Pentru noi bibliotecarii este o mare durere când auzim plângeri ale părinţilor şi cereri exprese către profesori şi şcoli să nu li se mai dea de citit copiilor. Poate programa este încărcată, poate nu este un echilibru între lecţii şi timp liber. Dar raţionamentul nostru este următorul: şcoala trebuie să deprindă tinerii cu metoda de a învăţa, să ştie cum să înveţe, cum să caute şi să găsească informaţia de valoare, să le formeze o gândire independentă şi mai ales să le formeze abilitatea de a citi. Obişnuinţa de a citi este o abilitate esenţială în viaţă. Cititul este un dar, care te îmbogăţeşte, te învaţă, te relaxează, îţi foloseşte în viaţă şi în carieră. Iată de ce pentru noi este o dezamăgire uriaşă îndemnul părinţilor de a nu mai citi.