BĂJENARU, Elena, istoric, muzeograf (născută 14.07.1967, Slatina). Absolventă a Facultăţii de Istorie Universitatea Bucureşti în 1992, s-a angajat la Muzeul Țării Făgărașului „Valer Literat” în acelaşi an. Munca în muzeu, în domeniile istorie, istoria artei şi etnografie, a determinat specializarea în colecţiile de patrimoniu etnografic specifice zonei, precum portul popular, țesături populare, arta icoanelor pe sticlă din Ţara Făgăraşului şi Şcheii Braşovului. A întreprins cercetări şi a publicat mai multe studii, monografii locale. Doctoratul obținut în 2008 cu tema Centre și curente de pictură pe sticlă din Țara Făgărașului. Din 2012 a ocupat funcţia de manager al muzeului, postură din care a reuşit să amenajeze noi spaţii expoziţionale şi muzeale pentru vizitatori, cu sprijinul autorităţilor locale, să crească mai mult numărul de vizitatori, să valorifice colecţiile de obiecte de patrimoniu, să iniţieze spectacole de reconstituire istorică, cu credinţa fermă că cetatea Făgăraşului, prin istoria şi patrimoniul ei, este capabilă să susţină financiar oraşul. Continuând iniţiativele predecesorului său, a izbutit să facă din muzeu un actor esenţial în comunitate şi partener al autorităţilor, atrăgând fonduri europene nerambursabile.
Opera: Laic şi religios în pictura ţărănească pe sticlă din Şcheii Braşovului, în Ţara Bârsei, an II (XIII), s.n., nr. 2, 2003, p. 99-102; Arta picturii pe sticlă – Familia Tămaş – Atelier Făgăraş, în Cumidava, vol. XXVII (2004), p. 326-333; Oglinda Celui din Lăuntru – temă iconografică rară în pictura ţărănească pe sticlă, în Ţara Bârsei, anul 3, nr. 3 (2004), p. 154-158; Consideraţii asupra picturii pe sticlă la fraţii Grecu, în Cumidava, XXIX, 2007, p. 269-276; Icoana pe sticlă din Ţara Făgăraşului şi sursele iconografice, în Ţara Bârsei, an 6, nr. 6 (2007), p. 142-150; Calbor – satul călător între Olt şi Ardeal, coord. Ioan Pâra, Făgăraş, Negru Vodă, 2011 (în colab. cu C. Băjenaru, Adelina Graură, Florin-Ioan Graură); Icoane pe sticlă din Transilvania: colecţia Szöcs, Alba Iulia, Altip, 2012, 169 p. (în colab. cu Ana Dumitran, Szöcs Fülöp Károly); Icoane şi iconari din Ţara Făgăraşului. Centre şi curente de pictură pe sticlă, București, Ed. Oscar Print, 2012; Vecinătatea din Ţara Făgăraşului. Societatea Nouă a Drumului cel Mic din Beclean, în Etno.brasov.ro: percepţii, medii culturale, comunicare, nr. 6 (2012), p. 125-134; Câteva consideraţii asupra picturii pe sticlă din Transilvania, în Etno.brasov.ro: percepţii, medii culturale, comunicare, nr. 7-8 (2013-2016), p. 109-119; Altarul triptic – o piesă unicat în patrimoniul Muzeului Țării Făgărașului „Valer Literat”, în Acta Terrae Fogarasiensis, IV, 2015, p.499-508; Câteva considerații asupra icoanelor pe sticlă, în Acta Terrae Fogarasiensis, VII, 2018, p. 558-574; Făgăraş, cetatea care n-a fost niciodată cucerită, în Historia, nr. 192, ian. 2018, p. 20-21; Însemnări ale călătorilor străini despre cetatea Făgăraș (secolele XVI-XIX), în Acta Terrae Fogarasiensis, VIII, 2019, p. 44-56; Colecții și colecționari. Colecția Szöcs, în Acta Terrae Fogarasiensis, X, 2021, p. 241-251.
Referinţe: Drotleff, Dieter, Moderne Sicht in der Gestaltung der mittelalterlichen Burg: Gespräch mit dr. Elena Băjenaru, Direktorin des Museums des Fogarascher Landes “Valeriu Literat”, în Allgemeine Deutsche Zeitung, Brașov, an 22, nr. 5311, 29 ian. 2014, p. 3; Rus, Ciprian, Elena Băjenaru, istoric, directorul Muzeului Ţării Făgăraşului: “Sunt convinsă că Cetatae Făgăraş poate susţine financiar oraşul”, în Formula As, nr. 23, 9 iun. 2016, p. 3.
Fişă întocmită de Ruxandra Moaşa Nazare.