BAKÓ Géza (născut 25 septembrie 1924, Turcheş-Săcele, județul Brașov – mort 27 noiembrie 1983, Brașov), istoric, publicist. Şi-a făcut studiile secundare la Brașov, iar cele superioare la Universitatea din Cluj (1943-1944). A lucrat la Radio București (1951-1954), apoi ca redactor la ziarele braşovene Vörös Zászló şi Új Idő, unde a fost redactor între anii 1961–1967. Din 1967 este doar funcţionar la ultima din aceste publicaţii. În articolele sale a abordat o problematică istorică variată, preferând perioada prefeudală şi feudalismul timpuriu. În studiile sale a aplicat metoda interdisciplinară, utilizând elemente de paleoetnografie, sociologie, etnologie, antropologie, geografie şi topografie. A avut o contribuţie remarcabilă la redactarea anuarului Muzeului Judeţean de Istorie, Cumidava. A colaborat cu articole la Előre, Brassoi Lapok, Astra, Volkszeitung, Karpatenrundschau. A publicat un ciclu de articole despre Cântecul Nibelungilor în Karpatenrundschau, numărul 32, 1982, numărul 12, 1983, numărul 7, 1986, unde a identificat personajul istoric Attila, combătând ideea că acesta ar fi fost erou al cântecului, când de fapt îi desparte aproape jumătate de mileniu. A făcut şi localizări ale unor evenimente relatate în Cântecul Nibelungilor, subliniind că Attila îşi avea reşedinţa undeva în câmpia Tisei şi nu la Buda. A fost autorul unor studii de paleoetnografie şi arheologie şi de viaţă economică, publicate începând cu 1957, în limba română, în revistele: Studii, SCIVA, Cumidava, SAI precum şi în revistele de limba maghiară Korunk şi Archeologiai Értesítő din Budapesta. Colaborează şi la alcătuirea volumului XVI din seria Bibliotheca Historica Romaniae (1975). Din 1955 a devenit membru al Societății de ştiinţe istorice. De asemenea a fost membru în colegiul de redacţie al anuarului Muzeului Județului Brașov, Cumidava, între anii 1967-1969.
Opera: Cavalerii teutoni în Ţara Bârsei, în Studii. Revista de istorie, 10, nr. 1, 1957, p. 143-160; Evoluţia socială şi economică a secuilor în secolele XIII – XV, în SAI, 2, 1957, p. 39-56; A mezőbándi temető népének és anyagi kultúráják eredetéről, în Archaeologiai Értesitő, Budapesta, 87, nr. 1, 1960, p. 22-31; Unele date cu privire la mortalitatea infantilă în epoca feudală timpurie, în Revista medicală, Tg. Mureş, 6, nr. 1, 1960, p. 104-107; Contribuţii la istoria Transilvaniei de Sud-Est în secolele XI-XIII, în SCIV, 12, nr. 1, 1961, p. 113-119; Elemente de origine locală şi răsăriteană în arhitectura militară a epocii feudale timpurii din Transilvania, în SAI, 3, 1961, p. 57-67; Contribuţii la problema originii ceangăilor, în SAI, 4, 1962, p. 37-44; Elemente slave în necropola de la Bandu de Câmpie, în SCIVA, 13, 2, 1962, p. 451-459; Încă o mărturie cu privire la dominaţia primului stat bulgar la nord de Dunăre, în SCIVA, 13, 2, 1962, p. 461-465; Avarii şi Trans., în SAI, 7, 1965, p. 367-371; Date cu privire la structura socială a carpilor din secolul al III-lea pe baza analizei planului arheologic al cimitirului de la Poieneşti, în SCIVA, 17, nr. 1, 1966, p. 33-41 (cu fig.); Invazia tătarilor din anul 1241 în sud-estul Transilvaniei, în Culegere de studii şi cercetări, 1, 1967, p. 115-120; Repertoriul principalelor descoperiri din regiunea Brașovului pentru perioada anilor 271-600, în Culegere de studii şi cercetări, 1, 1967, p. 106-114 (în colab. cu Ioan Pop); Date privind structura socială şi apartenenţa purtătorilor culturii Sântana – Cerneahov din Transilvania, în SCIVA, 19, nr. 1, 1968, p. 63-80 (cu fig.); Probleme privind unitatea economică şi organizatorică de bază, precum şi formele de proprietate din ţara noastră în secolul IV e.n., în Cumidava, II, 1968, p. 27-42 (cu fig.); Reprezentări neolitice la Ditrău, în SCIVA, 19, 4, 1968, p. 649-653; Cu privire la organizarea internă a necropolelor de tip Poieneşti, în SCIVA, XX, 3, 1969, p. 461-469 (cu fig.); Despre structura socială a populaţiei din epoca feudală timpurie de la Moldoveneşti, în SCIVA, 20, nr. 2, 1969, p. 337-342 (cu pl.); Nu „întemeiere”, ci „continuitate”, în Astra, V, 5 (48), mai 1970, p. 17; Soziologisches Licht auf wertvolle Funde. Fürstengräber von Apahida bieten Anhaltspunkte, în Karpatenrundschau, III (XIV), 33 (956), 14 aug. 1970, p. 17; Wo stand die Marienburg?, în Karpatenrundschau, III (XIV), 50 (973), 11 dec. 1970, p. 11; Autohtoni şi migratori la Târgşor în secolul al IV-lea e.n., în SCIV, XXII, nr. 1, 1971, p. 69-85 (cu fig.); Block Struktur Anno 1300. Zur Siedlungsgeschichte des Burzenlandes, în Karpatenrundschau, IV, nr. 51, 24 dec. 1971, p. 11 (în colab. cu G.Nussbächer); Oglindirea formelor de proprietate în unele necropole din epoca feudală timpurie din Transilvania, în SCIVA, XXIII, nr. 1, 1972, p. 83-91 (cu fig.); Despre datarea mormintelor din secolul al VII-lea de la Vereşmort (com. Unirea) [jud. Alba], în SCIVA, XXIV, nr. 4, 1973, p. 643-651; Kistengräber im Burzen land. Aufschlussreiche Beziehungen zwischen Archäologie und Soziologie, în Karpatenrundschau, VI (XVII), 25 (1105), 22 iun. 1973, p. 11; Alle Wege führten nach Marienburg. Alte Verkehrsadern des Burzenlandes, în Karpatenrundschau, nr. 36, 6 sept. 1974; Date privind campania romană din anul 105 în sud-estul Transilvaniei, în Cumidava, 8, 1974-1975, p. 33-37; Wann wurde „Corona” gegründetet?, în Karpatenrundschau, 21 iun. 1974, p. 6 (în colab. cu G.Nussbächer); A csángó név első okiratos emlékei, în Brassoi Lapok, nr. 41, 11 oct. 1975, p. 5; Despre organizarea obştilor săteşti ale epocii feudale timpurii din Sud Estul Transilvaniei, în SCIVA, XXVI, nr. 3, 1975, p. 371-379 (cu fig.); Numerus Illyricorum la Hoghiz, în SCIVA, 26, 1975, nr. 1, p. 141-146 (cu fig.) şi în L’Année Épigraphique, Paris, nr. 561, 1974, p. 145; The Relations between the Principality of the Banat with the Hungarians and the Petchenegs in the tenth Century, în Relations between the Autochthonous Population and the Migratory Populations of the Territory of Romania, București, Ed. Acad., 1975, p. 241-248; A székelyek őstörténetének keleti vonatkozásai, în Brassoi Lapok, III, VIII, nr. 705 (20), 15 mai 1976, p. 4-5; Hundertschaften und Gerichtsstühle. Ein Beitrag zur Geschichte der sächsischen Ansiedlung im Burzenland, în Neuer Weg, 28, nr. 8565, 27 nov. 1976, p. 4 (în colab. cu G. Nussbächer); Kézdi székelyek a XII-XIII. században, în Brassoi Lapok, III, VIII, nr. 721 (36), 4 sept. 1976, p. 3, 7; Kontroverse geht weiter. Wann und wo wurde die Kreuzburg errichtet?, în Karpatenrundschau, IX, nr. 31, 30 iul. 1976 (în colab. cu G. Nussbächer); Brassó közigazgatási beosztása a XV-XVI. században, în Brassoi Lapok, III, IX, nr. 742 (5), 5 febr. 1977, p. 4-5; Brassó topográfiája a XIII-XV. században, în Brassoi Lapok, III, IX, nr. 778 (41), 15 oct. 1977, p. 5; O vexilaţie a Legiunii XIII Gemina în Sud-Estul Trans., în SCIVA, XXVIII, nr. 2, 1977, p. 195-208; Aufschlussreiches Prozessregister. „Hospites”-Siedlungen in Nordsiebenbürgen und am mittleren Somesch, în Karpatenrundschau, XXII (XI), nr. 1347 (6), 10 febr. 1978, p. 6; A székely-magyar rovásírásról, în Brassoi Lapok, nr. 30, 28 iul. 1979, p. 4-5; Castrul roman de la Hoghiz, în Astra, XIV, 1 (114), mart. 1979, p. 6-7; „Guartale” und „Geschworene” im mittelalterlichen Kronstadt, în Karpatenrundschau, nr. 31, 3 aug. 1979, p. 6 (în colab. cu G. Nussbächer); Lapok Brassó múltjából. A cenki vár, în Brassoi Lapok, III, XI, nr. 885 (44), 3 nov. 1979, p. 5; Orbán Balázs a délkelet-erdélyi római castrumokról, în Brassoi Lapok, nr. 18, 5 mai 1979, p. 4-5; A dák viásbeliség, tőrténeteből [Din istoria scrierii dacilor], în Brassoi Lapok, 12, nr. 19, 10 mai 1980, p. 4-5; As iparos céhszervezet kezdeteis (Începuturile breslelor braşovene), în Brassoi Lapok, 12, nr. 6, 9 feb. 1980, p. 5; A telegdi székelyek (Secuii din Telegdi), în Brassoi Lapok, 12, nr. 43, 25 oct. 1980, p. 4-5; Az 1430 – as székely kőznépi felkelés Tőrténelműnk a Jelen megismerés Kulcsa, în Brassoi Lapok, 12, nr. 28, 12 iul. 1980, p. 4; Cohors I Bracaraugustanorum, în SCIVA, XXXI, nr. 4, 1980, p. 631-635; Székely vándormoygalmak a X században (Migrări ale secuilor în sec. al X-lea), în Brassoi Lapok, 12, nr. 16, 19 apr. 1980, p. 5; A földmüvelés kezdetei a székelyek nél [Începuturile agriculturii la secui], în Brassoi Lapok, 13, nr. 9, 28 feb. 1981, p. 5; A legrégilb magyar nyelvű kalendáriumról Forum (Despre cel mai vechi calendar în limba maghiară), în Brassoi Lapok, 13, nr. 11, 14 mar. 1981, p. 4-5; Wer war Kriemhild? Neue Daten über den historischen Kern des Nibelungenlieds, în Karpatenrundschau, XXVI (XV), nr. 1583 (34), 27 aug. 1982, p. 8; Das rumänische Land des Herzogs Ramunc. Zur zeitlichen Bestimmung geschichtlicher Nachrichten des Nibelungenliedes, în Karpatenrundschau, XXVII (XVI), nr. 1613 (13), 25 mart. 1983, p. 8 (în colab. cu G. Nussbächer); Mărturii ale continuităţii: centre cneziale în Ţara Bârsei, în Astra, nr. 8 (143), aug. 1983, p. 11; Székely társadalmi harcok 1342-ben [Lupte sociale secuieşti în 1342], în Brassoi Lapok, nr. 1095 (46), 18 nov. 1983, p. 4.
Referinţe: RMIL, 1981, p. 120-121; [Bakó Gėza], necrolog, în Brassoi Lapok, nr. 48, 3 dec. 1983, p. 7; [Necrolog], în Cumidava, XIII/2, 1983, p. 307-309; Pop, Ioan, [Bakó Gėza], necrolog, în SCIVA, 35, nr. 2, apr.–iun. 1984, p. 201-202; Szabó Sámuel, Brassói írói kisszótár, în Brassoi Lapok, 16 mart. 1984, p. 5; Nussbächer, G., Wo stand die „Etzelburg”?, în Neuer Weg, 29 nov. 1986.
Fişă întocmită de Elvira Oros, Daniel Nazare.