IOSIF, Ștefan Octavian (născut 11/octombrie 1875, Brașov, Imperiul Austro-Ungar – decedat 22 iunie 1913, București, Regatul României), scriitor, poet și traducător român, membru fondator al Societății Scriitorilor Români.
Ștefan Octavian Iosif, cum a fost cunoscut în literatura română, era fiul lui Ștefan Iosif, profesor de elină și germană, directorul gimnaziului român din Șcheii Brașovului și al Paraschivei, fiica preotului Mihălțeanu și nepoata lui Gavriil Munteanu, profesor și literat, primul traducător în limba română al romanului epistolar Suferințele tânărului Werther de J.W. Goethe. A urmat studiile gimnaziale la Brașov și a frecventat doi ani liceul cu limba de predare maghiară la Sibiu (1889-1901), reluându-și studiile la Turnu Măgurele, unde se mutase tatăl său, și la liceele “Gh. Lazăr” și “Matei Basarab” din București, dând bacalaureatul în anul 1895. Se înscrie în 1895 la secția de filosofie a Universității din București, fără să frecventeze, și reia, între anii 1902 și 1905, cu intermitențe, cursurile Facultății de Litere și Filosofie, dar nu reușește să-și ia licența.
Este corector la “Epoca” (1897), custode la Muzeul „Theodor Aman” (numit de Spiru Haret) și la Biblioteca Fundației Universitare “Carol I” (timp de 13 ani). Este unul dintre fondatorii revistei “Floare albastră“ (1898-1899); face parte din colegiul de conducere al revistei “Sămănătorul”, al cărei redactor este, de asemenea.
A debutat, sprijinit de C.D. Fortunescu, în mai 1892, cu poezia Izvorul, în “Revista școalei” de la Craiova și, editorial, cu volumul de traduceri Apostolul și alte poezii de Al. Petöfi (1896). În perioada 1899-1901 călătorește în Franța și Germania, pe spezele librarului Virgil Cioflec. A colaborat și la “Viața”, “Viața românească”, “Literatură și artă română”, “Pagini literare”, “Curentul literar”, “Cumpăna” (al cărei fondator a fost, alături de Mihail Sadoveanu, Dimitrie Anghel și Ilarie Chendi) și altele. A primit premii ale Academiei Române pentru volumele Poezii, în anul 1902 și Credințe, în anul 1906. A tradus din poezia lui Johann Wolfgang von Goethe, Heinrich Heine, Pefőfi Sándor, Friedrich Schiller, Paul Verlaine, din creaţia lui P. Corneille, W. Shakespeare, Richard Wagner etc.
Din inițiativa lui Emil Gârleanu, Şt. O. Iosif și Dimitrie Anghel, scriitorii tineri din București s-au întrunit într-o primă consfătuire de lucru în ziua de 13 martie 1908, alcătuind o comisie provizorie pentru elaborarea statutelor preconizatei Societăți a Scriitorilor Români. A fost bun prieten cu poetul Dimitrie Anghel, ambii având o relație cu poeta și prozatoarea Natalia Negru. Aceasta s-a căsătorit în 1904 cu Şt. O. Iosif, cu care a avut o fiică, numită Corina. În 1910 relațiile dintre soți se răcesc și, în 1911, cei doi divorțează cu sentința pronunțată pe 21 iunie 1911. Natalia Negru se recăsătorește la 3 noiembrie 1911, cu Dimitrie Anghel, care va muri de septicemie în 1914, în urma unei tentative nereușite de sinucidere prin împușcare, după ce își împușcase soția într-o criză de gelozie. Natalia Negru a supraviețuit și a trăit aproape încă 50 de ani. Şt. O. Iosif a suferit de sifilis, având de asemenea probleme cu alcoolul. A murit la Spitalul Colțea, în urma unui atac de congestie, la 22 iunie 1913. Din poeziile sale a devenit popular imnul La Arme!, scris în 1913.
Opera: Antume: Versuri, București,Editura Librăriei Școalelor C. Sfetea, 1897; Patriarhale, București, Editura Librăriei H. Steinberg, 1901; Poezii. 1901-1902, București, Editura Librăria Universală Alcalay & Co., 1902; A fost odată…, București, Editura Librăriei Școalelor C. Sfetea, 1903; reeditată la București, Editura Librăriei Socec & Co., 1909; Credințe, București, Editura Librăria Universală Alcalay & Co., 1905; Din zile mari, București, Institutul de Arte Grafice, 1905; Legenda funigeilor (în colaborare cu Dimitrie Anghel), Iași, Editura Vieții românești, 1907; Zorile, București, Editura “Minerva” – Institut de Arte Grafice și Literatură, 1907, reeditată București, 1909; Cometa (în colaborare cu Dimitrie Anghel), București, Editura Librăriei Socec & Co., 1908; Poezii. 1893-1908, București, Editura Librăriei Socec & Co., 1908; Caleidoscopul lui A. Mirea (în colaborare cu Dimitrie Anghel), I-II, București, Editura “Minerva” – Institut de Arte Grafice și Literatură, 1908-1910; Carmen saeculare. Poem istoric (în colaborare cu Dimitrie Anghel), București, Editura Librăriei Socec & Co., 1909; Cireșul lui Lucullus. Schițe (în colaborare cu Dimitrie Anghel, București, Editura “Minerva” – Institut de Arte Grafice și Literatură, 1910; Portrete (în colaborare cu Dimitrie Anghel), București, 1910; Cântece, București, Editura “Viața Românească”,1912.
Postume: Domnița mea erai… Roman epistolar, București, Editura Librăria Universală Alcalay & Co., 1930; Poezii, îngrij. Șerban Cioculescu, București, Fundația pentru Literatură și Artă “Regele Carol II”, 1939; ediția a 2-a, București, Fundația Regală pentru Literatură și Artă, 1944; Opere alese, I-II, îngrij. și introd. Ion Roman, București, Editura pentru Literatură, 1962; Corespondență, îngrij. și pref. Horia Oprescu, București, Editura pentru Literatură, 1969; Opere, I-IV, îngrij. Ion Roman, București, Editura Minerva, 1970-1981; D. Anghel și Șt. O. Iosif, Scrieri, I-II, îngrij. și pref. Ion Roman, București, Editura Minerva, 1982; Poezii, îngrij. Ion Roman, repere istorico-literare Aurora Slobodeanu, București, Editura Minerva, 1983.
Traduceri: Al. Petöfi, Apostolul și alte poezii, București, Editura Librăriei “Carol Müller”, 1896; Al. Petöfi, Poezii alese, Craiova, Editura Samitca, 1897; Heinrich Heine, Romanțe și cântece, București, Editura Librăriei H. Steinberg, 1901; Paul Verlaine, Traduceri din…, București, Editura “Minerva” – Institut de Arte Grafice și Literatură, 1903, (în colaborare cu Dimitrie Anghel); Henric Ibsen, Poezii, București, 1906 (în colaborare cu Dimitrie Anghel); Goethe, Dragoste cu toane, Brașov, Librăria Ciurcu, 1907; Richard Wagner, Tannhäuser sau Lupta cîntăreților de la Wartburg, București, Tipografia „Dacia” Iliescu, Grossu & Comp., 1908; Richard Wagner, Lohengrin, București, Editura Librăria Universală Alcalay & Co., 1910; Richard Wagner, Olandezul zburător (Corabia nălucă), București, Editura Librăria Universală Alcalay & Co., 1911; Richard Wagner, Rienzi. Cel din urmă tribun, București, Editura Librăria Universală Alcalay & Co., 1914; Al. Dumas-tatăl, Strigoiu Carpaților, București, Editura Cartea Românească, 1909 (în colaborare cu Dimitrie Anghel); Fr. Halm, Camoens, București, Editura Librăriei Socec, 1909 (în colaborare cu Dimitrie Anghel); [Carmen Sylva, Lucien Bazin, Bürger, Goethe, Schiller, Carducci, Heine, Lenau, Uhland, Hölderlin, Gottfried Keller, G. Falke, Meerheimb, Wolf, Multatului, Geijer, Shelley, Petöfi, Roncinni, Longfellow], în Tălmăciri, București, Editura Minerva, 1909; Ludwig Detter, O istorie din zilele noastre, Gertruda Baumgarten, Ploiești, Institutul de Arte Grafice “Progresul”, 1910; Théodore de Banville, Gringoire, București, 1910 (în colaborare cu Dimitrie Anghel); Din legendele neamului Hohenzollern, București, Institutul de Arte Grafice “C. Sfetea”, 1911; Corneille, Cidul, București, Editura Librăria Universală Alcalay & Co., 1911; Gottfried Keller, Legende, București, Editura Librăria Universală Alcalay & Co., 1911; Fr. Schiller, Wilhelm Tell, Brașov, Librăria Ciurcu, 1913; Ludwig Fulda, Talismanul, București, 1918; La Fontaine, Fabule, București, 1923; William Shakespeare, Romeo și Julieta, București, Fundația Regele Mihai I, 1945 (traducere revăzută de Petre Grimm).
Referințe: Lovinescu, E., în vol. Critice I, București, 1909, pp. 76-91; Topîrceanu, George, Cronica teatrală, în Viața românească, 1913, p. 10; Trivale, I., în vol. Cronici literare, București, 1914, pp. 333-341; Negru, Natalia, în vol. Helianta. Două vieți stinse, București, 1921; Lovinescu, E., în vol. Istoria literaturii române contemporane, III, București, 1926-1929, pp. 33-40; Enciclopedia Minerva, p. 565 (greşit anul naşterii); Papadopol, Paul I., în vol. Un sol al biruinței: Șt. O. Iosif, București, Editura Cartea Românească, 1930; Lacea, Constantin, Din copilăria lui Şt. O. Iosif, în revista Ţara Bârsei, an III, nr. 1, 1931, pp. 29-37; Dragomirescu, Mihail, în vol. Sămănătorism, poporanism, criticism, București, 1934, pp. 66-67; Iorga, Nicolae, în vol. Istoria literaturii contemporane, II, București, 1934, pp. 91-97; Cioculescu, Șerban, Șt. O. Iosif, în Revista Fundațiilor Regale, 1939, p. 1; Călinescu, G., în vol. Istoria literaturii române de la origini până în prezent, București, Editura Fundațiilor Regale, 1941, pp. 532-535; și în ed. a II-a rev. și adăug., București, Editura Minerva, 1982, pp. 602-605; Netea, Vasile, în vol. Șt. O. Iosif. Viața și opera, București, Editura Cartea Românească, 1941; Enciclopedia Cugetarea, p. 443; Vianu, Tudor, în vol. Figuri și forme literare, București, Editura Casa Școalelor, 1946, pp. 145-150; Dicţionarul enciclopedic român, București, Editura Politică, 1964, vol. II, pp. 852-853; Roman, Ion, în vol. Șt. O. Iosif, București, Editura pentru Literatură, 1964; Bibliografia literaturii române 1948-1960, București, 1965, pp. 539-541; Perpessicius, în vol. Opere, II, București, Editura pentru Literatură, 1967, pp. 81-82; Pușcariu, Sextil, în vol. Călare pe două veacuri, București, 1968, pp. 190-209; Constantinescu, Pompiliu, în vol. Scrieri, III, București, Editura pentru Literatură, 1969, pp. 261-273; Ciopraga, Constantin, în vol. Literatura română între 1900 și 1918, Iași, Editura Junimea, 1970, pp. 195-204; Micu, Dumitru, în vol. Început de secol. 1900-1916, București, Editura Minerva, 1970; Ornea, Zigu, în vol. Sămănătorismul, București, 1970, passim; Cărturari braşoveni, pp 113-114;Perpessicius, în Opere, vol. V, București, Editura Minerva, 1972, pp. 11-15; Rotaru, Ion, în vol. O istorie a literaturii române, II, București, Editura Minerva, 1972, pp. 33-38; Oarcăsu, Ion, în vol. Destine și valori, Cluj, Editura Dacia, 1974, pp. 133-152; Ciobanu, Nicolae, în vol. Însemne ale modernității, I, București, Editura Cartea Românească, 1977, pp. 232-238; Vaida, Mircea, în vol. Introducere în opera lui Șt. O. Iosif, București, Editura Minerva, 1977; Păcurariu, Dim., în vol. Scriitori și direcții literare, I, București, Editura Albatros, 1981, pp. 145-152; Marcea, Pompiliu, în vol. Varietăți literare, Craiova, Editura Scrisul Românesc, 1982, pp. 112-116; Bălan, Ion Dodu, în vol. Țara omeniei și oamenii ei, București, Editura Militară, 1983, pp. 197-211; Cantemir, Traian, în vol. Studii de literatură, Iași, Editura Junimea, 1983, pp. 164-169; Modola, Doina, în vol. Dramaturgia românească între 1900-1918, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1983, pp. 142-143; Popescu, D.R., în vol. Galaxia Grama, București, Editura Cartea Românească, 1984, pp. 93-104; Scarlat, Mircea, în Istoria poeziei românești, vol. II, București, Editura Minerva, 1984, pp. 170-172; Grăsoiu, Liviu, în vol. Șt. O. Iosif. Doinirea ca vocație și destin, București, Editura Albatros, 1985; Ornea, Zigu, Actualitatea clasicilor, București, Editura Eminescu, 1985, pp. 105-108; Dumitrescu-Bușulenga, Zoe, Sava, Iosif, în vol. Muzica și literatura, I, București, Editura Cartea Românească, 1986, pp. 234-239; Chendi, Ilarie, în vol. Scrieri, vol. II, București, Editura Minerva, 1989, pp. 318-322; Goga, Octavian, în vol. Precursori, București, 1989, pp. 133-140; Grigurcu, Gheorghe, în vol. De la Eminescu la Nicolae Labiș, București, Editura Minerva, 1989, pp. 63-71; Pop, Ion, coord., în Dicționar analitic de opere literare românești, vol. I, București, Editura Didactică și Pedagogică, 1998, pp. 116-118, vol. II, Cluj-Napoca, Editura Casa Cărții de Știință, 2002, pp. 151-153; Zaciu, Mircea, Papahagi, Marian, Sasu Aurel, coord., în Dicționarul esențial al scriitorilor români, București, Editura Albatros, 2000, pp. 411-413; Sadoveanu, Izabela, în vol. Cărți și idei, I, București, 2001, pp. 139-142; Simion, Eugen, coord. gen., Dicționarul general al literaturii române, vol. III, lit. E-K, București, Editura Univers Enciclopedic, 2005, pp. 661-664.
Fişă întocmită de Iulian Cătălui.