Sibiu ieri şi azi, Brașov, 1959, p. 42, fig. 31, foaia de titlu a tezei sale de doctorat; Huttmann, A., Medizin im alten Siebenbürgen, Hermannstadt, Hora Verlag, 2000, p. 302-303; Peregrinatio Hungarica. Studenten aus Ungarn an deutschen und österreichischen Hochschulen vom 16. bis zum 20. Jahrhundert, herausgegeben von Márta Fata, Gyula Kurucy und Anton Schindling, Stuttgart, Frany Steiner Verlag, 2006, p. 299, 304.
Fișă întocmită de Elvira Oros, Daniel Nazare.