Congresul european despre incluziunea digitală – Ziua a II-a

În 7 septembrie prezentările s-au axat pe redefinirea rolului bibliotecilor publice în context digital și impactul acestora în societate. În prima secțiune au fost lucrări generale despre schimbarea bibliotecilor publice datorită investiției în serviciile de internet (cazul Letoniei și al României, unde ANBPR este partenerul principal în programul Biblionet). Biblioteca Aarhus din Danemarca este un model de investiție în biblioteca viitorului. Am reținut considerațiile lui Jan Braeckman despre resursele și serviciile unice oferite de bibliotecile publice. În viziunea sa, acestea sunt colecțiile, spațiul, capacitatea bibliotecilor publice de a interacționa cu publicul (sit, blog, facebook, contribuțiile pe platforme de e-learning) și aceea de a sesiza nevoile lor actuale, încercând să le răspundă și să furnizeze servicii de informare și educație în vedera noilor competențe. A doua secțiune a inclus scurte prezentări ale unor proiecte vizând incluziunea digitală, finanțate de bugetul local, central ori de către fundații, precum Bill și Melinda Gates – Global Libraries în România (prezentare de Scott Anderson) și Letonia, Biblioteca Digitală Națională în Findlanda, dar și proiectul unei Biblioteci Digitale din Silezia, Polonia, care a implicat studenți și pensionari în proiect, programul Libraries for Innovation din Letonia de instruire a bibliotecarilor în noile tehnologii, la rândul lor asistând pe utilizatori. Personal, m-au impresionat microproiectele de instruire și incluziune digitală de la nivelul Belgiei și Letoniei – primul adresat unui grup de lucrători excluși social, personal public necalificat și puțin prețuit (grădinari, bucătari etc.), al doilea destinat persoanelor izolate, bătrâni imobilizați la pat etc., pe care bibliotecarii i-au instruit în utilizarea computerelor și internetului, punând la punct o curriculă de abilități de bază. Printre rezultatele înregistrate se numără sentimentul recunoașterii a publicului țintă în primul caz, posibilitatea replicării inițiativei de instruire și convingerea unei companii particulare de a dona laptopuri în al doilea caz. Microproiectele au adesea impactul cel mai sensibil și vizibil la nivel uman și demonstrează că lumea se schimbă cu pași mici, bibliotecile fiind instituțiile publice în contact direct cu comunitatea, un spațiu prietenos, ale cărui posibilități trebuie exploatate de personal și de utilizatori. Inițiativa, inovația, ideea contează mult, iar în situația unei biblioteci mici, cu personal redus, parteneriatele pot fi esențiale, suplimentând resursele bibliotecii.