Raport despre deschiderea datelor în domeniul culturii

Astăzi, 6 februarie 2015, a avut loc întâlnirea dintre reprezentanții Fundației pentru o societate deschisă și Asociației MetruCub Resurse pentru cultură cu specialiștii din diferite instituții de memorie și patrimoniu (biblioteci, arhive și muzee). Au participat colegi din Bibliotecile Județene Brașov și Sibiu, de la bibliotecile publice din județ (Moieciu, Prejmer, Râșnov, Săcele și Tărlungeni), Arhivele Naționale Direcția Județeană Brașov, Muzeul de istorie Brașov, Muzeul Casa Mureșenilor și Muzeul ASTRA Sibiu. Delegații și invitații noștri – Ovidiu Voicu, Bianca Floarea și Raluca Pop – au explicat ce înseamnă date deschise, legislația ce guvernează domeniul, inițiativele de politici publice, precum și exemple din domeniul culturii pe plan internațional, de pildă British Library și Rijksmuseum, și impactul avut de deschiderea datelor către public. S-au dezbătut diverse probleme legate de strategii și directive, de stadiul digitalizării patrimoniului și accesibilizării lui în România, despre avantajele și dezavantajele deschiderii datelor. Dezbaterea a fost animată, bibliotecarii și muzeografii au adus exemple interesante din munca și experiența lor, atât negative cât și pozitive. Reprezentantul Arhivelor a subliniat etapele prin care vor trece – accesibilizarea fondurilor și colecțiilor (inventare și regeste), selecția materialelor de digitalizat și descrierea lor, în sfârșit scanarea lor. Bibliotecarilor locali li s-a oferit exemplul proiectelor de istorie locală, pentru a mobiliza comunitatea și a colecta arhivele locale. Dincolo de definițiile din materialele prezentate, ce vor fi disponibile online, am reținut două observații la care trebuie să ne gândim: atitudinea generală a bibliotecilor și mai ales a muzeelor este reticentă față de deschiderea datelor, observându-se poziția de a considera informațiile ca fiind personale și nu publice, personalul identificând necesitatea de a le proteja pentru a nu deveni din ale lor ale noastre, ale tuturor. O altă idee interesantă pe care am reținut-o a fost aceea că deschiderea datelor nu contribuie numai la susținerea dezvoltării locale, a economiei și a sectorului industriilor creative, dar și la animația socio-culturală a comunității, la crearea unei legături interactive între instituții și publicul lor, la mobilizarea și fidelizarea comunității în jurul patrimoniului propriu și față de instituții. În final, remarcându-se corect că România a făcut puțin în domeniul digitalizării patrimoniului, prin urmare este prematur să vorbim de deschiderea datelor culturale, s-a afirmat că aceasta poate fi o oportunitate, întrucât vom implementa programe de digitalizare în format deschis direct, nemaifiind obligați la transformarea datelor din format închis într-un format nou, de tip Open Source. Echipa de profesioniști au reușit să realizeze un eveniment interesant, iar în perspectivă se pregătesc alte două evenimente la București, la Biblioteca Națională a României, în 20 februarie o nouă dezbatere în cadru larg despre deschiderea datelor culturale, cu invitați străini, iar în 11 martie Hackathon, un eveniment internațional de programare și instruire în programare.