IOSIF, Ștefan (născut 31 octombrie 1831, sat Drăușeni, comuna Odorheiu, în prezent comuna Cața, județul Brașov – decedat 1918, București), profesor, pedagog, publicist, filolog român.
Tatăl poetului Ștefan Octavian Iosif. A fost al treilea director al Gimnaziului Românesc (actualul Colegiu Național “Andrei Șaguna”) din Șcheii Brașovului. Studii gimnaziale la Odorhei și Brașov, apoi la Colegiul evanghelic-luteran din Sibiu unde își ia bacalaureatul. Studii universitare, de filologie, la Universitatea din Viena (Facultatea de Filosofie, fiind înscris și la secțiunea comercială de la Politehnică) și la cea din Leipzig, unde își obține licența în Filologie, dar întrerupe studiile universitare înainte de doctorat din pricina sărăciei.
Din 1856 este profesor de limbile elină, latină și germană la Gimnaziul românesc din Brașov, unde, după moartea lui Ioan Meșotă, în 1878, devenea director, funcție pe care o păstrează până în 1889. Pentru scurtă perioadă de timp, Ștefan Iosif a îndeplinit și funcția de secretar al Eforiei şcoalelor. Între 1875-1887 a fost membru al Casinei Române din Brașov. După pensionare, în 1889, părăsește Brașovul, stabilindu-se cu familia la Sibiu și apoi la Turnu Măgurele.
Pe lângă preocupările și obligațiile de profesor și director, a condus două serii (1886-1887 și respectiv 1888-1889) ale revistei “Școala și familia”, subintitulată “Foaie pentru creștere și învățământ”. Este autorul câtorva nuvele care nu s-au păstrat, precum și al unor traduceri de manuale din limbile germană și franceză.
Opera: În memoria răposatului director G. Munteanu,în A X-a programă a gimnaziului, Brașov, 1870; Necrolog în memoria directorului decedat Dr. I. Meșotă și Discurs ținut în 29 iunie 1878 la festivitatea cetirei clasificațiunilor (tema: Care să fie referințele între școală și familie sau casa părintească?), în A XIV-a programă a gimnaziului, Sibiu, 1878; Ochire cronologică despre fundarea și augmentarea școalelor române ort. or. din Brașov, în A XV-a programă a gimnaziului, Brașov, 1879; Carte de eserciții grecesci, Brașov, 1883 (prelucrare după Schenkel); Gramatica limbei elenice, Brașov, Provederea Tip. Alexi, 1883 (prelucrare după G. Curtius); Vocaţia învăţătorului şi condiţiile a putea deveni învăţător. Studii pedagogice-didactice, în revista Școala și familia, anul I, nr. 1, 4 apr. 1886, pp. 4-6; nr. 4, 15 mai 1886, pp. 37-39; Cuvânt rostit de preşedintele reuniunii noastre la adunarea ordinară din Zărneşti, în revista Școala și familia, anul I, nr. 5, 1 iun. 1886, pp. 52-54, ținut la data de 24 apr. 1881; Prelegere publică ţinută în anul 1883/ 4 despre educaţie/, în revista Școala și familia, anul I, nr. 6, 15 iun. 1886, pp. 64-66; Ordinea examenelor la şcolile centrale greco-orientale române din Braşov. Cu finea anului şcolar 1885-1886. (Diverse), în revista Școala și familia, anul I, nr. 6, 15 iun. 1886, p. 71; Ceva relativ la propunerea limbilor clasice în gimnaziu, în revista Școala și familia, nr. 7, 1 iul. 1886, pp. 75-77; Ceva relativ la propunerea limbilor clasice în gimnaziu, în revista Școala și familia, anul I, nr. 9, 1 aug. 1886, pp. 99-101.
În colaborare:
Budiu, Paul ș.a., Carte de cetire latină cl. I gimn., Brașov, 1887; cl. II, 1888; Budiu, Paul ș.a., Gramatică latină p. cl. I și II gimn., Brașov, 1887; Budiu, Paul ș.a., Vocabularu latinu p. cl. I gimn., Brașov, 1887; p. cl. II gimn., 1888; Budiu Paul ș.a., Esplicări la cărțile de limba latină p. cl. I și II gimn., Brașov, 1888.
Referințe: Bârseanu, Andrei, Istoria școlelor centrale române gr. or. Brașov scrisă din incidental jubilelului de 50 de ani al gimnasiului, Brașov, Tipografia Ciurcu & Comp., 1902, pp. 581 și 585-586; Iosif, Nicolae, Șt. O. Iosif. Contribuții la cunoașterea originei poetului, în Răsăritul, 8, nr 7, mart. 1926, pp. 3-5; Maxim-Burdujanu, G., O piatră pentru adevăratul monument al lui Șt. O. Iosif, în Țara Bârsei, 3, nr. 5-6, 1931, pp. 442-448; Teculescu, Horia, Oameni și locuri din Tîrnava Mare, în Anuarul liceului din Sighișoara pe anii 1929/1930 – 1932/1933, Sighișoara, 1933, p. 238; Colan, Ion,în vol. Casina Română Brașov 1835-1935, Brașov, Institutul de arte grafice “ASTRA” Brașov, 1935;Papadopol, Paul I., Completări despre Șt. O. Iosif, în Preocupări literare, 1, vol. I, nr. 2, 1 febr. 1936, p. 76; Roman, Ion, Șt. O. Iosif, București, Editura pentru Literatură, 1964, pp. 9-11; Pușcariu, Sextil, în Brașovul de altădată, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1977, p. 293; Rusu, M.N., Dicționarul scriitorilor brașoveni (VII): Iosif, Ștefan, înrevista Astra, nr. 3, 1982, p. 15; “Din arhivele ASTREI: Ștefan Iosif”, în revista Astra, nr. 10, dec. 1982, p. 11; art. “Iosif, Ștefan”, în vol. Bibliografia românească modernă 1831-1918 (D-K), București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1986, p. 785; Pestrea Suciu, Steluța, în vol. Străzi, case, oameni din Brașov, Editura Foton, 2011, pp. 107-108.
Fişă întocmită de Iulian Cătălui.