HERLEA, Alexandru A. (născut 24 iunie 1907, Vinerea, azi județul Alba – mort 18 august 1979, București, înmormântat în cimitirul Groaveri, Brașov), jurist. S-a născut într-o familie de preoți și juriști, înrudită cu neamurile Moga și Rațiu, cu tradiții culturale și politice în mișcarea pentru drepturile românilor transilvăneni. A urmat școala primară din Hațeg (1913-1916) și Colegiul reformat din Orăștie (1916-1925), devenit în 1921 Liceul Aurel Vlaicu. A studiat la Facultatea de drept de la Cluj (1925-1929), unde era și președintele Societății studenților hunedoreni și la Cernăuți, unde obținea în 1928 licența în drept. În aceeași perioadă, la Cluj a urmat cursuri și la Academia de științe economice și Facultatea de litere și filosofie. În 1930 a obținut diploma de doctor în drept, științe economice și politice la Facultatea de drept Cluj, iar în 1934 devenea doctor în științe juridice al Universității Iași. A făcut specializări și călătorii de studii în 1936 și 1938 la Paris, Roma și Londra. Încă din studenție, între 1926-1927, a predat la catedra de drept și economie politică a Școlii superioare de comerț din Cluj, iar în anii universitari 1928-1929 și 1929-1930 a fost conferențiar suplinitor de drept agrar la Academia de studii agronomice Cluj, unde în 1938 a ocupat prin concurs postul de conferențiar universitar pentru această disciplină. Din 1929 a fost membru în Barou, activ la Cluj, Hunedoara și Brașov. În 1941 devenea prin concurs asistent la catedra de drept civil a Academiei de înalte studii comerciale și industriale Cluj, mutată la Brașov, apoi conferențiar și profesor în 1944 și 1946. Tot aici a predat și istorie economică. Între 1942-1947, a fost director al Seminarului de drept civil al academiei, în cadrul căruia a organizat un oficiu model de publicitate imobiliară și director al Afacerilor sociale și universitare, calitate în care a organizat activitățile sportive studențești, conducând în 1943 concursurile interuniversitare ale sporturilor de iarnă. A făcut parte din comisii ministeriale pentru învățământul superior și a fost reprezentantul în România al Institutului de drept comparat și al Societății de legislație comparată din Paris (1945-1948). În 1947 a fost epurat din învățământ și în 1948 eliminat din Barou de către comuniști. Din 1926 membru al Partidului Național Țărănesc și fondator al organizației tineretului Partidului Național Țărănesc, Chemarea, fiind responsabil cu organizarea ei la Cernăuți, membru al comitetului Partidului Național Țărănesc, județul Hunedoara (1931-1938), secretar al grupului parlamentar al județului Hunedoara în Cameră (1932), ales deputat pentru județul Hunedoara (1938). A fost redactor șef al ziarului Solia dreptății (Orăștie, director Aurel Vlad), între 1932-1935, fondator și director al ziarului Solia (Orăștie), între 1935-1938, ca oficios al Paratidului Național Țărănesc, după separarea lui Aurel Vlad de Iuliu Maniu. Redactor la publicațiile Societatea de mâine, Patria, Chemarea (Cluj), colaborator la Tribuna, Observatorul social-economic, Analele Academiei de înalte studii comerciale și industriale, Studii de istorie, Revue Romaine d’Histoire. Membru fondator (1933) și secretar general (1945-1947) al Frăției ortodoxe române, amplă organizație laică a Bisericii ortodoxe din România. Împreună cu Vasile Gionea și Victor Jinga, a redactat în primăvara lui 1944 un manifest intitulat Proiect de enunțări principiale și programatice, în care criticau războiul, fascismul și regimul dictatorial. Tipărit în tiraj de 2000 exemplare și lansat în iunie 1944, manifestul a avut audiență în rândul intelectualilor democrați. Invitat să colaboreze cu regimul instalat la 23 august 1944, de Mihail Ralea și Petre Groza, a refuzat. Autor, alături de V. Jinga, al unor memorii despre situația din România transmise prin ambasada franceză, este descoperit și arestat în august 1949, anchetat și torturat de Securitate în Penitenciarul Brașov, condamnat și trimis la Canalul Dunăre-Marea Neagră la munca forțată. Eliberat în august 1954, a lucrat ca muncitor cioplitor în cariere de piatră (Babarunca, munții Ciucaș, pasul Bratocea), apoi contabil în alimentație publică la Brașov. Din noiembrie 1955 a fost șef al serviciului juridic al Gospodăriei de stat Brașov, pe care o organizează. La cererea Ministerului Agriculturii, redacta un studiu de publicitate imobiliară a statului, document de referință ulterior pentru administrație. Arestat în martie 1959, acuzat cu mărturii false, este torturat și i se cere să trădeze la rândul său. Rezistă și scapă de pedeapsa cu moartea grație acuzatorilor care, neatenți, au susținut participarea sa la o adunare conspirativă în timp ce se afla deținut politic la Canal. A fost închis în penitenciarele din Brașov, Codlea și Jilava până în ianuarie 1963. A fost consilier juridic la Societatea „Metalo-Chimice” Brașov din 1964. În 1966 este numit cercetător la Institutul de Istorie “Nicolae Iorga” al Academiei Române, în secția de istoria dreptului condusă de Gh. Cronț, unde s-a axat pe istoria dreptului din Transilvania. Totuși i-a fost dificil să publice, un exemplu fiind lucrarea Approbatae Constitutiones, la a cărei traducere Herlea Alexandru a început să lucreze în 1942, în colaborare cu Romul Popo și Iuliu Nasta. Finalizată în 1967, a fost refuzată constant publicarea, fiind tipărită în 1978, în tiraj redus, la editura Mitropoliei Sibiu, după ce a asociat doi coautori fără dosar politic: Valeriu Șotropa și Ion Floca. După căderea comunismului, lucrarea a apărut sub îngrijirea lui Liviu Marcu. Pensionat în 1975. În 1976 a fondat la București Asociația de istorie comparativă a instituțiilor și dreptului, pe care a afiliat-o la Association internationale d’Histoire du droit et des institutions și în care a atras mulți colaboratori valoroși de la institutul de istorie și foști deținuți politici. Astfel, a devenit cadrul de exprimare al celor care nu s-au putut exprima public după 1947. A înființat revista asociației Recherches sur l’histoire des institutions et du droit, finanțată doar din cotizațiile membrilor, la care revista Etnologica a lui Romulus Vulcănescu apărea ca supliment din 1978. Activ, a abordat diferite teme în studiile sale, din domeniul dreptului civil, agrar, fiind un expert în proprietatea imobiliară, istoria dreptului, dar și subiecte legate de activitatea profesională și politică. Membru al ASTREI (1932-1948), membru și consilier în Biroul central al Sindicatului presei din Transilvania și Banat (1934-1947), membru al Asociației oamenilor de știință din România (1972), membru corespondent al Academiei Tiberine din Roma (1977), membru activ al Academiei de științe din New York (1978). A scris versuri, publicate parțial, pe cont propriu, și rămase multe în manuscris.
Opera: Aspecte de politică agrară, Cluj, 1929; Considerațiuni la legea stabilizării, Cluj, 1929; Studiul cooperației, Cluj, 1929; Organizarea finanțelor locale, Orăștie, 1934; În jurul reformei regimului minier, Orăștie, 1936; Les conséquences de la réforme agraire roumaine, Orăștie, 1937; Dreptul agrar și paza bunurilor agricole, Orăștie, 1937; Dispozițiuni penale în legislația agrară, Orăștie, 1937; Paguba de câmp în dreptul agrar, Deva, 1938; Românizarea vieții economice în Ardeal, Orăștie, 1938; Minele de aur din Munții Apuseni și drepturile Statului asupra acestor mine, Cluj, 1940 (litografiat); Pădurile din munții Apuseni, în lumina legilor de reformă agrară. Cluj, 1940 (litografiat); Regimul muncii în timp de război, Deva, 1941; Îndreptar de procedură judiciară aplicată, Brașov, 1942 (litografiat); Îndreptar de istorie economică, Brașov, 1943 (litografiat); Securitatea drepturilor și formalismul fiscal în procedura judiciară, Brașov, 1944; O falsă concepție despre proprietatea agrară medievală, Brașov, 1944; Proprietatea agrară și dezvoltarea regimului juridic agrar, Brașov, 1944; 22. Cărțile de proprietate în Transilvania, Brașov, 1945; Drept civil. Teoria generală a dreptului. Persoane, bunuri, principalele drepturi reale, Brașov, Drum Nou, 1946; Generalizarea gajului civil, Brașov, 1946; Opera juridică a profesorului Ion Mateiu, Brașov, 1946; Politica culturii în constituțiile europene, Brașov, 1946; Publicitatea imobiliară reală, Brașov, 1947; Contribuțiuni la istoria dreptului de proprietate în Transilvania și Regimul proprietății agrare medievale în Transilvania. Traducerea legislației privitoare la proprietatea agrară medievală, din Corpus Juris Hungarici (manuscrise confiscate de Securitate la arestare în 1949); Studiu privitor la publicitatea imobiliară a Statului (pentru Ministerul Agriculturii), Brașov, 1956 (manuscris); Cronici mai puțin cunoscute, București, 1966-1968 (manuscris); Werböczi, Tripartiti operis juris consuetudinarii – traducerea unor părți alese și studiu introductiv, București, 1966-1968 (manuscris); Instituția înfrățirii în dreptul Europei centrale, București, 1966-1968 (manuscris); Frăția Ortodoxă Română – prezentare sumară retrospectivă, București, 1967 (manuscris); Importanța anchetei științifice internaționale privind publicitatea imobiliară comparată, (L’importance de l’enquête scientifique internationale concernant la publicité immobilière comparée), București, 1968 (manuscris); Umanismul în vechiul drept românesc, în Argeș, nr. 10, 1968; Dreptul și ramurile sale, Bucurșești, 1969 (litografiat); Caracterul enciclopedic al studiilor juridice în învățământul economic superior, București, 1969, (litografiat); Matematica și statistica în științele juridice, București, 1969 (litografiat); Dietele în Transilvania autonomă,în SMIM, vol. VI, 1970; Sytèmes européens dans les rapports entre l’administration centrale et locale, în Annales du Congrès d’Histoire du Droit, Leyde, 1970; Relations de droit entre les Pays Roumains, aux XVI-XVIIIe siècles, în Revue Romaine d’Histoire, vol. X, nr. 5, 1971; Les conditions de l’élaboration et l’importance des Constitutions Approuvées de Transylvanie, în Revue Romaine d’Histoire, vol. XI, nr. 3, 1972; Principes communs de l’administration dans l’Europe centrale et réformes administratives roumaines jusqu’en 1944, în Verwaltungshistorische Studien, Universitas Quinqueecclesiensis, Facultas Politico-Juridica, Pécs, 1972; Contribuții la istoria economiei miniere din munții Apuseni, în Studii de Istorie, vol. XXVI, nr. 1, 1973; La formation du droit pénal roumain comme branche indépendente, în Annales du Congrès d’Histoire du Droit, Cracovia, 1973; Le développement de l’enseignement juridique roumain, entre les deux guerres mondiales. Universitas Comeniana, Acta Facultatis Juridicae, Bratislava, 1975; L’unification de l’enseignement juridique en Roumanie jusqu’à la première guerre mondiale. Universitas Comeniana, Acta Facultatis Juridicae, Bratislava, 1975; La vérité matérielle comme fondement de la preuve, Annales du Congrès d’Histoire du Droit, Prague, 1975; L’influence du code civil français sur le code civil roumain, Annales du Congrès d’Histoire – Bulletin d’information international d’histoire du droit et des institutions, San Francisco, 1975; Aspects de l’histoire du statut juridique de l’enfant en Roumanie, Recueil de la Société Jean Bodin, vol. XXXVI, Bruxelles, 1975; Etapes de l’histoire de la délinquence juvénile en Roumanie, Recueil de la Société Jean Bodin, vol. XXXVIII, Bruxelles, 1976; Sur l’histoire du droit à l’éducation de l’enfant en Roumanie, Recueil de la Société Jean Bodin, vol. XXXIX, Bruxelles, 1976; Vechile legislații transilvane “Approbatae Constitutiones – 1653”, în Mitropolia Ardealului, 1976 (în colaborare cu V. Sotropa și I. N. Floca); Une institution peu connue: Le Bilot, în Recherches sur l’histoire des institutions et du droit, vol. I, București, 1977; Les diètes dans la Transylvanie autonome, în Recherches sur l’histoire des institutions et du droit, vol. II, București, 1978; Cronica neliniștii, Tipografia Universității București, 1978; La porțile gândului, Tipografia Universității București, 1978; Pe puntea întrebărilor, Tipografia Universității București, 1978; L’absence de l’ordalie dans l’ancien droit roumain, în Recherches sur l’histoire des institutions et du droit, vol. III, București, 1979; Relations entre la formation de quelques institutions sociales et de la culture matérielle, în Recherches sur l’histoire des institutions et du droit, vol. III, București, 1979; Apperçus sur la juridiction de la Transylvanie et les preuves primitives, în Recherches sur l’histoire des institutions et du droit, vol. IV, București, 1980; Istoria dreptului românesc, vol. I-II, București, Ed. Acad. Române, 1980. (coautor); Studii de Istorie a Dreptului. Organizarea de Stat, Prefață Vasile Netea, Ediție îngrijită, note și comentarii Valeriu Sotropa, Cluj, Dacia, 1983; Studii de Istorie a Dreptului. Dreptul de proprietate, Ediție îngrijită, note și comentarii de Valeriu Sotropa, Cluj, Dacia, 1985; L’exercice de la justice communautaire rurale roumaine, Les Communautés Rurales. Recueils de la Société Jean Bodin pour l’Histoire comparative des institutions. T. XLV, ed. Dessain et Tolra, Paris, 1986; Georgiu Plopu. Viața, opera, gândirea juridică, Text revăzut de dr. L. P. Marcu, în Studii de Drept Românesc, seria nouă, 2, Anul 7, aprilie-iunie 1995; Studii de Istorie a Dreptului. Drept civil. Învățământ juridic. Figuri de juriști. Traduceri, ediție îngrijită, note și comentarii Valeriu Șotropa și Liviu Marcu. Postfață Liviu Marcu, Cluj, Dacia, 1997; Constituțiile Aprobate ale Transilvaniei 1653, traducere, studiu introductiv și note Alexandru Herlea, Valeriu Șotropa, Romul Pop, Iuliu Nasta, Ioan Floca, ediție îngrijită și prefață Liviu Marcu. Cluj, Dacia, 1997.
Referințe: Alexandre Herlea. Un juriste roumain ami de la France, în La vie judiciaire, 12-14 nov. 1979, Paris, p. 3; Gaudemet, Jean. In Memoriam. Alexandre Herlea (1907-1979), în Revue historique de droit français et étranger, Paris, 1979, p. 169; Cernea, Emil, Gionea, Vasile, Jinga, Victor, In Memoriam. Alexandru Herlea, în Recherches sur l’Histoire des Institutions et du Droit, 1980 – IV, p. 178–192; L’œuvre Juridico-Histoique d’Alexandru Herlea vue par …, în Recherches sur l’Histoire des Institutions et du Droit, 1980 – V, p, 149-204; Ierunca, Virgil, Alexandru Herlea, Revista Memoria, nr.12, 1992. pp. 37–47; Helerea, Elena, Homo Juris – Prof. Alexandru Herlea, în Jurnalul Literar, seria nouă, an XXIII, nr. 13-18, iul.-sept., 2012; Suciu-Pestrea, Steluța. Privirile mele se împart între cer și pămant. Poetul Alexandru Herlea, ASTRA. Supliment Literatură, Arte, Idei, nr. 19, seria nouă, anul X, nr. 3-4, 2019, p. 44-45.
Fișă întocmită de Ruxandra Moașa Nazare.