BAIULESCU, George (născut 9 iulie 1855, Brașov – mort 16 martie 1935, Brașov), medic balneolog. A fost fiul lui Bartolomeu Baiulescu*. A studiat la gimnaziul român din localitate şi medicina la Universitatea din Viena, frecventând în paralel şi Conservatorul. La 17 noiembrie 1880 şi-a luat licenţa în medicină, iar în mai 1883 şi-a dat examenul de liberă practică la București. S-a stabilit în oraşul natal, ocupându-se în special cu tratarea bolilor de nervi. A fost medic al filialei braşovene a Casei de Asigurări a muncitorilor bolnavi, cu sediul central la Budapesta. În 1893, odată cu desfiinţarea acestei Case de Asigurări, George Baiulescu devine medicul unei alte case de asigurări, înfiinţate la Brașov, cu scopul de a ajuta bolnavii şi de a da ajutor de înmormântare. Rămâne medicul acesteia până în 1907, când se va transfera la o altă casă de asigurări. În paralel a fost şi medicul Casei de Asigurări a Capelei Ortodoxe din Brașov, până în 1907 lucrând benevol la toate aceste societăţi de asigurare. În 1896 a înfiinţat şi un aşezământ balneologic deschis la început în tot cursul anului, iar mai târziu doar între 1 mai până la 30 octombrie, el fiind medic aici, personalul instituţiei ridicându-se la 200 de persoane. În paralel, din 1886, a funcţionat ca medic al gimnaziului românesc din Brașov, de la înfiinţarea acestui post, iar începând cu 1894-1895, a predat la acelaşi gimnaziu, câte o oră de igienă pe săptămână, fiind, în plus şi medicul internatului-orfelinat al Reuniunii Femeilor Române din Brașov. Publică mai multe articole de specialitate, precum şi în domeniul muzical cu care era familiarizat, în Albina Carpaţilor, Gazeta de Transilvania şi Meseriaşul Român. Se numără printre pionierii hidroterapiei din Transilvania, înfiinţând un institut de hidroterapie, iar în 1904 publicând o consistentă scriere (Hidroterapie medicală), apreciată de Academia Română, care o recomandă pentru premiere, ea fiind a doua de acest gen din ţară, după cea scrisă la 1851 de un profesor ieşean. În februarie 1908 a editat o revistă bilunară de popularizare a cunoştinţelor medicale şi de igienă: Sănătatea, având subtitlul „foaia populară pentru răspândirea cunoştinţelor igienice şi medicale’’. În aceasta a publicat mai multe studii ştiinţifice documentate şi scrise cu competenţă, ea fiind prima foaie de acest gen pentru românii din Austro-Ungaria, ce avea ca subiect „povăţuirea poporului în chestii de sănătate şi de medicină’’. A fost cel dintâi primar român al Brașovului în 1916, iar după unire, a fost al doilea prefect român şi inspectorul administrativ al judeţului. În această funcţie a dorit să reconfigureze harta diviziunii administrative de care răspundea şi a cedat Apaţa, precum şi plasa Bran, ultimii depinzând de Făgăraş, aflat la 65 de kilometri. Cunoştinţele sale şi talentul de negociator au contribuit la impunerea autorităţii sale, în condiţiile în care pretorii aproape în totalitate rămâneau saşi. Apreciindu-i calităţile, A. Banciu îl evoca astfel: „conştient de valoarea sa, el n-a căutat niciodată să-şi facă treaptă de înălţare din umerii mulţimii. Pe doctorul Baiulescu nu l-a văzut nimenea amestecat în vulg, gâdilându-i slăbiciunile şi păcatele, spre a-i capta bunăvoinţa şi aplauzele”. O stradă din Brașov îi poartă numele.
Opera: Musica la români, în Albina Carpaţilor, Sibiu, 1877, p. 79-82, 93-94 [subliniază necesitatea culegerii muzicii populare şi importanţa acesteia pentru mişcarea naţională şi recomandă înfiinţarea societăţilor filarmonice]; Hidroterapia medicală, București, 1904, 698 p., 1914, 699 p.
Referinţe: Gusbeth, Ed., Zur Geschichte der Sanitäts – Verhältnisse in Kronstadt, Kronstadt, 1884, p. 72; Idem, Das Sanitätspersonal in und aus dem Kronstädter Komitate in den Jahren von 1901-1910, Kronstadt, 1910, p. 9; Fig. Contemp., p. 148 (cu portret), Anuarul liceului ortodox român pe 1900-1925. Cu ocazia jubileului de 75 de ani, Brașov, 1925, p. 96; Banciu, A., Necrolog, în Ţara Bârsei, VII, nr. 3, mai-iun. 1935, p. 265-267; Idem, Morţii vii, Brașov, 1938, p. 21-23; Predescu, Enciclopedia, p. 68; Mareş, Fl. şi Szabó Z., Medici braşoveni popularizatori ai cunoştinţelor medicale şi igienice. Secolul al XX-lea, în vol. Chipuri şi momente din istoria educaţiei sanitare, București, Ed. Med., 1964, p. 277; Bologa, Emil, Suciu, Petre, Primii medici ai şcolilor române din Brașov, în Cumidava, IV, 1970, p. 511-517; Ilie Moruș, Cărturari Brașoveni (Sec XV-XX). Ghid biobibliografic, Brașov, p. 22; Gabriel Ștrempel, Bibliografia Românească Modernă (1831-1918), vol. I, p. 248; Nussbächer, G., Primul primar român al Brașovului, dr. George Baiulescu, primar al Brașovului în august-octombrie 1916, în Magazin Istoric, nr. 4, apr. 1987, p. 51; Rainer, Alfred, Studenţi medicinişti români în Viena secolului XIX şi preocupările lor muzicale, în Scriptum. Buletin de Informare, nr. 1, 1999, p. 24-27; Vlad, Ioan, Cărturarii braşoveni pentru România Mare, Brașov, Ed. Acad. Forţelor Aeriene „Henri Coandă” Brașov, 1999, p. 255-259; Rogozea, Liliana, Personalităţi ale medicinei româneşti, Brașov, Univ. Transivlania, 2006, p. 13-14 (conţine unele erori); Nazare, Ruxandra, Relaţii interculturale în biblioteca familiei Baiulescu în Braşovul secolelor XIX-XX, în Ţara Bârsei, an X, nr. 10, 2011, p. 110-114.
Fişă întocmită de Elvira Oros, Daniel Nazare.