Congresul european despre incluziunea digitală – Ziua I

În zilele de 6-7 septembrie am participat la Bruxelles la a treia ediţie a acestui eveniment susţinut de Fundaţia Bill şi Melinda Gates şi Bibnet, alături de Scott Anderson (IREX România), doamna preşedintă Doina Popa (ANBPR) şi colega mea, Maria Ciobanu, formator Biblionet la Biblioteca Judeţeană „Antim Ivireanu” Vâlcea. Tema acestei conferinţe a fost una ambiţioasă, vizând Transformarea accesului la Europa digitală în bibliotecile publice, de fapt regândirea rolului acestor instituţii în contextul agendei digitale a Uniunii Europene. Au participat bibliotecari, studenţi, responsabili şi autorităţi din Anglia, Belgia, Bulgaria, Cehia, Danemarca, Findlanda, Franţa, Germania, Letonia, Lituania, Polonia, Olanda, România, Spania. Interesul era mare cu cât prima secţiune a  conferinţei dezbătea oportunităţile de finanţare existente pentru bibliotecile publice în UE. Practic, s-a vorbit foarte mult în acele zile de advocacy. În deschidere, Ilias Iakovidis, director al Diviziei Tehnologii Informaţionale şi de comunicare pentru incluziune, societatea informaţiei şi media, a furnizat mai multe studii şi date despre abilităţile digitale ce vor fi cerute de companiile europene pe piaţa muncii în 2015. Acestea evoluează spre competenţe digitale avansate, de utilizare critică şi evaluare independentă a resurselor internet, tinzând spre o abordare inovatoare şi multiculturală a internetului prin crearea de resurse de către diferiţi agenţi. Pe baza studiilor, se prognozează că în viitor interesul pentru informaţia medicală va creşte, iar alfabetizarea pe teme de sănătate (health literacy) se va impune pe agendă. În acest context obiectivele de incluziune digitală ale UE au în vedere grupurile cu risc de excludere sociale (tinerii săraci, emigranţii) şi cele marginalizate digital (vârstnicii, şomerii, persoanele cu dizabilităţi, persoanele necalificate). Europa 2020, recent lansată, urmăreşte o creştere inteligentă, sustenabilă şi incluzivă. În acest context, politicile de sprijinire ale educaţiei, incluziunii, inovaţiei şi competitivităţii trebuie să ia în considerare intermediarii şi facilitatorii de informaţie, printre care şi bibliotecarii, alături de profesori, asistenţi sociali, îngrijitori, membrii familiei etc. Cadrul european a stabilit cerinţele abilităţilor necesare pentru aceşti facilitatori pentru o abordare uniformă şi aplicare a politicilor de incluziune, iar Uniunea Europeană susţine proiectele de acest gen. Implicarea tuturor factorilor de decizie pentru susţinerea incluziunii digitale este esenţială în promovarea şi atingerea obiectivelor. În concluzie, bibliotecile sunt centre informaţionale, educaţionale şi sociale esenţiale, bibliotecarii sunt intermediari profesionişti care trebuie să dezvolte competenţe în contextul european şi să ofere conţinut şi servicii de e-government, instruire, informaţii medicale, oportunităţi pentru şomeri. Am observat insistenţa vorbitorului asupra faptului că bibliotecile publice trebuie să îşi susţină proiectele cu date şi studii pentru a fi convingătoare, precum şi asupra măsurării corecte a impactului proiectelor susceptibile de a deveni modele replicabile la o scară mai largă. În expunerea sa asupra Influenţării politicii UE, Nathan Ducastel a făcut o introducere în mecanismul instituţional, legal şi de decizie european şi a remarcat că pentru bibliotecile publice provocarea este aceea de a dezvolta o strategie, obiective, o abordare şi o reţea comune. Secţiunea a doua, Lecţii de advocacy, a cuprins prezentarea lui Nick Batey (Ţara Galilor, Marea Britanie) despre agenda digitală locală şi aplicarea ei, însoţită de monitorizarea evenimentelor şi acţiunilor la nivel european şi căutarea de alianţe, precum şi comunicarea densă a lui Stuart Hamilton (IFLA) despre programele de promovare ale bibliotecilor la nivel internaţional, în colaborare cu alte instituţii, despre valoarea socială şi economică a programelor de bibliotecă, modele de bune practici în domeniu.