BĂJENARU, Constantin, (născut 11 august 1968, Păuşeşti – Otăsău, județul Vâlcea), istoric, muzeograf. Absolvent al liceului industrial Băile Govora promoţia 1986 şi a Facultăţii de Istorie Universitatea București în 1992, specialitatea istorie modernă universală, s-a angajat la Muzeul Ţării Făgăraşului în acelaşi an ca muzeograf, mai târziu cercetător. Doctorat la Cluj, susţinut în 2015 cu teza Comitatul Făgăraș (1876-1918), sub coordonarea lui Simion Retegan. A devenit cercetător dedicat aspectelor de istorie modernă şi contemporană făgărăşană, cu studii şi monografii pe această temă. A întreprins studii de istorie şi cultură despre Făgăraş şi Ţara Făgăraşului, în secolele XIX-XX, cu incursiuni şi în secolele XVII-XVIII. În 2004, pentru activitatea sa, a fost distins cu Meritul cultural, clasa a II-a, de către Preşedenţia României. Din 2012, a devenit redactor şef al anuarului Muzeului Țării Făgărașului „Valer Literat” – Acta Terrae Fogarasiensis.
Opera: Monografii – editor, coordonator, co-autor şi autor – Palate, castele şi cetăţi din Transilvania. Palaces, castles and citadels in Transilvania, editor C. Băjenaru, Făgăraș, Editura Miclos Graph,, 2000, 224 p.; Beclean, județul Brașov. Monografie, Târgu-Mureș, 2009, 110 p., ediţia a doua, revăzută și adăugită, Făgăraș, Ed. Negru Vodă, 2019, 136 p. + 12 p. ilustrații (coordonatori alături de Elena Băjenaru); Calbor – satul călător între Olt şi Ardeal, coord. Ioan Pâra, Făgăraş, Negru Vodă, 2011 (în colab. cu E. Băjenaru, Adelina Graură, Florin-Ioan Graură); Studii şi cercetări, coord. Gh. Roşculeţ, Brașov, Univ. Trans., 2011 (în colab. cu Elena Băjenaru, Răzvan-Dragoş Roşculeţ, Fănel Stroe); Țara Făgărașului în timpul stăpânirii austriece (1691-1867), Alba Iulia, Altip, 2013, 437 p.; Comitatul Făgăraș (1876-1918), Alba Iulia, Altip, 2016, 343 p.; Mari fotografi din Transilvania. Secolele XIX-XX, coord. de Marius Câmpeanu, Baia Mare, Editura Eurotip, 2018, 124 p. (coautor alături de Ionela Simona Mircea, Melinda Mitu, Elena Elisabeta Pleniceanu, Elena Băjenaru);
Articole – selecţie: Cuplul regal Ferdinand-Maria şi făgărăşenii (1913-1922). Relatări din presa vremii, în RI, 10, nr. 5-6, 1999, p. 551-555; Biserica românească din Sud-Estul Transilvaniei în prima jumătate a secolului al XVIII-lea, în Ţara Bârsei, XII, 1, 2002, p. 132; Revoluţia de la 1848-1849 în SE Transilvaniei. Aspecte instituţional-organizatorice, în Ţara Bârsei, XIII, 2, 2003, p. 21; “Sbornicul” lui Matei Pisariul din Mândra, în Cumidava, vol. XXVII, 2004, p. 137-141; Contribuţii referitoare la activitatea politică a lui Ion Codru-Drăguşanu, în Ţara Bârsei, anul IV, nr. 4 (2005), p. 59-64; Reacţii făgărăşene faţă de politica cultural-şcolară maghiară de la începutul secolului XX (Legea Apponyi din 1907), în Cumidava, vol. XXIX, 2007, p. 214-221; Relatări din presa vremii referitoare la începuturile comunizării Ţării Făgăraşului (1945-1947), în Ţara Bârsei, anul VII, nr. 7 (2008), p. 190-199; Şcoala românească făgărăşeană în prima jumătatea a secolului al XIX-lea, în Ţara Bârsei, anul VIII, nr. 8 (2009), p. 55-63; Societatea culturală română “Progresul” din Făgăraş până la primul război mondial (înfiinţare, statut, activitate). Contribuţii, în Ţara Bârsei, anul XIX, nr. 9 (2010), p. 113-119; Situația școlilor confesionale greco-catolice din Țara Făgărașului în deceniul opt al secolului XIX, în Acta Terrae Fogarasiensis, nr. II, 2013, p. 189-198; Emigrația făgărășeană în S.U.A. până la anul 1914. Cauze, itinerarii, destinații, în vol. Fascinația trecului. Omagiu istoricului Simion Retegan la împlinirea vârstei de 75 de ani, Cluj-Napoca, editurile Mega și Argonaut, 2014, p. 213-225; Făgărăşenii şi Primul Război Mondial. Memorie şi istorie (I), în Ţara Bârsei, anul XIII, nr. 13 (2014), p. 116-123, partea a II-a în Acta Terrae Fogarasiensis, anuarul Muzeului Țării Făgărașului ”Valer Literat”, nr. III, 2014, p. 161-182; Legislație școlară în perioada dualismului austro-ungar (1867-1918), în Sargetia. Acta Musei Devensis, nr. V (XLI) s. n., 2014, p. 243-249; Cetatea Făgăraș – refugiu și adăpost pentru ruși, cazaci și ucraineni antibolșevici (1920-1923), în Acta Terrae Fogarasiensis, V, 2016, p. 419-432; Făgăraşul în toamna anului 1916 prin prisma consemnărilor vicarului Iacob Popa, în Ţara Bârsei, anul XV, nr. 15 (2016), p. 114-122; Demografia zonei Branului în perioada 1850-1910, în vol. Studia in honorem Florea Costea la a 80-a aniversare, Brașov, Foton, 2017, p. 151-164; Consiliile naţionale române din comitatul Făgăraşului. Organizare şi activitate, în Ţara Bârsei, nr. 17 (2018), p. 236-244; Revoluția de la 1848-1849 în Țara Făgărașului. Realități și evenimente, în AIIC, LVII, 2018, p. 71-86; Organizarea teritorial-administrativă a județului Făgăraș în perioada 1919-1950, în Collegium Mediense, IX, Mediaș, 2019, p. 111-117; Maramureșeni închiși în Penitenciarul din Cetatea Făgăraș, în Studii și comunicări științifice, I, Cluj-Napoca, Argonaut, 2020, p. 285-300; Unul dintre ultimii haiduci ai României: făgărășeanul Andrei Budac din Cârțișoara, în Collegium Mediense, X. Comunicări Științifice, XIX, Mediaș, 2020, p. 55-63; Un statut-model de asociere a rromilor din județul interbelic Făgăraș, în vol. Istoria și scrisul istoric azi. Opțiuni metodologice. Paradigme. Agendă. Lucrările Conferinței interna-ționale din 2-5 februarie 2020 dedicată Centenarului Institutului de Istorie „George Barițiu” din Cluj-Napoca, editori Susana Andea, Iosif Marin Balog, Ela Cosma, Attila Varga, Academia Română, Institutul de Istorie ”George Barițiu”, Cluj-Napoca, Editura Școala Ardeleană, 2020, p. 719-732; Comitatul Făgăraș în anul 1911, sub lupa ziarelor „Gazeta Transilvaniei” și „Olteanul”, în Acta Terrae Fogarasiensis, X, 2021, p. 165-176; Presa și aspecte din problematica județului Făgăraș în anul 1920 (I), în Acta Terrae Fogarasiensis, IX, 2021, p. 243-255; Ukrainians anti-Bolshevik refugees in the fortress of Fagaras (1920-1923), Visnik – Bulletin of Taras Shevchenko National University of Kyiv. History, nr. 1(148)/2021, p. 5-14.
Referinţe: Raluca Benga, Medalii pentru cercetătorii braşoveni, în Monitorul Expres, an 1, nr. 115, p. 5; Liviu Ioani, O istorie regională de semnificaţie naţională. Constantin Băjenaru, Comitatul Făgăraş (1876-1918), în Tribuna învăţământului, nr. 1458, 24 sept. 2018, p. 10.
Fişă întocmită de Ruxandra Moaşa Nazare.