HAŞDEU, Titus N. (născut 23 februarie 1938, Giurgiu – mort februarie 2007, Brașov), istoric. Studii secundare la Liceul „Gheorghe Lazăr” din Sibiu (1952-1955), superioare la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași, Facultatea de Istorie-Filosofie, secţia Istorie Română (1955-1960) şi post-universitare (1966-1968). Între 1975-1978 a urmat cursurile Universităţii politice şi de conducere. După absolvirea facultăţii este muzeograf la Muzeul Bran (1960-1962), iar între 1962 şi 1972 a îndeplinit funcţia de director la aceeaşi instituţie. Timp de cincisprezece ani conduce Muzeul Judeţean Brașov (1972-1987). Din aprilie 1990 este director al Muzeului de Artă din Brașov. Între 1977 şi 1989 a fost lector al Universității Brașov pentru disciplina „Probleme fundamentale ale istoriei României”. Principala sa lucrare este monografia cetăţii Bran, ce a cunoscut mai multe ediţii, inclusiv în limbi de circulaţie internaţională şi căreia i se pot adăuga colaborările la monografia judeţului Brașov şi a Ţării Bârsei. Studiile, numeroase la număr şi abordând o problematică bogată, completează cunoaşterea castelului şi domeniului Bran şi alte aspecte de istorie locală. Nu lipsesc nici contribuţii pe probleme de muzeologie, nici articole redactate cu prilejuri aniversare (1848, 1859, 1877, 1907), risipite în presa locală şi centrală. Le putem adăuga organizarea unor expoziţii, redactarea de cataloage de expoziţii (E. Modâlcă*, A. Meschendorfer* etc.), elaborarea unor tematici de muzeu: Castelul Bran (1963, 1970), Muzeul de Istorie Sf. Gheorghe (1967), Muzeul Judeţean Brașov (1969, 1978, 1979-1980), a unor tematici de expoziţii temporare (Arta decorativă, 1989, Ceramica europeană, secolele XVIII-XX, 1990). Expunerile şi interviurile foarte numeroase, participările la sesiuni ştiinţifice întregesc acest profil.
Opera: Volume: Cetatea Bran. Monografie, București, Ed. Meridiane, 1968, 40 p.; ed. a 2-a, 1971, 68 p.; ediţie germană 1969, franceză, 1971; Branul, poartă în Carpaţi, București, Ed. Albatros, 1979, 143 p.; În colaborare: Ţara Bârsei, București, E.A., 1972 (capitolul de istorie medievală); Monografia judeţului Brașov,București, Ed. Sport-Turism, 1982 (vol. colectiv); -Studii: Cetatea Bran sub stăpânirea oraşului Brașov (secolele XV-XVII),în Cumidava, I, 1967, p. 137-144; Satele din preajma cetăţii Bran în secolele XVIII-XIX, în Cumidava, III, 1969, p. 191-200; Atribute de castel ale cetăţii Bran (secolul al XVI-lea), în Aluta, 1970, 2, nr. 1, p. 131-136; Domeniul cetăţii Bran în secolele XIV-XVI, în Cumidava, IV, 1970, p. 69-91 (în colab. cu Jenica Noaghia); Condiţiile care au făcut necesară şi posibilă încheierea colaborării în guvern a partidelor şi organizaţiilor muncitoresc-ţărăneşti cu gruparea burgheză condusă de Gh. Tătărescu (1947), în Cumidava, V, 1971, p. 461-481; Ciuma din 1770-1771 în hotarul Branului, în Din istoria luptei antiepidemice în România, București, Ed. Medicală, 1972, p. 127-131; Avram Iancu şi faptele sale oglindite în Gazeta de Transilvania din anii 1848-1849, în Cumidava, VIII, 1974-1975, p. 141-143; Independenţa de stat a României, rezultat al voinţei ferme de libertate şi neatârnare a poporului român, în Cumidava, IX/1, 1976 (în colab. cu Tiberiu Coliban); Lista refugiaţilor din Ţara Românească în districtul Brașov în timpul mişcării revoluţionare condusă de T. Vladimirescu,în Cumidava,vol. IX, 1976, p. 293-335 (în colab. cu Georgeta Penelea); Din corespondenţa secretă a ambasadorului Franţei în România, în anul 1917, în Crisia, 1979, p. 789-793 (în colab. cu L. Popa); Tabloul lui V. Hugo şi ceasul lui G. Bariţ, în Magazin Istoric, nr. 11, nov. 1981, p. 54-55 (în colab. cu M. Gherman); Consideraţii privind evoluţia tipului de castel în Transilvania până în secolul al XV-lea,în Cumidava, XIII, partea 2, 1983, p. 51-55; O piesă unică în România, Epitaful de la Bran, în Cumidava, XXII-XXIV, 1998-2000, p. 361-364; Articole în presă: Colibaşii brăneni la 1848, în Astra, III, nr. 4, apr. 1968, p. 6; Piese gotice în colecţiile muzeului Bran, în Astra, 1971, 6, nr. 10, p. 4-5; Brașovul are nevoie de un muzeu etnografic, în Astra, nr. 101, apr. 1975; Activitatea şi cercetarea muzeistică, în Astra, XIV, nr. 115, 2 iun. 1979; Das Geschichtmuzeum in Brașov,în Raketenpest, supliment al ziarului Neuer Weg,București, nr. 73, 5 apr. 1979; Brașovul, gazdă a revoluţionarilor unionişti, în Drum Nou, nr. 1, nr. 12124, 21 ian. 1984, p. 1, 2; Memoria caselor braşovene, în Astra, 19, nr. 2, feb. 1984, p. 8.
REFERINŢE: Enciclopedia International Who’s Who in Art and Antiques, London, 1972; International Biographical Centre, Cambrige, 1977; EIR, p. 169; The World of Learning (1978-1979); Europe Publications Limited, London, publicaţie cu apariţie anuală, pe anii 1972-1988; Drotleff, Dieter, Zeugnisse der Geschichte mit Historiken im Gespräch, Cluj, Dacia, 1988, p. 22-26, 87-88; [Titus Hașdeu],interviu, în Transilvania Expres, 17–18 dec. 1994, p. 8; [Titus Hașdeu],interviu, în Bună Ziua Brașov, 16 aug. 1995, p. 7; Pop, Ruxandra, Cei 60 de ani de viaţă nu au reuşit să-l obosească pe Titus Hașdeu, în Bună Ziua Brașov, 2 mart. 1998, p. 5; Popa, Ioan, In memoriam Titus N. Hașdeu, în Astra, an 2, nr. 4, mart. 2007, p. 2.
Fișă întocmită de Elvira Oros, Daniel Nazare.