DRAGOŞ, Gheorghe (născut 30 septembrie 1898, Satulung, Săcele, județul Brașov – decedat 10 august 1972, Satulung, Săcele), economist. Născut într-o familie de oieri, a urmat clasele primare la şcoala confesională ortodoxă română de la Biserica Sf. Arhangheli din Satulung. Următoarele patru clase le-a făcut la gimnaziul ortodox român (Liceul Andrei Şaguna) şi a continuat la Şcoala comercială română, absolvită în 1916. Timp de patru ani a servit ca militar în primul război mondial. A contribuit la pregătirea săcelenilor pentru unirea cu România, la organizarea Sfatului Naţional Român Săcele şi la organizarea gărzii naţionale din zonă, fiind ales comandant al gărzii din Satulung. Preocupat de problemele săcelene, a iniţiat înfiinţarea caselor de cetire din cele patru sate (Baciu, Cernatu, Satulung, Turcheş) şi dotarea lor cu fond de carte, a contribuit la fondarea asociaţiei culturale Izvorul în 1922 şi a băncii populare Săceleana, creată pe baze cooperatiste în anul 1925. În 1920 a devenit student la Academia de înalte studii comerciale şi industriale București, secţia economică-consulară, absolvită în 1923. Pentru a-şi asigura întreţinerea, în timpul studenţiei, a lucrat ca funcţionar la Banca Naţională a României. După absolvire, a fost numit la 15 noiembrie 1923 profesor şi director la Şcoala superioară de comerţ din Satu Mare unde a lucrat până la 1 septembrie 1929. În 1925 a dat examenul de capacitate pentru învăţământ, specialitatea juridico-economică şi de la 1 septembrie 1929 s-a transferat profesor la Şcoala superioară de comerţ Cluj unde a lucrat până la 1 septembrie 1940. În 1931, a susţinut doctoratul în ştiinţe economice la Academia de înalte studii comerciale şi industriale Cluj, fiind primul doctor al acestui centru. În acelaşi an a devenit asistent universitar la catedra de economie politică a Academiei de înalte studii comerciale şi industriale Cluj. La 30 octombrie 1938 a fost avansat la gradul de conferenţiar universitar, iar în 31 decembrie 1941 a fost promovat profesor universitar şi şef al catedrei de cooperaţie. La Cluj, a fondat societatea culturală Excursia, ce funcţiona pe lângă Academia comercială şi cu care a organizat excursii de studii cu studenţii în Grecia şi Turcia. În anul 1944-1945 a fost rector al Academiei, calitate în care s-a îngrijit atât de buna funcţionare a instituţiei, dar a insistat pentru activitatea ştiinţifică şi publicistică a personalului în cadrul conferinţelor Extensiunii academice şi în paginile revistei Observatorul social-economic. În 23 mai 1945 şi-a dat demisia din acest post de conducere. A luptat pe front, ajungând până în Cehoslovacia. A fost vicepreşedinte al Partidului Național Ţărănesc, Brașov, în ziarul căruia, Avântul, a publicat. La alegerile din 1946 a candidat pe lista Partidului Național Ţărănesc, pe primul loc şi a fost ales deputat, în ciuda fraudelor comuniştilor. În absenţa sa din Brașov, comuniştii au atacat redacţia ziarului Avântul şi au devastat-o, au rănit personalul, au distrus numerele ziarului şi au furat maşinile de tipărit. Gheorghe Dragoş a stat ascuns o vreme în Brașov şi Săcele, apoi în 1947 a plecat la Cluj unde s-a ascuns, fiind adăpostit de rudele şi familia cumnatului său, Vasile Tarţa şi de profesorul Traian Tămăşan. Alungat din universitate, nevoit să se ascundă, Gheorghe Dragoş naviga între Cluj şi Satulungul natal, fiind tracasat, atât el cât şi familia de anchetele securităţii în perioada 1947-1955. Arestat, anchetat, eliberat, a fost din nou arestat la 17 noiembrie 1956, deţinut în penitenciarul de la Sibiu, judecat şi condamnat de Tribunalul militar Cluj la confiscarea averii personale şi 4 ani de detenţie petrecuţi la Târgu Mureş, Aiud şi Râmnicul Sărat. La ispăşirea pedepsei, a fost trimis cu domiciliul obligatoriu în Bărăgan, comuna Valea Călmăţui, lagărul Rubla, situat la 2 kilometri de fosta fermă agricolă a guvernatorului Băncii Naţionale, Crisoveloni. Amnistiat în 1964, s-a întors în Satulung unde şi-a petrecut ultimii ani de viaţă în compania cărţilor, donând din biblioteca sa catedrei de economie politică din Cluj, Muzeului primei şcoli româneşti din Şcheii Brașovului şi Bibliotecii Județene Brașov. În activitatea sa, Gheorghe Dragoş a îmbinat preocupările profesionale ale economistului şi profesorului universitar cu interesul purtat culturii, generozitatea cu care a sprijinit tinerii şi propaganda publicistică. A fost o prezenţă activă în presă, publicând în Gazeta de Transilvania, Viaţa săceleană, Plaiuri săcelene, Tribuna, Astra şi Avântul din Brașov, România de Nord, Satu Mare, Viaţa şcolară din Satu Mare, Neamul nostru (Sf. Gheorghe), Ardealul tânăr, Foaia noastră, Gazeta ilustrată, Gând românesc, Observatorul social-economic, România nouă, Satul şi şcoala, Societatea de mâine, Tribuna cooperaţiei ardelene, Ţara de mâine din Cluj, Foaia poporului şi Transilvania din Sibiu, Progres şi cultură din Târgu Mureş, Ardealul şi Curierul cooperaţiei române din București. În cinstea sa, în 1997, Colegiul economic din Satu Mare îi poartă numele, iar din 2013 s-a aşezat o placă memorială. La 100 de ani de la naşterea sa, în 1998, a fost organizată o sesiune aniversară în Săcele, iar cuvântările şi textele au fost publicate în revista Plaiuri săcelene. O placă memorială s-a aşezat pe casa natală. Memoria vie a lui Gheorghe Dragoş s-a păstrat prin eforturile nepoatei sale, Clara Liliana Dragoş.
Opera: Importanţa şi organizarea asigurărilor agricole, Cluj, 1932, 67 p.; Monografia Băncii populare Săceleana din comuna Satulung (județul Brașov), Cluj, 1932, 8 p.; Cooperaţia în Ardeal. Istoric. Situaţie actuală. Pespective, [București], 1933, 198 p.; Aspecte din viaţa economică a Greciei, Cluj, 1935, 49 p.; Kamâl Atatürk. Omul – opera, Cluj, 1935, 48 p.; Stadiul de dezvoltare economică al societăţii homerice, Cluj, 1937, 63 p.; Aspecte şi realizări economice în Turcia lui Kamâl Atatürk. Planul cincinal de industrializare, Cluj, 1938, 52 p.; Problema aprovizionării în vechea Atenă, Cluj, 1938, 48 p.; Educaţia şi fapta cooperatistă în Danemarca, Cluj, 1940, 32 p. Toate aceste lucrări au fost reeditate în volumul Gheorghe Dragoş, Restituiri, coordonator Clara Liliana Dragoş, Cluj, Risoprint, 2000, 343 p.
Referinţe: Plaiuri săcelene, an XII (serie nouă), nr. 18, 1998; Cu şi despre Gheorghe Dragoş: incursiune în timp, ediţie îngrijită de Clara-Liliana Dragoş, ediţia a 3-a, revizuită, Cluj, Risoprint, 2014, 358 p.; Tănase, Cristina, Tănase, Ionuţ, Gheorghe Dragoş – mărturii fotografice, în Ţara Bârsei, 17, 2018, p. 117-128.
Fişă întocmită de Ruxandra Moaşa Nazare.