BORZEA, Olimpiu (născut 31 iulie 1921, Viștea de Jos, județul Brașov – mort 11 august 2005, Viștea de Jos, județul Brașov), luptător anticomunist. A făcut școala în satul natal și Liceul pedagogic Sibiu. Admis la Facultatea de Teologie din Timișoara, a fost exmatriculat după 2 ani din motive politice. Un an mai târziu intra la Conservator, dar și aici a fost exmatriculat. Dă examenele de diferențe și devine profesor de limba și literatura română, predând la școlile din Viștea de Jos, Viștea de Sus și Drăguș. După începerea celui de al doilea război mondial, a urmat cursurile Școlii de ofițeri de la Câmpulung Muscel și a luptat în linia intâi pe frontul de est. S-a întors grav rănit. După instalarea comunismului în România, a susținut rezistența luptătorilor din Munții Făgărașului. Casa lui din Viștea de Jos a devenit refugiu pentru partizani. Arestat și anchetat în 1953, a fost închis la Brașov, penitenciarul Uranus, Jilava și Aiud, unde a suportat represaliile comandantului închisorii, Gh. Crăciun. Condamnat la moarte prin împușcare, i s-a comutat pedeapsa în ultimul moment, în fața plutonului de execuție, în muncă silnică pe viață. Eliberat prin decretul din 1964, a părăsit închisoarea la o lună după restul prizonierilor. Bolnav și marginalizat, a lucrat ca zilier pentru a-și întreține familia, supusă și ea la presiuni.
Referințe: Grecu, Ioan, Funariu, Ioan, Baki Nicoară, Lucia, Personalități din Țara Făgărașului (1800 – prezent), Făgăraș, Mesagerul de Făgăraș, 2009, p. 34.
Fișă întocmită de Ruxandra Moașa Nazare.