GHEORGHIU, Constantin C. (născut 19 martie 1907, Deva – mort 13 februarie 1991, Brașov), inginer, pilot aviator, istoric al aviației. Şcoala primară şi parţial liceul le-a urmat la Deva, ultimele clase de liceu le-a făcut la Liceul Diaconovici – Loga din Timişoara, unde a susţinut bacalaureatul. Tot acolo a absolvit studii politehnice, la Facultatea de electromecanică. După absolvire, a urmat la București, în timpul stagiului militar, cursurile pentru ingineri de aviaţie de la Şcoala politehnică București şi Şcoala de pilotaj A.R.P.A. Băneasa (1935), fiind inginer specializat în aeronautică. Din septembrie 1938, a activat la I.A.R. Brașov, fiind cooptat pilot la Fabrica de motoare de avion și în același timp funcționa ca șef al Atelierelor de montaj, încercări și reparații a motoarelor de avion. S-a specializat la firmele franceze și germane, în cadrul contractelor de licență încheiate de I.A.R. Sub conducerea lui s-a efectuat experimentarea pe bancul de probă a unor metode de pornire relativ ușoară, la temperaturi de -350 C pentru motoarele I.A.R. 1000A, de 1040 CP și s-a realizat un motor nou, tip I.A.R.7M de 360 CP, produs în două exemplare, din care unul a fost trimis la Muzeul militar central din București. Bombardată la 17 aprilie 1944, fabrica I.A.R. a fost dispersată și producția de motoare se muta la Colibași, lângă Pitești, unde Gheorghiu Constantin ajungea cu avionul peste munții Făgăraș. Peste ani, când I.A.R. Brașov a devenit Uzina Tractorul și la Ghimbav s-a deschis Întreprinderea de Construcții Aeronautice, inginerul Gheorghiu a fost unul dintre specialiștii experimentați reangajați în 1970 de inginerul șef Iosif Șilimon pentru fabrica de elicoptere. Aici Gheorghiu Constantin a colaborat la adaptarea documentațiilor și tehnologiilor franceze pentru sistemul hidraulic al elicopterului ALOUETTE III. Între anii 1974-1977 a activat la Fabrica de motoare cu reacție Brașov unde a avut sarcina de prelucrare, clasificare și traducerea proiectului motorului turboreactor, conform licențelor primite de la firma Rolls-Royce. La încheierea muncii, inginerul s-a pensionat definitiv în 1979, dar a continuat munca de publicare de lucrări de istoria aviației, în colaborare cu Editura Tehnică și nu numai. A fost membru al Asociației internaționale a istoricilor aviației, al Comisiei de astronautică a Academiei Române, al Aeroclubului Franței. În această calitate, a participat la conferințe reprezentând România, a evocat și a susținut prezentări și referate despre personalitățile aviației române cu o contribuție importantă pe plan mondial: Traian Vuia, Aurel Vlaicu, Henri Coandă. Totodată a fost secretar al Aeroclubului Brașov, inițiator și fondator al Asociației Aviatorilor Brașov. În amintirea sa a fost așezată o placă memorială pe casa de pe strada Mihai Eminescu unde a trăit din 1959.
Opera: Aurel Vlaicu, un precursor al aviației românești, cu un cuvânt înainte de dr. Petru Groza și o prefață de acad. Elie Carafoli, București, Ed. Tehnică, 1960; Zboruri celebre, prefață de Elie Carafoli, București, Ed. Științifică, 1964, 388 p.; Aurel Vlaicu. Viața și opera, 1973, 275 p.; General aviator Andrei Popovici. Însemnări despre viața și activitatea sa, prefață general aviator ing. Gh. Negrescu, București, Ed. Militară, 1978, 156 p.; Invenții și priorități românești în aviație, București, Albatros, 1979, 200 p.; Zborul spre infinit. Pagini din istoria astronauticii, Cluj, Dacia, 1980, 228 p.; Aviația – Aviation, București, Ed. Tehnică, 1981, 160 p. (traduceri de Constantin C. Gheorghiu, Maria Lidia Gheorghiu, Vasile Georgescu); Aviația. Din istoria industriei românești, București, Ed. Tehnică, 1981, 160 p. (în colab. cu conf. dr. ing. Florin Zăgănescu): Fabricile de avioane românești în perioada interbelică, București, Ed. Tehnică, 1981, 104 p.; Aurel Vlaicu. Viața și opera în imagini, București, Sport-Turism, 1982; Istoria aviaţiei române, 1984 (coautor); Îndrăgostitele aerului, Cluj, Dacia, 1984, 244 p.; Motoare de avion, București, Ed. Tehnică, 1988, 124 p.; Din faptele unor aviatori români, notă asupra ediției de Lidia Gheorghiu Bradley, Brașov, Fundația Aspera PRO EDU, 2004, 264 p.; Biografia, cu portret, de pe situl http://www.aviatori.ro/dict_pers.php?sel=G, elaborată de Mircea Ivănoiu, accesată la 29.04.2021.
Referințe: Popescu, Mitel, Remember. Inginerul Constantin C. Gheorghiu, în Obiectiv, nr. 373, 12 febr. 2003, p. 3; Pomparău, Constantin, Constantin C. Gheorghiu (1907–1991), comunicare din 24.01.2003 prezentată în ședințele Asociației aviatorilor brașoveni, postată la 9.05.2011 pe blogul http://constructorideavioane.blogspot.com/2011/05/constantin-c-gheorghiu-1907-1991.html, accesată la 24.02.2021.
Fișă întocmită de Ruxandra Moașa Nazare.