IANOȘI, Ion (născut Ioan-Maximilian Steinberger) (născut 1 mai 1928, Brașov – decedat 1 iulie 2016, București), scriitor, eseist de origine evreiască din România, profesor de filosofie și estetică, critic literar, teoretician și specialist în filosofia și literatura rusă.
Este fiul Annei Lató (născută Leitner), ziaristă, și al lui Iuliu Steinberger, comerciant și provine dintr-o familie evreiască înstărită din Brașov, în care se vorbeau limbile maghiară și germană, bunicul său fiind un burghez de proveniență austro-ungară. Între anii 1940 și 1944, după intrarea în vigoare a legislației antisemite, Ion Ianoși a fost dat afară din școlile de stat din cauza originii sale evreiești. În această perioadă a urmat o școală evreiască de meserii, în urma căreia a primit calificarea de lăcătuș. Între anii 1944-1946 recuperează clasele pierdute, iar în 1947 susține examenul de bacalaureat, absolvind Liceul “Ioan Meșotă” din Brașov. Îmbrățișează doctrina comunistă, intrând în contact cu aceasta între anii 1945-1947, când a frecventat anumite grupări ale Uniunii Tineretului Comunist, iar mai apoi pe cele ale Tineretului Progresist. După intrarea în Partidul Comunist din România, se înscrie la cursurile Universității din Cluj, unde face studii de filologie maghiară-franceză, între 1947-1949, și unde întâlnește mulți studenți cu convingeri asemănătoare. Între anii 1949-1953 este trimis la studii în U.R.S.S., la Leningrad (azi Sankt Petersburg), în cadrul Universității Jdanov, unde a urmat cursurile Facultății de Filosofie, fiind declarat șef de promoție pe întreaga universitate. Datorită acestui fapt a primit acceptul de a se înscrie la doctorat, specialitatea estetică.
Se întoarce în România și, grație unui articol publicat în presa rusească și preluat de cea din ţară, i se permite să-și continue studiile. Se înscrie la doctorat, o formă de doctorat cu durata de studii de 3 ani, numită Aspirantură, stadiu pe care îl parcurge într-un singur an și la sfârșitul căruia prezintă o lucrare de estetică cu o temă despre imaginea artistică. La studii a cunoscut-o pe viitoarea lui soție, Jeanina-Maria Caffé (pseudonim literar: Janina Ianoși), care îi va fi alături timp de 66 de ani. Gânditor de stânga, membru al Partidului Comunist Român și activist al Comitetului Central la cumpăna anilor 1950-1960, a fost unul dintre puținii teoreticieni „luminați” ai stângii, care au jucat un rol important în “modelarea câmpului intelectual românesc”. În 1956 devine instructor al CC, la Sectorul de Artă la Secția de Știință și Cultură, iar în anii 1970 și 1980 începe o prodigioasă activitate de scriitor și profesor, ajutând ca referent de editură la apariția unui număr de lucrări considerate „dificile” în epocă precum Jurnalul de la Păltiniș și Epistolar ambele de Gabriel Liiceanu etc.
După o perioadă în care folosise în activitatea didactică și publicistică pseudonimul Jánosi și varianta românizată Ianoși, în anul 1958 își schimbă oficial numele în Ioan-Maximilian Jánosi. Este autor a numeroase lucrări de filosofie, estetică, istorie literară, memorialistică și monografii, în care sobrietatea speculației se împletește cu generozitatea tolerantă a interpretării. Studiind istoria ideilor și mentalităților, eseurile lui Ianoși pledează în general pentru nuanțare și analiză, împotrivindu-se maniheismelor în gândire care au avut, pentru istoria secolului XX în special, consecințe ideologice și practice devastatoare. Vreme de peste patru decenii, Ion Ianoși a fost profesor de filosofie și estetică la Facultatea de Filosofie a Universității din București.
În anul 2001, a devenit membru de onoare al Academiei Române. Anul 2008 a fost declarat de Grupul Ideea Europeană & EuroPress „Anul Ion Ianoși” – prilej cu care eruditul cărturar este sărbătorit printr-o serie de conferințe și dezbateri. Academicianul Ion Ianoși a murit la vârsta de 88 ani, fiind incinerat la Crematoriul Vitan-Bârzești din București.
Opera: Antume: Romanul monumental și secolul XX, București, Editura pentru Literatură, 1963; Thomas Mann, București, Editura pentru Literatură Universală, 1965; Dostoievski – tragedia subteranei, București, Editura pentru Literatură Universală, 1968; Creaţie şi ideaţie, în colaborare cu Zaharia Stancu, Dumitru Ghișe, Gh. Achiței,…, București, Editura Minerva, 1971; Dialectica și estetica, București, Editura Științifică, 1971; Estetica filozofică și științele artei, București, Editura Științifică, 1972; Romanul unui oraș. Petersburg – Petrograd – Leningrad, București, Editura Univers, 1972; Alegerea lui Iona, București, Editura Cartea Românească, 1974; Lecții de estetică, București, Editura Universității din București, 1974; Schiță pentru o estetică posibilă, București, Editura Eminescu, 1975; Manual de estetică, București, Editura Universității din București, 1976; Poveste cu doi necunoscuți: Dostoievski și Tolstoi, București, Editura Cartea Românească, 1978; Umanism: viziune și întruchipare, București, Editura Eminescu, 1978; Hegel și arta, București, Editura Meridiane, 1980; Secolul nostru cel de toate zilele, București, Editura Cartea Românească, 1980; Estetică. Filosofie. Artă, în colaborare cu Vasile Morar, București, Editura Eminescu, 1981; Cariatide ale esteticii românești, în colaborare cu Gheorghe Stroia, Cezar Radu, Vasile Morar, București, Editura Universității din București, 1982; Nearta – artă, București, Editura Cartea Românească, vol. I, 1982; vol. II, 1985; Rațiune și credință, în colaborare cu Gh. Al. Cazan, Gh. Vlăduțescu, București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1983; Sublimul în estetică, București, Editura Meridiane, 1983; Sublimul în artă, București, Editura Meridiane, 1984; Esteticul. Interferențe valorice, în colaborare cu Gheorghe Stroia, București, Editura Cartea Românească, 1985; Literatură și filosofie. Interacțiuni în cultura română, București, Editura Minerva, 1986; Sublimul în spiritualitatea românească, București, Editura Meridiane, 1987; Materiale de studiu pentru cursul de teoria culturii, București, 1989; Opțiuni, București, Editura Cartea Românească, 1989; Romanul unei drame, București, Editura Univers, 1991; Izvoare biblice. Alegerea lui Iona, București, Editura Minerva, B.P.T., 1994; Idei inoportune, București, Editura Cartea Românească, 1995; O istorie a filosofiei românești – în relația ei cu literatura, Cluj-Napoca, Biblioteca Apostrof, 1996; Dicționarul operelor filozofice românești: 111 lucrări fundamentale, în colaborare cu Vasile Morar, Ilie Pârvu, Dragan Stoianovici, Gheorghe Vlăduţescu, București, Editura Humanitas, 1997; Constantin Noica – între construcție și expresie, București, Editura Științifică, 1998; Tolstoi: romanul unei drame, Ediția a II-a, București, Editura Universitas, 1998; Vârstele omului, București, Editura Trei, 1998; Dostoievski (cuprinde: Dostoievski – tragedia subteranei și Dostoievski și Tolstoi – poveste cu doi necunoscuți), București, Editura Teora, 2000; Prejudecăți și judecăți, București, Editura Hasefer, 2002; Thomas Mann – temă cu variațiuni, București, Editura Trei, 2002; Eu – și el. Însemnări subiective despre Ceaușescu, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 2003; Dostoievski și Tolstoi. Poveste cu doi necunoscuți, ediția a III-a, București, Editura Ideea Europeană, 2004; Dostoievski. Tragedia subteranei, ediția a III-a, București, Editura Ideea Europeană, 2004; Karl Marx în 1234 de fragmente alese și adnotate, București, Editura Ideea Europeană, 2004; Sankt Petersburg – Romanul și romanele unui oraș, București, Editura Institutului Cultural Român, 2004; Studii de filozofia artei, București, Editura Comunicare.ro, 2005; Tolstoi: romanul unei drame, Ediția a III-a, București, Editura Ideea Europeană, 2005; Eu – și el. Însemnări subiective despre Ceaușescu, București, Editura Ideea Europeană, 2006; Autori și opere. Culturi Occidentale, vol. I, București, Editura Ideea Europeană, 2007; Autori și opere. Cultura rusă, vol. II, București, Editura Ideea Europeană, 2009; Internaționala mea. Cronica unei vieți, Iași, Editura Polirom, 2012.
Postume: Ultimul cuvânt – în dialog cu Alexandru Ștefănescu, București, Editura Trei, 2018; Autori și opere, București, Editura Ideea Europeană, 2019; Tolstoi: romanul unei drame, Ediția a IV-a, București, Editura Ideea Europeană, 2021; Izvoare biblice: moralități, București, Editura Tracus Arte, 2023; Tolstoi. Romanul unei drame, Ediția a V-a, București, Editura Ideea Europeană, 2023; Dostoievski şi Tolstoi: poveste cu doi necunoscuţi, ediția a IV-a, București, Editura Ideea Europeană, 2024.
Referințe: Achiței, Gh., în Luceafărul, nr.1, 1968, p. 7; Georgescu, Paul, Estetica și dialectica, în România literară, nr. 30, 1971, p. 8; Popescu, Titu, Dialectica și estetica, în Tribuna, nr. 51, 1971, p. 2; Pillat, Dinu, Exegeze dostoievskiene, în Luceafărul, nr. 7, 1972, p. 7; Georgescu, Paul, în vol. Printre cărți, București, Editura Eminescu, 1973, pp. 219-222; Banuș, Maria, Iona, un contemporan, în Tribuna, nr. 44, 1974, p. 5; Petroveanu, Mihail, Un eseu despre om, în Viața Românească, nr. 11, 1974, pp. 52-54; Dimisianu, Gabriel, Estetică activă, în România literară, nr. 30, 1975, p. 11; Micu, Dumitru, O estetică “in nuce”, în Contemporanul, nr. 34, 1975, p. 10; Ungheanu, Mihai, în Luceafărul, nr. 27, 1977; Pillat, Dinu, în vol. Dostoievski în conștiința literară românească, București, 1977, passim; Popa, Marian, în Dicționar de literatură română contemporană, ediția a II-a revăzută și adăugită, București, Editura Albatros, 1977, pp. 268-269; Dimisianu, Gabriel, în vol. Opinii literare, București, 1978, pp. 346-350; Micu, Dumitru, în vol. Lecturi și păreri, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1978, pp. 205-208; Mihăilescu, Florin, Conceptul de critică literară în România, II, 1979; Smeu, Grigore, Tendințe ale teoretizării sistematice în estetica românească, în Transilvania, nr.1, 1980, pp. 46-47; Titel, Sorin, Cartea unei generații, în România literară, nr. 42, 1980, p. 10; Diaconescu, Romulus, Spiritul unei generații, în Ramuri, 1981, Nr. 11, pp. 10 și 15; Tănase, Al., în vol. Filosofia ca poesis sau dialogul artelor, București, Editura Eminescu, 1985, pp. 49-56; Velea, Dumitru, în vol. Banchetul, București, Editura Cartea Românească, 1985, pp. 43-106; Muthu, Mircea, Literatură și filosofie, în Steaua, nr. 4, 1987, pp. 2 și 12; Crohmălniceanu, Ov. S., în vol. Al doilea suflu,București, Editura Cartea Românească,1989, pp. 214-233; Holban, Ioan, La stânga, unde-i inima, în Cronica, 1989, nr. 28, p. 4; Iorgulescu, Mircea, Meandrele confesiunii în România literară, Nr. 20, 1989, p. 10; Ierunca, Virgil, în vol. Dimpotrivă, București, Editura Humanitas, 1994, pp. 254-257; Grigurcu, Gheorghe, Dificultatea desprinderii de “Idee”, în România literară, 1996, nr. 11, p. 5; Cristea-Enache, Daniel, Utopia unui cărturar, în Adevărul literar și artistic, 1997, nr. 370, p.???; Cristea-Enache, Daniel, Un sâmbure tare, în Adevărul literar și artistic, 1998, nr. 422, p. 12; Estetică și moralitate. Omagiu profesorului Ion Ianoși la 70 de ani de viață, îngr. și introd. de Marin Diaconu, București, 1998; Zaciu, Mircea, Papahagi, Marian, Sasu, Aurel, în Dicționarul scriitorilor români, vol. II, D-L, București, Editura Fundației Culturale Române, 1998, pp. 555-559; Ion Ianoși. O viață de cărturar, ediție îngrijită de Vasile Morar, 1998; Dimisianu, Gabriel, în vol. Lumea criticului, București, Editura Fundației Culturale Române, 2000, pp. 119-127; Bârna, Vlaicu, în vol. Comentarii critice, București, 2001, pp. 208-218; Petraș, Irina, în vol. Panorama criticii literare românești. 1950-2000, Cluj-Napoca, 2001, pp. 336-339; Popa, Catrinel, Dostoievski și demonii intertextualității…, în România literară, nr. 1, 2001, p. 6, Popa, Marian, Istoria literaturii române de azi pe mâine, vol. II, București, Fundația “Luceafărul”, 2001, p. 1165; Bâtfoi, Dorin Liviu, Lupta eruditului cu sub-înțelesurile, în România literară, nr. 50, 2002, p. 6; Michailov, Mihaela, De vorbă cu Ion Ianoși, în Caiete Critice, 2002, pp. 1-2; Borbély, Ștefan, Trei cărţi de Ion Ianoşi (II), în Apostrof, nr. 11, 2003, p. 7; Marian, Boris, în Adevărul literar și artistic, nr. 664, 2003, p. 4; Săndulescu, Al., Despre Ceaușescu, în România literară, nr. 43, 2003, p. 19; Breban, Nicolae, Un erudit melancolic, în Contemporanul, nr. 4, aprilie 2008, p. 3; Christi, Aura, Ion Ianoşi: ‘Ziua sunt optimist, noaptea pesimist’, în Contemporanul, nr. 14, 11 apr. 2008, pp. 16-17; Borbély, Ștefan, Ianoşi despre cultura rusă: [Ion Ianoşi. ‘Autori şi opere, II, Cultura rusă’, Bucureşti, Ed. EuroPress, 2010], în Apostrof, nr. 10, 2010, p. 21; Bittel, Adriana, Selecţia Formula As: [Ion Ianoşi. ‘Internaţionala mea. Cronica unei vieţi’, Iaşi, Editura Polirom, 2012], în Formula As, nr. 41, 18 octombrie 2012, p. 25; Cercel, Cristian, Note despre ‘Internaţionala mea’: [Ion Ianoşi. ‘Internaţionala mea. Cronica unei vieţi’, Iaşi, Editura Polirom, 2012], în Observator cultural, nr. 393, 22 noiembrie 2012, p. 15; Coroiu, Constantin, O viaţă, un destin: [Ion Ianoşi. ‘Internaţionala mea. Cronica unei vieţi’, Iaşi, Editura Polirom, 2012], în Cultura, nr. 39, 18 octombrie 2012, p. 9; Goldiș, Alex, O frescă autobiografică: [Ion Ianoşi. ‘Internaţionala mea. Cronica unei vieţi’, Iaşi, Ed. Polirom, 2012], în România literară, nr. 34, 24 august 2012, p. 14; Helmis, Mihaela, Mihaela Helmis în dialog cu Ion Ianoşi, în Contemporanul, nr. 7, 2012, pp. 21-24; Rogozanu, Costi, Internaţionala lui Ianoşi: [Ion Ianoşi.’Internaţionala mea. Cronica unei vieţi’, Iaşi, Editura Polirom, 2012], în Suplimentul de cultură, nr. 364, 1 septembrie 2012, pp. 10-11; Ștefănescu, Alex, Un prizonier de lux al marxismului: [Ion Ianoşi. ‘Internaţionala mea. Cronica unei vieţi’, Iaşi, Editura Polirom, 2012], în Evenimentul zilei, nr. 6.617, 06 octombrie 2012, p. 29; Borbély, Ștefan, Printre furcile caudine (I): [Ion Ianoşi.’Internaţionala mea. Cronica unei vieţi’, Iaşi, Editura Polirom, 2012], în Contemporanul, nr. 3, 2013, p. 5; Borbély, Ștefan, Printre furcile caudine (II): [Ion Ianoşi. ‘Internaţionala mea. Cronica unei vieţi’, Iaşi, Editura Polirom, 2012], în Contemporanul, nr. 4, 2013, p. 5; Brădățan, Costică, Sublim şi nu peste măsură de serios: [Ion Ianoşi. ‘Internaţionala mea. Cronica unei vieţi’, Iaşi, Editura Polirom, 2012], în Observator cultural, nr. 413, 25 aprilie 2013), p. 20; Dragomir, Leonid, Iluminismul ca mod de viaţă: [Ion Ianoşi.’Internaţionala mea. Cronica unei vieţi’, Iaşi, Editura Polirom, 2012], în Argeș, nr. 2, 2013, p. 22; Horodi, Mirel, Cronica vieţii lui Ion Ianoşi: [Ion Ianoşi. ‘Internaţionala mea. Cronica unei vieţi’, Iaşi, Editura Polirom, 2012], în Contemporanul, nr. 3, 2013, p. 6; Zamfir, Mihai, Dreapta versus stânga (I): [Ion Ianoşi. ‘Internaţionala mea. Cronica unei vieţi’, Iaşi, Editura Polirom, 2012], în România literară, nr. 4, 25 ianuarie 2013, p. 17; Voncu, Răzvan, Unul din ultimii umanişti europeni: [In memoriam Ion Ianoşi], în România literară, nr. 28, 8 iulie 2016, p. 4.
Fişă întocmită de Iulian Cătălui.