CÂNDEA, Spiridon

CÂNDEA, Spiridon (născut 18 iulie 1902, Bogata Olteană, județul Brașov – mort 15 noiembrie 1990, Sibiu), profesor de teologie. A studiat la Şcoala normală Andrei Şaguna din Sibiu, pe care a absolvit-o în 1923, cu diferenţă de liceu şi bacalaureat, apoi urmează Academia Teologică Andreiană din Sibiu (1923-1927). Trei ani mai târziu, mitropolitul Nicolae Bălan l-a trimis pentru specializare la Facultatea de Teologie din Atena. Aici a studiat Liturgica, Pastorala şi Arta Creştină, iar în 1933 a obţinut licenţa. Între 1933-1934 s-a specializat la Facultatea de Teologie din München, iar în 1939 a obţinut doctoratul la Facultatea de Teologie din București. Lucrarea sa de doctorat este orientată spre teologia pastorală, domeniu recent al teologiei, având prin urmare şi o literatură mai redusă. Pentru documentare, Spiridon Cândea consultă majoritatea lucrărilor scrise în limba română, dar foloseşte în primul rând informaţia germană, cea mai bogată de atunci şi care devansa ca volum de lucrări preocupările teologilor francezi, englezi şi italieni. Profesorul tratează problema conducerii pastorale a oraşelor, problema socială, religioasă şi morală a acestora (vorbeşte despre intelectuali, muncitori sau cei ce alcătuiesc clasa mijlocie), cauzele decadenţei religioase a orăşenilor (decadenţa vieţii familiale, metoda greşită a şcolii moderne, înclinarea spre trăire în imoralitate) şi mijloacele de îndreptare (în viaţa familială, în instrucţie şi educaţie, dar şi cele oferite de societăţile de presă, literatură, radio şi cinematograf). În final sunt descrise şi activităţile pe care trebuie să le întreprindă preoţii (contactul cu credincioşii, fişele, vizitele pastorale etc.). După terminarea studiilor va ocupa un post administrativ la Academia teologică Andreiană (1927-1930), fiind în paralel profesor suplinitor de religie la Liceul Gheorghe Lazăr din Sibiu (1927-1928) şi duhovnic la Academia teologică (1929 – 1930). Între 1934-1936 a fost preot paroh în satul natal. În toamna anului 1936 a fost numit profesor suplinitor de Pastorală Omiletică şi Patrologie la Academia teologică Andreiană, iar între 1938-1945 a fost şi consilier referent la Arhiepiscopia Sibiului, continuând să predea ca suplinitor numai Pastorala. Din 1945 a devenit profesor titular la Catedra de Liturgică şi Pastorală, unde a rămas până în 1967. Între 1949-1960 a îndeplinit în această instituţie şi funcţia de director de studii (prorector), iar între 1945-1948 a fost consilier tehnic în Ministerul Cultelor. În ierarhia eclesiastică a ocupat mai întâi funcţia de protopop, apoi pe aceea de iconom-stavrofor. Între 1967-1968 a fost arestat pe motive politice. Studiile sale de teologie au abordat probleme de liturgică şi pastorală, însă ele au vizat şi probleme istorice, în special pe cele legate de activitatea diaconului Coresi la Brașov. Acestora le putem adăuga un volum de predici, traduceri din Sfinţii Părinţi, recenzii, îndrumări pastorale pentru preoţi, publicate în TR, fiind semnate cu numele Părintele Teofil. Volumul de predici l-a scris împreună cu Zosim Oancea (1944) şi el se adresează, prin modelele oferite, preoţilor începători şi studenţilor în teologie, acoperind totodată un gol în literatura omiletică în perioada în care existau puţine predici tipărite. A contribuit la construirea unei biserici – monument de artă – în satul natal.

OperaPedeapsa depunerii din cler, SIBIU, 1934, 40 p., extras din Revista Teologică, XXIV, 1934, p. 244 259, 292-304, 402-413; Pastoraţia familiei, în AATA, XIV, 1937/1938, p. 5-47 (extras, Sibiu, 1938, 45 p.); Pentru o mai bună pregătire a viitorilor preoţi, în AATA, XV, 1938/1939, p. 140-155 (extras, Sibiu, 18 p.); Hristos şi mântuirea sufletească a orăşenilor. Studiu de teologie pastorală [Teză de doctorat], Sibiu, Dacia Traiană, 1939, 302 p.; Secta baptistă în România (din punctele de vedere istoric şi naţional), Sibiu, 1939, 32 p.; Botezul din necesitate, Sibiu, 1940, 36 p. (extras din Revista teologică); Din activitatea pastorală a I.P.S.S. Mitropolitului Nicolae, Sibiu, 1940, 62 p.; Prof. N. Bălan şi Teologia pastorală în Biserica ortodoxă română din Ardeal, în Omagiu Î. P. S. N. Bălan. Mitropolitul Ardealului, la 20 de ani de la păstorire, Sibiu, 194 0; Apostolatul laic, Sibiu, 1944, 146 p.; Bune vestiri, Sibiu, 1944, 510 p. (vol. de predici în colaborare cu preotul Zosim Oancea); Îndatoriri actuale ale bisericii ortodoxe române, Sibiu, 1946, 15 p.; Apostolatul tinereţii, în vol. Biserica şi problemele vremii, Sibiu, 1947, p. 199-212; Sensul preoţiei la Sfinţii Părinţi, în ST, II, nr. 3-6, 1950, p. 190-197; Limba veche liturgică şi inovaţiile introduse în ea de fosta Biserică unită, în ST, IV, nr. 9-10, 1952, p. 531-560 (broşură, Sibiu, 1954, 48 p.); Agneţul şi miridele în cadrul Sfintei Liturghii, în ST, V, nr. 7 – 8, 1953, p. 482- 494; Mărturisirea păcatelor, în MO, VI, nr. 9-10, 1954, p. 456-477; Modul şi timpul prefacerii Cinstitelor Daruri în Trupul şi Sângele Mântuitorului, în Mitropolia Ardealului, I, nr. 1-2, 1956, p. 103-123; Mijloace pastorale în faţa acţiunilor eterodoxe, în MMS, XXXIV, nr. 3-4, 1958, p. 273-282; Îngrijirea pastorală a credincioşilor bolnavi, în Mitropolia Ardealului, II, nr. 1-2, 1959, p. 87-100; Liturghiile Bisericii Ortodoxe, în Mitropolia Ardealului, IV, nr. 3-4, 1959, p. 255-262; Liturghiile primare sau apostolice, în Mitropolia Ardealului, IV, nr. 1-2, 1959, p. 86-95; Părţile Liturghiei bizantine, în Mitropolia Ardealului, IV, nr. 5-6, 1959, p. 402-410; Parohia ca teren de activitate pastorală a preotului, în MO, XII, nr. 5-6, 1960, p. 283-290; Pictura creştină în primele trei veacuri, în Mitropolia Ardealului, V, nr. 5-6, 1960, p. 413-427; Chipul preotului după Sfânta Scriptură şi Sfinţii Părinţi, în Mitropolia Ardealului, VI, nr. 1-3, 1961, p. 97-106; Preoţi căsătoriţi sau celibatari ?, în Mitropolia Ardealului, VI, nr. 9-10, 1961, p. 580-599; Prezentarea Sfintei Treimi în arta creştină, în Mitropolia Ardealului, VI, nr. 7-8, 1961, p. 446-472; Cumpătarea preotului, în MB, XII, nr. 9-10, 1962, p. 539-548; Cultul creştin şi unitatea Bisericii lui Hristos, în Ortodoxia, XV, nr. 3-4, 1963, p. 473-488; Despre uniformitatea cultului în Biserica Ortodoxă Română, în Mitropolia Ardealului, IX, nr. 9-10, 1964, p. 595-605; Izvoarele şi literatura teologiei pastorale, în Mitropolia Ardealului, IX, nr. 6-8, 1964, p. 524-536; Marile reforme calendaristice şi data serbării Paştilor, în MB, XIV, nr. 11-12, 1964, p. 698-705; Necesitatea unităţii pascale creştine, în Mitropolia Ardealului, X, nr. 4-6, 1965, p. 371-418; Cultul divin şi pastoraţia creştină, factori de promovare a vieţii religioase în Ortodoxie, în Biserica Ortodoxă Română, LXXXV, nr. 11-12, 1967, p. 1194-1209; Familia şi viaţa modernă, în Mitropolia Ardealului, XII, nr. 10-12, 1967, p. 843-858;
– articole cu caracter istoricLimba noastră veche bisericească, factor de unitate naţională şi religioasă, în Mitropolia Ardealului, II, nr. 9-10, 1957, p. 680-698; Primul Litughier românesc tipărit, în Mitropolia Ardealului, IV, nr. 9-10, 1959, p. 722-771; Textul Liturghierului românesc publicat de Diaconul Coresi, în Mitropolia Ardealului, V, nr. 1-2, 1960, p. 70-92; Brașovul, cea mai „minunată cetate” pentru activitatea Diaconului Coresi, în Mitropolia Ardealului, VII, nr. 1-2, 1962, p. 116-132; Diaconul Coresi – simplu tipograf sau şi traducător al cărţilor tipărite de el, în Mitropolia Ardealului, VII, nr. 3-6, 1962, p. 325-344; Ioan, mitropolitul Ardealului în timpul domniei lui Mihai Vodă Viteazul, în Mitropolia Ardealului, 10, nr. 11-12, 1965, p. 945-947; Ioan Vernea, episcopul Vadului, luptător pentru dreptate şi ortodoxie, în Mitropolia Ardealului, nr. 11-12, 1965, p. 944-945; Popa Costan din Crişcior, în Mitropolia Ardealului, 10, nr. 7-8, 1965, p. 610-612; Clerici ardeleni, continuatori ai luptei împotriva abuzurilor împăratului de la Viena în secolul XVIII, în Mitropolia Ardealului, 11, nr. 4-6, 1966, p. 300-315; Popa Stoica din Fărcaş [conducător de oşti în vremea domniei lui Mihai Viteazul], în MO, 18, nr. 3-4, 1966, p. 289-294; Preotul Gh. Bădescu [Bodesu], luptător pentru dreptate socială şi libertate naţională [1848], în MMS, 43, nr. 3- 4, 1967, p. 288-291; Preotul Lupu Şandru din Borşa Maramureşului, luptător împotriva tătarilor, în Mitropolia Ardealului, 11, nr. 1-3, 1966, p. 141-145; Revoluţia lui Tudor Vladimirescu şi episcopul Ilarion al Argeşului, în Mitropolia Ardealului, 12, nr. 8-9, 1967, p. 715-726;
TraduceriSfântul Grigore din Nazians, Cuvântare apologetică sau apărarea pentru fuga în Pont îndată după hirotonie şi arătarea demnităţii, valorii şi menirii preoţiei, în AB, III, XLI, nr. 4- 6, 1992, p. 67-112; File pentru monografia satului Bogata, Brașov, Arania, 1997, vo. 2: Monumentul de artă creștină – Biserica cea nouă din satul Bogata.
Referinţe: Păcurariu, M., Pr. Prof., Două sute de ani de învăţământ teologic la Sibiu, 1786-1986, Sibiu, 1987, p. 329-331; Necrolog, în TR, 138, nr. 45-46, 1990, p. 3- 4; Păcurariu, Dicţionarul, p. 83-84 [cu bibliografie]. Fișă întocmită de Elvira Oros, Daniel Nazare.