HUTTMANN, Arnold (născut 4 ianuarie 1912, Brașov – decedat 27 august 1997, Palling, Germania), medic, istoric al medicinii. Potrivit unor surse orale, familia Huttmann provine din Basarabia, de unde, pe la 1827, trei fraţi au părăsit locurile natale şi au intrat în slujba ţarului Nicolae I. La sfârşitul unui îndelungat serviciu militar s-au stabilit la Grzymalow, în Galiţia, la circa o sută de kilometri de Basarabia, aflându-se astfel mai aproape de restul familiei. În 1846, nevoiţi să emigreze în Bucovina, se refugiază din calea trupelor ruseşti, austriece şi prusace, care invadaseră Galiţia. Doi dintre fraţi, ce purtaseră până atunci numele de familie Holdengräber, s-au stabilit la Suceava, iar străbunicul direct al lui Arnold Huttmann a locuit din 1846 la Vama, la 36 de km de Suceava, unde a practicat negustoria. În 1902, părinţii lui Arnold Huttmann pleacă din Vama la Brașov, întâia lor locuinţă aflându-se la primul etaj al casei de pe strada Zwirngasse numărul 7. Aici, la 11 mai 1909, s-a născut primul lor copil, o fată, Irma Meta, decedată la 4 februarie 1914, datorită unei malformaţii cardiace. În jurul anului 1911, familia Huttmann s-a mutat într-o locuinţă aflată la primul etaj al casei de pe strada Weisenhausgasse numărul 1, astăzi Poarta Şchei numărul 3, la parterul căreia se afla un han, care până la 1900 se numea ,,La împăratul romanilor”, iar mai târziu ,,Versailles”. Aici a văzut lumina zilei Arnold Huttmann, la 4 ianuarie 1912, ca fiu al comerciantului evreu Josef Wolf Huttmann şi al soţiei sale Rosa, născută Weinreb. Medicul familiei era Eduard Gusbeth*, renumitul generalist braşovean, unul din întemeietorii istoriei medicinii din Transilvania, supranumit de colegi ,,doctorul praf”. Arnold Huttmann a crescut în societatea multietnică şi relativ tolerantă a Transilvaniei austro-ungare, pe lângă limba maternă (germana), învăţând mai întâi româna şi maghiara, iar la gimnaziu latina şi la facultate franceza şi ceha. A avut o copilărie fericită şi a primit o educaţie aleasă, după model austriac, ceea ce explică toleranţa de care a dat dovadă întreaga viaţă. În vara lui 1916, când trupele româneşti intră în Brașov, familia Huttmann se refugiază la Viena, unde închiriază o mică locuinţă. Viitorul medic ajunge astfel să cunoască şi să iubească Viena încă de mic copil. Acolo este impresionat de mormântul lui Franz Joseph, de care îşi aduce aminte şi la bătrâneţe, dar mai ales de Wurstelprater, cu roata cea uriaşă şi caruselul pentru copii. Şederea familiei în Viena a durat un an şi jumătate, timp în care micuţul Arnold învaţă numerele şi literele de pe plăcuţele tramvaielor electrice. La întoarcerea în Brașov, locuinţa este găsită în bună stare, întrucât fusese ocupată între timp de ofiţeri. După realizarea României Mari, în 1920, tatăl lui Arnold Huttmann, Josef Wolf Huttmann, optează pentru cetăţenia română, acordată apoi întregii familii. În jurul anului 1921, acesta, împreună cu vărul său Jeremias Holdengräber, a înfiinţat o firmă cu numele de ,,Holdegräber, Huttmann & Cie”, cu sediul pe strada Hirscher numărul 4 şi cu un număr de 20 de angajaţi, prin ea tranzacţionându-se angro mărfuri pentru Nürnberg. În Braşov, Arnold Huttmann frecventează grădiniţa privată a domnişoarei Liewehr din Burggasse numărul 2, aflată într-o clădire ce fusese înainte închisoare. Din toamna lui 1918, urmează şcoala primară germană, iar din 1922, cursurile gimnaziului Honterus, schimbînd şapca roşie cu cea neagră a liceenilor. În acest timp a fost membru al unei vechi forme de administraţie personală a elevilor din clasele VI-VIII, numită ,,Coetus Honteri”, înfiinţată la şcoala lui Honterus în secolul al XVI-lea. Susţine bacalaureatul în iunie 1929, fiind al şaselea din cei 65 de absolvenţi. În vara lui 1929, împreună cu ceilalţi absolvenţi ai Liceului Honterus, a vizitat Asia Mică şi Constantinopolul, călătorind printre altele cu vaporul ,,Principesa Maria” şi admirând diverse obiective turistice, între care şi frumosul ştrand de la Bosfor. Peste ani, chiar şi după emigrarea în Germania, îşi aminteşte cu drag de toate amănuntele colorate ale vieţii de liceu, de colegii şi de profesorii lui germani, luând parte regulat la întâlnirile cu aceştia, devenite însă cu timpul tot mai rare. În septembrie 1929 Arnold Huttmann se înscrie la Facultatea de Medicină a Universității germane Caroline din Praga, schimbând acum şapca neagră de licean cu cea albastră de student. De fapt, visul său fusese acela de a studia electromecanica, însă părinţii l-au îndrumat spre medicină. A încercat mai întâi să meargă la facultatea din Viena, unde nu a putut fi înscris, pentru că nu împlinise 18 ani. La Praga se înscrie din iniţiativa şi cu sprijinul unui văr mai tânăr al mamei, Rudolf (Rudi) Weinreb, student la chimie în acelaşi oraş. În ciuda supravegherii foarte atente a tatălui, Arnold Huttmann frecventa numai cursurile Facultății tehnice pe care o iubea, însă Rudolf reuşeşte treptat să-i îndrepte atenţia spre medicină. Îl duce mai întâi la cursurile unui renumit profesor de anatomie din Praga, care impresiona studenţii prin desenarea rapidă a figurilor cu amândouă mâinile. Tânărul Arnold, uimit de talentul profesorului, începe să participe constant la cursul de anatomie al acestuia, frecventând apoi regulat şi celelalte cursuri de medicină. În Praga şi-a apropiat numeroşi braşoveni şi transilvăneni, iar prietenia şi solidaritatea cu aceştia a fost accentuată de marea criză economică, care a dezechilibrat financiar familiile ce-i susţineau. În tot acest context dificil, tatăl său, după ce suferise de hipertensiune arterială, angină pectorală şi obezitate, moare în noaptea de 25 septembrie 1931 în Brașov, fiind înmormântat, după propria dorinţă, la Vama, lângă tatăl şi bunicul său. În timpul crizei economice, Jeremias Holdengräber a reuşit să salveze firma familiei, însă nu i-a putut oferi mamei lui Arnold Huttmann decât o parte din câştigurile încasate. Cu acest mic ajutor financiar, Rosa Weinreb îşi întreţine o vreme fiul, după care este nevoită să amaneteze, din când în când, micile valori ale familiei. Din aceste motive, dar şi pentru că începuse să-i placă medicina, de la 1 septembrie 1932 Arnold Huttmann devine famulus, iar din 1933 până în 1935, asistent la Propädeutische Klink din Praga şi reprezentantul directorului Artur Biedl (1869-1933), care era grav bolnav. Aici a făcut şi cercetare ştiinţifică, în plus scriind şi despre trecutul acestei instituţii, redat cu multă dragoste în două capitole dintr-o lucrare de istoria medicinii. Arnold Huttmann a fost asistent la secţia de electrocardiografie a clinicii, pe care apoi o şi conduce. Profesor doctor Julius Rihl (1869-1961), destul de pretenţios şi uşor irascibil, dar pe de altă parte un bun specialist în cardiologie, a devenit mentorul său ştiinţific, pe care l-a venerat o viaţă întreagă, sub îndrumarea lui făcând primele sale studii clinice. O mare importanţă pentru cariera sa medicală a avut-o faptul că această clinică, pe lângă medicină internă, făcea cercetări de diagnosticare şi de terapie a bolilor coronariene şi de circulaţie şi chiar cercetări de endocrinologie. În semestrul de vară din 1933, a devenit şeful secţiei de femei care avea atunci 12 paturi, dar s-a implicat şi în activitatea laboratorului clinicii. În acelaşi an, după ce pe 25 august şeful său, profesorul Biedl Muri, a fost numit oficial directorul clinicii din Praga, Arnold Huttmann a introdus, pentru prima dată în clinică, o cartotecă pentru electrocartiograme. După aceea, împreună cu doctor Spiegl şi profesorul Rihl, a început munca la prima sa lucrare ştiinţifică, în care a tratat electrocardiograma de efort, o noutate în domeniu. Lucrarea a fost publicată în 1935, într-o revistă ştiinţifică (Zeitschrift für Kreislaufforschunng), ca o descoperire foarte importantă. După ce profesorul Rihl a fost numit în conducerea Institutului de Patologie experimentală din Praga, Arnold Huttmann l-a urmat, conducând mai departe secţia de electrocardiografie a Propädeutische Klinik, care fusese integrată în clinica de neurologie. Asupra cercetărilor începute acum cu profesorul va reveni şi mai târziu, după încheierea celui de-al doilea război mondial. Pe 11 mai 1935, la vârsta de 23 de ani, într-un cadru festiv, alături de întreaga promoţie aflată în aula Universității, primeşte diploma de medic, în specialitatea medicină generală, diplomă recunoscută în septembrie 1935 de Universitatea din Iaşi. De la 1 noiembrie 1935, până în 18 ianuarie 1936 şi-a făcut stagiul militar în București, apoi a înlocuit timp de 5 luni un medic generalist din Şona, aflată între Blaj şi Diciosinmartin, circumscripţia sa cuprinzând pe atunci 11 comune şi 14.000 de locuitori, care îl solicitau zi şi noapte. În scopul specializării în cardiologie, a muncit foarte mult în cadrul secţiei interne a spitalului din Viena, ca asistent al specialistului în cardiologie şi pe atunci docent în medicina internă, medicul primar Wilhelm Rabb (1895-1969); acesta din urmă lucrase şi el cu profesorul Biedl la Praga şi a ajuns mai târziu profesor la Colegiul de Medicină al Universității din Burlington, Vermont (SUA). Doctorul Wilhelm Rabb era un strălucit internist şi totodată un om generos, plin de umor, care l-a ajutat cu multă plăcere pe Arnold Huttmann să se integreze în secţia sa din Viena. Aici i se publică şi a doua lucrare de medicină ştiinţifică, legată de dereglări ale dezechilibrului hidric. În iarna anului 1936 se întoarce la Brașov, iar pe 1 ianuarie 1937, la vârsta de doar 25 de ani, îşi deschide în casa din strada Kornzeile numărul 3, un cabinet privat pentru medicină internă şi cardiologie, pe care a trebuit să-l părăsească pe 21 decembrie 1958. În Brașov, Arnold Huttmann a fost activ, după întoarcerea sa din Viena, între 1 ianuarie 1938 şi până la 31 decembrie 1944. În acest cabinet cardiologic privat Arnold Huttmann a lucrat timp de 21 de ani, la început cu nenumărate întreruperi, având grijă de 12.965 de pacienţi. Întregul inventar al cabinetului a fost mai târziu transferat, împreună cu valoroasele aparate de electrocardiografie, în patrimoniul secţiei de cardiologie a Spitalului de stat numărul 1. A lucrat nu numai în cabinetul său, ci şi în secţia de cardiologie a policlinicii Organizaţiei Sociale O.S.E., sub conducerea doctorului Samuel Ritter. Tânărului doctor nu i-a fost la început uşor să trăiască din micile câştiguri ale cabinetului său privat, pe de o parte trebuind să plătească chiria spaţiului, care era destul de mare, iar pe de altă parte din cauza vremurilor nesigure, când pacienţii nu-şi puteau permite să plătească pentru serviciile medicale. Climatul politic din România a avut, de asemenea, urmări negative în cariera lui Arnold Huttmann. Sub influenţa naziştilor din Germania, se ajunsese la o politică exclusivistă, care începuse să persecute minoritatea evreiască. Mai întâi, prin aprilie 1938, s-a înfiinţat o comisie pentru reevaluarea diplomelor de doctor obţinute în străinătate, lucru care l-a determinat pe Arnold Huttmann să realizeze o lucrare riguroasă la o universitate românească, în domeniul medicinii interne, în urologie şi obstetrică-ginecologie, încheiată cu mult succes, în martie 1939, la Iaşi. În anii 1938-1945, în timpul celui de al doilea război mondial, Arnold Huttmann a efectuat în total doi ani şi jumătate de stagiu militar, ca doctor în rândurile armatei române, fiind avansat apoi la gradul de locotenent major, pe data de 20 martie 1940. În acelaşi an au venit la putere legionarii, iar în februarie 1941 mulţi doctori evrei, printre care şi Arnold Huttmann, au fost discriminaţi şi au întemeiat apoi o organizaţie de medici, care nu avea însă voie oficial să trateze pacienţi creştini. Mai târziu li s-a introdus obligativitatea de a alătura pe plăcuţele cabinetelor denumirea de doctor evreu. Cu toate acestea, au continuat să aducă servicii deosebite pacienţilor lor, până la sfârşitul celui de-al doilea război mondial. În august 1941, aflat în lagăr la Moeciu de Jos timp de zece zile, Arnold Huttmann a fost supus la muncă obligatorie, alături de ceilalţi evrei. În perioada septembrie – decembrie 1941, doctorul Arnold Huttmann, împreună cu mulţi doctori braşoveni evrei, a fost mobilizat într-un lagăr de prizonieri de la Vlădeni, la 30 km de Brașov, unde a fost forţat să lucreze ca medic al unui punct de izolare al bolnavilor de dizenterie, contractând şi el boala, dar însănătoşindu-se în scurt timp. În acelaşi an, din motive financiare, a trebuit să se mute împreună cu mama sa într-un apartament cu 3 camere, la parterul casei de pe strada Hirscher numărul 25, tot aici făcându-şi şi cabinetul. Curând însă proprietarii caselor nu aveau să mai accepte chiriaşi evrei, iar doctorul şi mama sa au fost nevoiţi să se mute, în vara anului 1942, la primul etaj al unei case de pe strada Nouă numărul 19, acolo unde familia Huttmann a locuit timp de 30 de ani, până la emigrarea sa în Germania, în 1973 (Strada Tache Ionescu, apoi Strada Pavel Tcacenco şi mai târziu Strada Cerbului, actualmente casa cu numărul 21). Aici, bucătăria a fost despărţită de restul camerelor printr-un culoar, devenit cameră de aşteptare pentru cabinetul său privat. În afară de medicină, Arnold Huttmann a manifestat interes şi pentru alte forme de cultură, în ciuda condiţiilor sociale potrivnice care şi-au pus amprenta asupra vieţii sale. Pasionat de muzică, a luat contact cu amicii săi braşoveni de origine germană şi evreiască, hotărând spontan să organizeze un concert de muzică de cameră, în cinstea compozitorului W. A. Mozart, cu prilejul a 150 de ani de la moartea acestuia. Trecând peste spaima mamei sale Rosa, care privea cu teamă această manifestare, pentru că-i putea aduce neplăceri, Arnold Huttmann a pus la dispoziţia micului auditoriu propria locuinţă, care oferea condiţiile necesare desfăşurării concertului – spaţiu şi un pian, la care el însuşi va fi interpretul. Programul lor a fost scris cu cerneală albastră şi oferit participanţilor din Brașov în ajunul Crăciunului, pe data de 21 decembrie 1941, conţinând puţină muzică de noapte, ,,Trio în es dur pentru violină, violă şi pian”, un ,,Concert de violină numărul 4”, iar la sfârşit prima parte allegro a ,,Concertului de pian în es dur Kv 271”. După încheierea războiului, în februarie 1944, Arnold Huttmann avea să se implice şi în constituirea Filarmonicii române din Brașov, care în octombrie 1946 a devenit Filarmonica unificată ,,G. Dima”. În februarie 1942, doctorii şi inginerii evrei au fost scoşi la muncă forţată timp de cinci zile, pentru dezăpezirea oraşului Brașov şi pentru prima dată braşovenii le-au ţinut partea, oferindu-le mâncare caldă. Din 4 aprilie 1943 până în februarie 1944, doctor Arnold Huttmann şi alţi doctori braşoveni evrei au fost mobilizaţi la muncă obligatorie în spitalulul închisorii oraşului, avându-l ca şef al administraţiei pe chirurgul doctor D. Borsan. De la sfârşitul lui februarie 1944, a fost transferat pentru patru luni de muncă obligatorie la Ucea de Sus, unde Societatea Hermann Goering construia mai multe fabrici de explozibil, Arnold Huttmann fiind doctorul unei grupe alcătuită din bulgari din Basarabia, puşi la muncă forţată. Este nevoit din nou să poarte pe uniforma sa militară Steaua lui David, în locul unei decoraţii binemeritate, întrucât participase ca doctor la ultimele lupte din cel de-al doilea război mondial. Pe data de 1 iulie 1944, Arnold Huttmann a încetat să mai presteze muncă forţată şi a putut pleca în sfârşit acasă. Necazurile adunate înainte şi în timpul războiului, destul de apăsătoare, nu i-au lăsat totuşi urme adânci, ba dimpotrivă, caracterul său generos şi tolerant a devenit o armă împotriva întâmplărilor nefavorabile. A fost, cu toate acestea, un adversar al discriminărilor rasiste, politice şi culturale, un om care mai târziu nu s-a lăsat influenţat de presiunea comunistă, remarcându-se, prin integritatea lipsită de compromis, ca una din cele mai cunoscute şi respectate personalităţi medicale ale Brașovului. La 23 august 1944, o dată cu ieşirea din războiul antisovietic, medicii evrei şi-au reluat activitatea medicală în cabinetele lor, având dreptul să trateze şi pacienţi creştini şi chiar să se angajeze în sistemul sanitar bugetar. Arnold Huttmann nu reuşeşte să se bucure multă vreme de aceste drepturi deoarece din ianuarie până în septembrie 1945, este obligat pentru ultima oară să intre în serviciul militar, după ce i se recunoaşte gradul de locotenent major. Este trimis din nou pe front, la regimentul VII de artilerie român, aflat în Ungaria de Nord. Pe 13 februarie 1945 ajunge la regiment, care pe atunci era în regiunea Tatra cea Mică, aflată în Slovacia de Sud. Arnold Huttmann era pe atunci singurul doctor peste 800 de soldaţi, 53 de ofiţeri, 50 de subofiţeri, oameni care, în aceste ultime luni de război, au format pentru el o adevărată familie, de care şi-a amintit cu plăcere până la bătrâneţe. A câştigat cu multă uşurinţă respectul şi simpatia soldaţilor, ofiţerilor, ca şi a comandantului de front, Vasile Danacu. În Tatra Mică rezistenţa trupelor germane a fost foarte mare, regimentul ducând lupte grele spre mijlocul lunii mart. S-au îndreptat după aceea spre Nord-Vest, traversând localităţile Nitra (25 aprilie 1945) şi Waag (7 aprilie 1945), pe 14 aprilie au fost la Mähren, aflat în protectoratul Boemiei, iar la 6 mai 1945 au ajuns în micul orăşel Brünns. După încheierea luptelor, la 11 mai 1945, Arnold Huttmann îşi va lua un concendiu pentru două luni (mai-iunie 1945), pentru a face mai multe excursii în locurile sale preferate. Merge mai întâi la Praga, oraşul studenţiei sale, aflat la 120 de kilometri, apoi face călătorii de-a lungul fluviului Vîltava, cu partiturile lui Smetana în mână, pentru a putea retrăi atmosfera care l-a inspirat pe compozitor. Ca urmare a meritelor din timpul războiului, Arnold Huttmann a primit trei decoraţii: două româneşti (între care şi Crucea Meritului Sanitar) şi una sovietică. O altă amintire din perioada războiului este aceea a unui jurnal pe care doctorul l-a scris în acele zile crâncene, relatând întâmplările prin care a trecut. Odată cu terminarea războiului, s-a întors acasă împreună cu regimentul său, trecând prin Brünn, prin Ungaria şi România şi parcurgând 5652 km. La mijlocul lui septembrie 1945 a fost demobilizat şi cu mare părere de rău a trebuit să se despartă de camarazii săi de război români şi de abilul comandant Danacu, cu care a păstrat de-a lungul anilor o strânsă corespondenţă. Îşi reia consultaţiile private pe 18 septembrie 1945, iar între 1 aprilie 1946 – 31 martiue 1949 lucrează şi în calitate de doctor angajat şi doctor consultant pentru cardiologie şi reumatologie, la policlinica spitalului de stat din Brașov, sub îndrumarea directorului spitalului, doctor Samuel Ritter, iar mai târziu sub conducerea doctorului şef Simona Neguş. Arnold Huttmann a deschis aici o secţie de electrocardiografie, prima secţie bugetară într-o instituţie de stat medicală din Brașov. A consultat şi a tratat în aceşti trei ani peste 15 mii de pacienţi şi a făcut cinci mii de electrocardiograme. Între 1937-1949 a publicat 13 lucrări ştiinţifico-medicale, alcătuite pe baza observaţiilor cazuistice din aceşti ani. De la 1 aprilie 1949, devenind medic primar, a pus bazele unei secţii speciale de cardiologie şi reumatologie, pe care a condus-o şi care la început avea 20 de paturi. Mai târziu, această secţie a fost mutată la Spitalul numărul 2, astăzi Spitalul Mârzescu şi apoi, la 1 septembrie 1949, când a fost inaugurat Spitalul numărul 1, într-una din clădirile Liceului Honterus, a fost mutată şi secţia de cardiologie la etajul II, având 45 de paturi. Aceasta se numea la început ,,Secţia de afecţiuni ale inimii”, iar de la 1 noiembrie 1961, a devenit ,,Secţia de cardiologie” a spitalului, având 55 de paturi + 4 paturi de tratament intensiv. În 1973, la plecarea sa în Germania, în această secţie se aplicau defibrilaţiile, tratamentele şoc şi respiraţia artificială, unele din cele mai noi metode de tratament ale vremii. Cu timpul, datorită activităţii sale meritorii, ,,Secţia de cardiologie” a devenit una din cele mai importante secţii speciale de cardiologie din România, pe lângă cele din București şi Cluj, iar renumele său a crescut, fiindu-i recunoscută valoarea chiar şi peste graniţele Transilvaniei. Aceasta nu numai datorită talentului său medical şi didactic şi cercetărilor sale medicale, ci şi calităţilor personale ale lui Arnold Huttmann, calităţi de conducător şi organizator, datorită integrităţii sale ca om, el fiind unul din aceia care au avut curajul, în era stalinistă, să refuze intrarea în Partidul Comunist Român. Timpul petrecut ca medic şef al secţiei de cardiologie din Brașov a fost pentru Arnold Huttmann o perioadă plină de sacrificii. De-a lungul anilor (1949-1973, când a părăsit România) această secţie a spitalului a tratat circa 18.0000 de pacienţi, făcând 35.000 de electrocardiograme şi 4.000 de fonocardiograme. Secţia de cardiologie a fost pentru acea perioadă o secţie foarte modernă şi bine echipată. S-au putut face astfel regulat venografii şi arteriografii, s-au obţinut imagini radiografice ale vaselor, prin umplerea cu substanţă de contrast, s-au efectuat consultaţii oximetrice şi consultaţii cu cateterizarea părţii drepte a inimii. În cazul pacienţilor cu indicaţii de intervenţie chirurgicală asupra inimii sau vaselor mari, aceştia erau transportaţi la clinica pentru chirurgie toracică din București, condusă de doctor C. Cărpinişan sau la clinica pentru chirurgia inimii, condusă de doctor V. Marinescu. Îngrijirea lor postoperatorie şi consultanţa după aceste intervenţii era făcută în secţia de cardiologie din Brașov. Tot în această secţie, doctor Arnold Huttmann a aprobat, pentru prima dată în România, să se facă o comisurotomie unei paciente gravide cu stenoză mitrală, operaţie realizată cu succes de doctor Cărpinişan. Sub îndrumarea sa, lucrau la Policlinica Spitalului numărul 1 doi doctori stagiari cardiologi, cu care oferea anual circa 20.000 de consultaţii şi realizau 5.000 de electrocardiograme. Arnold Huttmann şi colaboratorii săi medicali au reuşit să facă, pentru prima dată în România, balistocardiografii, în 1955 editând şi rezultatele obţinute. A publicat, de asemenea, în anul 1950, rezultatul observaţiilor sale asupra măsurătorilor electrocardiografice, în lucrarea Hilfstafeln zur elektrokardiographischen Diagnostik, la editura medicală a doctorului Steinkopff din Frankfurt pe Main, Germania, fără aprobarea Ministerului Sănătăţii. Din cauza acestor editări în străinătate, care erau interzise, ministrul Sănătăţii de atunci, D. Danielopolu, un reputat cardiolog, a fost atenţionat de către autorităţi. Acesta însă, fiind şi el un doctor foarte cunoscut peste hotare şi bun prieten al lui Arnold Huttmann, transformă plângerea pe care ar fi trebuit să i-o trimită, într-o scrisoare prietenoasă, prin care îl roagă să-i trimită şi lui un exemplar din cartea editată în Germania. De-a lungul activităţii sale ca medic şef la secţia de cardiologie a spitalului din Brașov, doctorul Arnold Huttmann a format şase medici, care au devenit specialişti în domeniu, promovând toţi în 1959, când în România s-a susţinut examen de specialitate în domeniu. Aceştia au luat parte şi la activităţile ştiinţifico-publiciste ale secției şi unii dintre ei au reuşit mai târziu să devină medici şefi de secţie. Pe lângă cei şase medici formaţi de el, au existat mai multe cadre sanitare cărora le-a împărtăşit experienţa sa profesională, în cadrul unor seminarii de perfecţionare medicală. Doctorul Arnold Huttmann a fost pentru aproximativ cinci ani cardiologul regiunii Brașov, care avea pe atunci două milioane de locuitori. După reorganizarea administrativă din 1968 a devenit cardiologul judeţului Brașov, fiind răspunzător pentru 300.000 de locuitori. Printre obligaţiile sale intrau şi inspecţiile regulate în judeţ, precum şi la secţiile de cardiologie ale spitalelor din Sibiu, Făgăraş şi Sighişoara, cărora li se adăugau şi alte 8 secţii de interne. În atribuţiile sale intrau şi rezolvarea unor probleme medico-sociale, de pensionări pe caz de boală şi cardiologie preventivă, dar şi a unor probleme de ordin administrativ, eliberând avize de funcţionare pentru instituţiile locale şi întocmind o serie de acte cerute pe plan central şi local. În anii ’50-’60 şi la începutul anilor ’70, prin activitatea sa, prelungită de multe ori în timpul nopții şi în perioada weekend-ului, doctorul Arnold Huttmann a reuşit să finalizeze numereoase lucrări ştiinţifice importante, care au fost ulterior editate. Pe 11 octombrie 1950 s-a căsătorit cu Vera Leşanu, cu 9 ani mai tânără decât el, basarabeancă din comuna Floreşti, refugiată în România în urma ocupării Basarabiei de către URSS. Arnold Huttmann o cunoscuse pe vremea când lucrau împreună, el ca medic, iar Vera ca soră de ocrotire, la policlinica spitalului de stat din Braşov. Căsătoria lor a fost marcată nu numai de numeroase greutăţi materiale, ci şi de prejudecăţi naţionale. Au avut doi băieţi care au devenit doctori: Georg Valentin, născut imediat după moartea bunicii Rosa Huttmann, la 16 mai 1955, astăzi medic oftalmolog în Germania, şi Peter Paul, născut la 29 martie 1957, în prezent medic radiolog în Hamburg. Copiii au mers la grădiniţa germană, apoi la şcoli cu predare în limba română, care era de altfel limba lor maternă. La 1 octombrie 1959 Arnold Huttmann şi-a dat examenul de specialist şi medic şef cardiolog, iar pe 11 mai 1970 i-a fost recunoscut titlul de doctor în ştiinţe medicale, obţinut în 1935 la Praga. În primii 20 de ani de activitate (între 1935-1955), Arnold Huttmann a depus muncă de cercetare aproape exclusiv în domeniul medical. Începând cu 1955, începe să se preocupe în mod deosebit de cercetarea istoriei medicinii generale şi locale, îmbinând-o cu cercetarea istoriei tipografiilor transilvănene din secolul al XVI-lea, cu istoria culturii, muzicii, filologiei, multe din ele consacrate locurilor natale. Nu întâmplător este numit ,,un medic printre istorici şi un istoric printre medici” (Georg Huttman). A avut un renume deosebit, nu numai ca specialist cardiolog şi medic şef, dar şi ca cercetător înrăit, altruist şi creator şi ca un foarte activ publicist. S-a remarcat şi prin refuzul său etic de a accepta orice discriminare, câştigând astfel respectul şi admiraţia colegilor, subalternilor şi a concetăţenilor săi de orice naţionalitate (G. Huttmann). Cunoscutul cercetător şi publicist Gernot Nussbächer povesteşte în ziarul Karpatenrundschau despre Arnold Huttmann, despre stilul său de muncă în documentare, prezentat din perspectiva celui ce i-a fost discipol şi colaborator în anii ’60, la Arhivele Statului din Brașov, acolo unde doctorul venea zilnic pentru a cerceta diferite cărţi şi documente şi pentru a extrage diverse informaţii utile studiilor sale. În anii ’60 a început o colaborare ştiinţifică fructuoasă cu profesorul Paul Binder, rolul lui Arnold Huttmann fiind acela de a pune la dispoziţie materialul extras din diferite izvoare, pe care Paul Binder îl completa cu referinţele livreşti. Din colaborarea lor au rezultat, în anii ’60–’70, lucrări originale despre români, foarte valoroase pentru istoria noastră de secol XVI (studii despre tipograful Filip Moldoveanul, Diaconul Coresi, Laurentius Fronius etc). În anii ’60, Arnold Huttmann, Paul Binder şi Gernot Nussbächer au pus bazele unui adevărat ,,Heimatforschertriumvirat”, care în cercurile acelor vremi a devenit cunoscut sub numele de ,,şcoala de la Brașov”, axată în special pe istoria oraşului de sub Tâmpa. Îndrumătorii spirituali ai lui Arnold Huttmann au fost profesorul universitar doctor Jako Zsigmond şi profesorul V. L. Bologa (şi el braşovean la origine), care i-au urmărit cu grijă părintească paşii pe terenul istoriei medicinii. La rândul său, Arnold Huttmann devine mentorul tânărului său coleg, Gernot Nussbächer. Despre această perioadă fructuoasă din viaţa sa, Gernot Nussbächer mărturisea: ,,a fost un timp nemaipomenit, plin de aventuri ştiinţifice, în care s-a putut remarca aceeaşi plăcere de a trăi şi de a te putea afla printre ei”. Arnold Huttmann a participat la elaborarea volumului colectiv de Istoria medicinii, pentru aceasta folosindu-se de unele lucrări foarte importante, făcute în colaborare cu statornicul său prieten, profesorul Iosif Spielmann de la catedra de istoria medicinii din Tîrgu Mureş. Atât la Brașov, cât şi la nivel naţional, Arnold Huttmann a fost un membru activ şi respectat al secţiilor de medicină internă, cardiologie şi istoria medicinii. Între 1949-1959 a făcut parte din comitetul filialei braşovene a USSM (Uniunea Societății de Ştiințe Medicale), iar din 1959 a fost doar membru al acesteia, până la emigrarea sa în 1973. Tot în cadrul filialei braşovene a Uniunii Societății de Științe Medicale a fost secretarul şi a avut conducerea Secţiunii regionale de Istoria medicinii, de la întemeiarea acesteia, până în 1973. Între 1962-1966 a fost membru al Comitetului Secţiei braşovene de medicină internă, după ce între 1958-1962 fusese vicepreşedintele aceleiaşi societăţi la nivel naţional. A condus Cercul de cardiologie din Brașov şi a fost şi membru în Comitetul de redacţie al publicaţiei Buletinul Medical al Regiunii Brașov, pe toată durata apariţiei acestuia. Din 1946 până în 1949, a fost membru ordinar al Societé Roumaine de Cardiologie, iar după instaurarea regimului comunist în România, din 1965 şi până în 1973 a fost preşedintele Cercului de Cardiologie al Regiunii Brașov şi între 1955-1973, membru al Societății Române de Cardiologie. În 1955, s-a numărat printre membrii fondatori ai Societății Române de Istoria Medicinii, din 1956 a început să-şi publice rezultatele cercetărilor de istoria medicinii, iar din 1962 până în 1972 a fost membru activ al Comitetului Central al acesteia. În 1963 a organizat împreună cu doctorul Walter Fabritius, Doctorul Szabo Zoltan şi Doctorul Emil Bologa, Sesiunea anuală a acestei societăţi şi în acelaşi an a organizat la Poiana Braşov Simpozionul Naţional de Cardiologie. Din 1964 a devenit membru ordinar al Societé Internationale de Cardiologie, cu sediul la Geneva. A făcut parte şi din Uniunea Societății de Ştiințe Istorice şi Filologie şi a activat, de asemenea, în cadrul Filialei braşovene a Societé Internationale d’Histoire de la Medicine. Deşi i-au fost respinse două cereri de emigrare în Germania de către autorităţile comuniste, la insistenţele soţiei, Arnold Huttmann a înaintat o a treia cerere în acest sens, obţinând după treisprezece ani aprobarea mult dorită. Pentru a-l tenta să-şi retragă cererea de emigrare şi să rămână în ţară, oficialităţile i-au oferit posibilitatea de a deveni membru corespondent al Academiei de Ştiințe a României, în ciuda faptului că făcea parte dintr-o minoritate şi nu era membru de partid. Cedând dorinţei soţiei şi gândindu-se la viitorul copiilor, dr. Arnold Huttmann respinge această ofertă şi la 3 mai 1973 părăseşte Braşovul, stabilindu-se în Germania. La 61 de ani a luat viaţa de la capăt, cu toate că a regretat profund că a fost nevoit să-şi părăsească locurile natale, secţia de cardiologie pe care o întemeiase şi o condusese atât de bine de mulţi ani, pierzându-şi colaboratorii, prietenii şi rudele. Ajunşi în lagărul de tranzit de la Nürnberg, au avut surpriza să găsească pe masa cămăruţei lor o scrisoare de la Willi Brandt, cancelarul de atunci al Germaniei, care, pe lângă salutul de bun venit, le-a urat succes în viitorul care-i aştepta în această ţară. De la Nürnberg, după foarte scurt timp au plecat la Aachen, unde s-au stabilit după ce au stat mai întâi într-un lagăr de emigranţi. Au locuit mai întâi într-o casă pusă la dispoziţie de profesorul doctor Walter Biemel, originar de asemenea din Brașov, apoi într-o locuinţă socială pe Aleea Maria Theresia numărul 179. În ajutorul noilor veniţi au sărit rude şi prieteni, printre care Hermine (Medi) Steinhard sau doctorul Rudolf Weinreb, unchiul său din studenţie, de profesie chimist, care se stabilise la Bruxelles. La 16 mai 1974 doctorul Arnold Huttmann şi familia sa au primit cetăţenia germană, iar la 5 martie 1975 i s-a recunoscut titlul de medic specialist pentru medicină internă şi cardiologie. De la 1 iulie 1975 a profesat ca medic de asigurări în provincia Renania, funcţie pe care o va deţine până în 1982. Pe lângă activitatea sa profesională, care îi ocupa marea parte a timpului, a reluat munca de cercetare în domeniul medical, publicând numeroase lucrări. Chiar şi excursiile, de care era mare amator, erau folosite adeseori şi pentru documentare, îmbinând odihna cu munca ştiinţifică. Astfel, Austria, Olanda, Belgia, Luxemburg, Danemarca, Spania şi Franţa au fost vizitate după ce Arnold Huttmann adunase un bogat material informativ despre ele. La 16 ianuarie 1975, ziua în care îi murea soţia, Arnold Huttmann era plecat din nou într-o excusie cu copiii. De altfel, obiceiul acesta de a colinda îl aveau încă de când se aflau în România, unde, în ciuda vitregiei vremurilor pe care le trăiau, n-au renunţat la drumeţiile pe munte, la vacanţele pe malul mării şi chiar la excursiile în străinătate, vizitând Basarabia, U.R.S.S., Ungaria, Polonia şi Cehoslovacia. Stabilirea în Germania a fost pentru Arnold Huttmann începutul adevăratei sale cariere academice, care nu-i fusese posibilă în România. Recunoaşterea activităţii sale de istoric al medicinii este dovedită de numirea sa la catedra de istorie a medicinii de la facultatea de profil a Universității Tehnice din Aachen, landul Renania-Westfalia, începând cu semestrul de iarnă 1976-1977. A fost în mod deosebit apreciat de către decanul Facultății de Medicină de la Universitatea din Düsseldorf, care predase la aceeaşi catedră, timp de două semestre, înaintea lui Arnold Huttmann. Numirea sa ca profesor onorific de istorie a medicinii, în 1979, încununează activitatea sa ştiinţifică, împlinindu-i-se astfel un vis mai vechi. Din iarna anului 1976 ţine prelegeri studenţilor de la medicină, despre bazele terminologiei medicale. În anul 1981 a preluat aceeaşi catedră la nou înfiinţatul Institut für Geschichte der Medizin und des Krankenhauswesens’ din Aachen, iar din 1987 va ţine aici prelegeri de Introducere în Medicină şi cursuri pregătitoare de Evoluţia cardiologiei şi balneologiei, pregătind ani de-a rândul medicii balneologi pentru Institutul de balneologie din Aachen. În iarna lui 1976 Arnold Huttmann a susţinut referate pentru studenţii de medicină, despre bazele terminologiei medicale, iar în 1981 prof. Arnold Huttmann s-a ocupat de predarea unor referate despre iniţierea în medicină. Tot acum organizează întruniri ale profesorilor, cu scopul dezvoltării cardiologiei şi balneologiei la această catedră, care abia îşi pusese bazele, şi la Institutul de istoria medicinii a spitalului din Aachen. În perioada desfăşurată la acest institut, profesorul Arnold Huttmann a fost îndrumător a 47 de doctoranzi, până la plecarea lui în 1991. În anii ’70, în ciuda vârstei înaintate, a dovedit o mare putere de muncă, pe lângă ocupaţia de medic de asigurări şi aceea de profesor universitar, reluându-şi activitatea de cercetare şi aceea publicistică. În aria preocupărilor sale intra acum, pe lângă istoria medicinii şi cea a locurilor natale, şi istoria patriei adoptive. A participat la o serie de congrese internaţionale, sesiuni de comunicări ştiinţifice şi simpozioane medicale, ca şi la sesiunile periodice ale secţiei de ştiinţele naturii a Cercului de Studii Transilvane. A fost membru al Deutschen Gesellschaft für Geschichte der Medizin, Naturwissenschaften und Tehnik al Reinischen Kreises der Medizinhistoriker, al Aachener Geschichtsverein, al Societas Internationalis Studiis neolatinis provehendis şi al Fachverbandes Medizingeschichte. Din 1973 a fost şi membru al Cercului de Studii Transilvane, unde a susţinut numeroase conferinţe şi în cadrul căruia a publicat multe din lucrările sale. A fost membru fondator al Secţiunii de Ştiinţe Naturale a acestui Cerc din 1975, făcând parte din comitetul de conducere a subsecţiunii de medicină şi farmacie. În întreaga sa activitate a ţinut 248 de conferinţe, prelegeri şi prezentări de cazuri clinice. Cele 244 de lucrări publicate ale sale au avut o tematică diversă, dovedindu-şi spiritul interdisciplinar de cercetare. Toate studiile publicate între 1935-1955 au abordat aproape în exclusivitate domeniul medical, în care s-a preocupat, pe lângă cardiologie şi angiologie, de reumatologie, ortopedie, chirurgie, patologie, parazitologie, medicină generală, stomatologie, oftalmologie, radiologie, medicină nucleară şi de laborator, dovedind un spirit raţional şi sistematic. În activitatea sa de cardiolog a recurs foarte mult la electrocardiografie, metodă deprinsă în clinicile din Praga şi Viena, fiind întotdeauna un promotor al celor mai noi metode şi modalităţi de diagnosticare, un model pentru medicii care i-au păşit pe urme. Ca cercetător, droctorul Arnold Huttmann s-a numărat printre primii care au arătat legătura cauzală dintre nicotină şi infarctul miocardic, bazându-se pe o statistică a cazurilor din spitalele braşovene. A fost, de asemenea, printre primii care au recunoscut efectele pozitive ale aspirinei în prevenirea şi tratamentul infarctului. Între 1935-1971, a publicat circa 65 de lucrări în domeniul cardiologiei, medicinei interne şi reumatologiei, în limbile română, germană, maghiară, franceză şi italiană, iar în total, numărul lucrărilor în aceste domenii a ajuns la 72. Preocupările sale pentru istoria medicinei şi a ţinuturilor natale s-au concretizat în publicarea a 102 lucrări referitoare la Transilvania, România şi Europa de Vest, care au atras încă de la început atenţia specialiştilor. A abordat în aceste studii caracteristici ale zonelor şi ţărilor respective, ocupându-se de reprezentanţi de frunte din domeniul medical din acestea, precum şi de unele probleme legate de cardiologie, angiologie, neurologie, oncologie, balneologie, radiologie, urologie, oftalmologie, igienă medicală, medicină socială, cazuistică medicală etc. În 1959, a publicat la București în colaborare cu G. Barbu, lucrarea Medicina în oraşul Stalin ieri şi azi, care ne oferă un impresionant material de arhivă referitor la tradiţiile medicale din acest oraş. O serie întreagă de lucrări sunt consacrate unor personalităţi medicale braşovene, o monografie fiindu-i consacrată doctorului Eduard Gusbeth (1839-1921). A făcut parte din grupul de cercetători ce au utilizat noua metodă de datare a filigranelor cu calciu radioactiv înglobat într-o pernă de gelatină (betagrafie), metodă descoperită de cercetătorul braşovean Gebhard Blücher. Studiile sale de istorie locală au îmbrăţişat cele mai diverse probleme, de la evoluţia transporturilor, a construcţiilor, până la istoria muzicii şi a monumentelor istorice. Lucrările dedicate Braşovului, Transilvaniei şi spaţiului românesc în general, însumează 53 de contribuţii publicate. Prin studiile sale a adus contribuţii valoroase şi importante la cunoaşterea umaniştilor din evul mediu, Honterus* fiind una din personalităţile asupra căreia s-a aplecat în mod special. Odată cu stabilirea în Germania îşi continuă cercetările legate de istoria medicinii, în special cercetările legate de zona Aachenului, cărora le adaugă studii ce surprind evoluţia medicinii în vestul Europei. Postum i-a apărut (1998) o lucrare deosebit de valoroasă, o bibliografie a medicinii şi farmaciei braşovene între 1530-1930. Lucrările şi le-a semnat de obicei cu numele adevărat, dar a folosit şi pseudonimele Arnold Holler, Alexander Hummel sau Alfred Hult. În octombrie 1991 a părăsit cu părere de rău Aachenul şi catedra de istorie a medicinii, pentru a locui împreună cu fiul său Georg Huttmann la Traunreut, în Bavaria, unde peisajul îi amintea de Brașov. La sfârşitul anului 1991 şi începutul lui 1992 a suferit trei intervenţii chirurgicale foarte grele, iar din vara lui 1992 alege să trăiască într-un cămin de bătrâni, unde este vizitat în permanenţă de familie, dar şi de colegi de şcoală, cunoscuţi şi foşti doctoranzi. Chiar dacă nu a mai putut părăsi camera, a citit, a corespondat intens, alcătuindu-şi aici ultimele lucrări ştiinţifice. Spiritul său a rămas în continuare treaz, cu permanentă dorinţă de a trăi, având seninătatea unei vieţi împlinite. Moare de bătrâneţe la 27 aug. 1997, lăsând în urma sa amintirea unei vieţi zbuciumate, dar plină de eforturi creatoare şi realizări profesionale, precum şi un noian de studii, folosite astăzi de cercetători din diverse domenii.
Opera: 1. Medicină:1.1. Publicaţii:1.1.1. Cărţi: Hilfstafeln zur elektrokardiographischen Diagnostik, Frankfurt a. Main, Verlag dr. Dietrich Steinkopff, 1950, 51 p.; 1.1.2. Antologii, reviste şi ziare: Über das Arbeitselektrokardiogramm, în ZK, 27, 1935, Heft 19, p. 659–673, (în colaborare cu J. Rihl şi E. Spiegl); Untersuchungen über eine merkwürdige Störung des Wasserhaushaltes, în ZK, 1937, Bd. 131, Heft 4-5, p. 605-612; Über das Vorhofelektrokardiogramm bei Corbovinum, în ZK, 30, 1938, Heft 5, p. 171-174; Über die Beziehungen der Herzaktionsphasen zur Herzschlagfrequenz. Cardiologia. Internat, în Archiv für Kreislaufforschung, vol. III, 1939, Fasc. 6, p. 371–382, (în colaborare cu A. Eiser); Ein bemerkenswerter Fall von ventrikulärer Bigeminie, în Wiener Archiv für Inneren Medizin, Bd. 33, 1939/1940, p. 375-380; Über das Verhalten der QT-Dauer in den drei Ableitungen des menschlichen Elektrokardiogramms, în Klinische Wochenschrift, 19, 1940, nr. 48, p. 1237-11240; Interpolierte ventrikuläre Extrasystolen bei Myocardinfarkt, în ZK, 33, 1941, Heft 12, p. 461-465; Fehlen der R-Zacke in der II. Ableitung bei Myokardinfarkt, gleichzeiting ein Beitrag zum Verhalten der R-Zacke bei bestimmten Achsenstellungen, în ZK, 36, 1944, Heft 9/10, p. 251-259; Tulburări ale glandelor cu secreţie internă în miopatia primitivă progresivă, în Ardealul Medical, (Cluj), 6, 1946, nr. 5-6, p. 291–292, (în colaborare cu G. Farkas); Prognosticul infarctului miocardic, în Medicina Română, (București), I, 1946, nr. 8, p. 115-117; Klinische und statistische Hochdruckstudien. Cardiologia. Internat, în Archiv für Kreislaufforschung, vol. XII, 1947, Fasc. 4/5, p. 281-315; Bericht über wichtige Herz-und Kreislaufaarbeiten aus der rumänischen Literatur, în ZK, 1948, Bd. 37, Heft 15/16, p. 461-467; Der Blutdruck der häufigsten Klappenfehler, în Klinische Medizin, 3, 1948, Heft 12, p. 471-477; Persistenţa Canalului arterial, în Acta Medica Romana, 21, 1948, nr. 3-4, p. 315-319; Verlauf, Typus und Momentanachsen der Elektrokardiogrammzacken in ihrem Verhältnis zueinander, în ZK, 1948, Bd. 37, Heft 21 / 22, p. 639-653; Die begünstigenden Faktoren der wichtigsten Erkrankungen des Kreislaufapparates, în Zeitschrift für die gesamte Innere Medizin und ihre Grenzgebiete, 4, 1949, Heft 9/10, p. 309-318; Klinisch-statistische Beiträge zum Problem der Hypotension. Cardiologia. Internat, în Archiv für Kreislaufforschung, 1949, Bd. XIV, Fasc. 6, p. 355-365; Die Prognose der Herzklappenfehler, în Zeitschrift für die gesamte Innere Medizin und ihre Grenzgebiete, 5, 1950, Heft 11 / 12, p. 363-372; Le pronostic de l’infarctus du myocarde, în Archives des Maladies du Coeur, 43, 1950, p. 265-273; Perspiratio insensibilis negativa bei Leberzirrhose und Diabetes insipidus, în Zeitschrift für die gesamte Innere Medizin und ihre Grenzgebiete, 6, 1951, Heft 17/18, p. 562-567; Electrocardiograma insuficienţei aortice, în Studii şi cercetări de fiziologie normală şi patologică, Editura Academiei Republicii Populare România, București, 1952, Tom I, p. 123-132; Reacţia Eftimov-Buscaino-Kimbarowski în reumatismul Sokolski-Bouillaud, (studiu clinic pe 100 de cazuri), în Rev. Şt. Medicale – Medicină internă, București, 4, 1952, nr. 8, p. 46-51 (în colaborare cu V. Candea, C. R. Ştefănescu şi C. Enyedi); Cercetări asupra rolului factorilor externi în etiopatogenia boalelor reumatismale, în Buletinul Ştiințific al Academiei Republicii Populare România, București, 1953, Tom V, nr. 3, p. 535-549 (în colaborare cu A. Rosenzweig, V. Seceleanu, C. Balosin, A. Brenner, N. Căliman, A. Cristian, L. Csutak, M. Gitter şi S. Klier); Despre unele metode de colaborare ale medicului primar cu medici consultanţi în cadrul spitalului unificat de adulţi, în Rev. de Ocrotire a Sănătăţii în Republica Populară România, București, 1953, nr. 5, p. 53-60; Cercetări asupra bolilor reumatismale într-o întreprindere de produse refractare, în PR, Editura Academiei Republicii Populare România, București, 1954, vol. II, p. 103-115 (în colaborare cu C. Balasiu, A. Brenner, N. Căliman, A. Cristian, L. Csutak, şi I. V. Seceneanu); Cercetări clinice în legătură cu 100 de cazuri de reumatism cardioarticular specific (Socolschi-Bouillaud), în Probleme de reumatologie, Editura Academiei Republicii Populare România, București, 1954, vol. I, p. 123-141 (în colaborare cu M. Niculescu); Consideraţii asupra herniei de disc cervicale, în PR, Editura Academiei Republicii Populare România, București, 1954, vol. II, p. 137-150 (în colaborare cu F. Răduleţ, P. Paszto, E. Taffet, E. Cîrstocea, C. R. Ştefănescu, L. Cojocaru şi K. Krasnoselski); Diagnosticul şi tratamenul sciaticei. Studiu clinic pe 100 de cazuri, în PR, Editura Academiei Republicii Populare România, București, 1954, vol. II, p. 49-84 (în colaborare cu P. Pasztor, M. Gherasim, L. Cojocaru, I. Cîrstocea, M. Niculescu, E. Taffet, C. R. Ştefănescu, C. R. şi G. Moşoiu); Paratiroidectomia în reumatismul cronic vertebral, în PR, Editura Academiei Republicii Populare România, București, 1954, vol. I, p. 273-280 (în colaborare cu M. Gherasim, P. Pasztor, F. Stinghe şi C. Flechtenmacher); Perioada postanginoasă, în PR, Editura Academiei Republicii Populare România, București, 1954, vol. II, p. 151-160 (în colaborare M. Niculescu, C. R. Ştefănescu, V. Henţiu, A. Mesarosiu, N. Căliman, O. Dima şi V. Dima); Balistocardiografia. Metoda şi rezultate, în Medicina internă, București, 7, 1955, nr. 4, p. 137 (în colaborare cu E. Taffet şi L. Czeizner); Modificări umorale în reumatismul Sokolski-Bouillaud, în PR, Editura Academiei Republicii Populare România, București, 1955, vol. III, p. 135 (în colaborare cu V. Candea, R. Crintea, C. Enyedi, şi C. R. Ştefănescu); Analiza vectorială a undelor electrocardiografice în infarctul miocardic anterior, în Probleme de cardiologie, Editura Academiei Republicii Populare România, București, 1956, vol. II, p. 235 (în colaborare cu E. Viciu şi G. Arsenescu); Anevrismul arterei pulmonare, în Radiologia, 1, 1956, nr. 2, p. 169 (în calob. cu P. Pasztor, A. Bordeianu şi G. Moşoiu); Cercetări asupra reumatismului în mediul forestier, în PR, Editura Academiei Republicii Populare România, București, 1956, vol. IV, p. 201 (în colaborare cu G. Moşoiu, C. Barouhoglu, Ştefănescu şi C. Tischler); Cercetări în problema oboselii. Capacitatea lactacidopexică a serului sangvin, în Revista de fiziologie normală şi patologică, București, 1956, 3, nr. 1, p. 89 (în colaborare cu V. Candea, C. Gherase şi G. Moşoiu); Importanţa clinică a accentuării zgomotului aortic şi pulmonar, în Probleme de cardiologie, Editura Academiei Republicii Populare România, București, 1956, vol. II, p. 263-272; Reducerea circulaţiei venoase a membrelor inferioare în tratamentul insuficienţei cardiace rebele, în Medicina internă, 8, 1956, nr. 2 (6), p. 861 (în colaborare cu A. Tausinger, M. Papp, S. Molnar, B. Kovacs, S. Ciorapciu, G. Moşoiu şi L. Ulariu); Rolul focarului în reumatism, în Buletinul medical al regiunii Stalin, Brașov, 1, 1956, p. 98; Tratamentul hipertensiunii arteriale cu Serpasil, în Buletinul medical al regiunii Stalin, Brașov, 1, 1956, nr. 3, p. 41; Beiträge zur internen Behandlung der obliterierenden Arteriopathien. Cardiologia. Internat, în Archiv für Kreislaufforschung, 31, 1957, p. 536-550 (în colaborare cu C. Enyedi, A. Frumuzache, I. Iancu, G. Moşoiu, C. R. Ştefănescu, E. Taffet şi I. Ulariu); Beiträge zur Physiologie des QT-Intervalls des menschlichen Elektrokardiogramms, în ZK, 1957, Bd. 46, p. 787-799; Das Milchsäurebindungsvermögen des Blutserums, în Zeitschrift für die gesamte Innere Medizin und ihre Grenzgebiete, 12, 1957, nr. 2, p. 61-73; Influenţa factorilor meteorologici asupra capacităţii lactacidopexice a serului sanguin, în Studii şi cercetări de fiziologie, Editura Academiei Republicii Populare România, București, 1957, Tom II, nr. 1-2, p. 161-174 (în colaborare cu M. Chiranu, V. Cândea şi C. Gherase); Sindromul dermo-osteo-artropatic în neoplasmul bronho-pulmonar, în Medicina internă, București, 9, 1957, p. 137 (în colaborare cu L. Cîrstocea, O. Pecurariu şi F. Răduleţ); Vortäuschlung eines Myokardinfarktes durch interstitielle Myokarditis, în ZK, 1958, Bd. 47, p. 1107-1117 (în colaborare cu M. J. Cimpoesu); Corelaţii între modificările degenerative ale coloanei vertebrale cervicale şi hipertensiunea arterială, în PR, Editura Academiei Republicii Populare România, București, 1959, vol. IV, p. 99-108 (în colaborare cu P. Pasztor, L. Cojocaru, E. Taffet, I. Ulariu, C. Enyedi, A. Frumuzache, I. Iancu, G. Moşoiu şi C. Ştefănescu); Beiträge zur Phsiopathologie der arteriellen Oszillationen, în Cor et Vasa, 2 (4), 1960, p. 276-284, în Russischer Sprache, p. 284-291 (în colaborare cu C. Enyedi, A. Frumuzache şi I. Ulariu); Contribuţii la problema diagnosticului clinic al aterosclerozei, în RM, Târgu Mureş, 1960, VI, nr.4, p. 414-418 (în colaborare cu C. Gherase); Eficienţa unor metode clinice în diagnosticul arteriosclerozei, în RM, 1963, IV, nr. 2, p. 133-138 (în colaborare cu C. Gherase); Erfahrungen mit Skibinski-Index in der kardiologischen und sportärztlichen Praxis, în Medizin und Sport. Organ d. Dtsch. Ges. f. Sportmedizin în der D.D.R., 5, Heft 4, 1965, p. 128-130 (în colaborare cu G. Moşoiu); Mortalitatea precoce şi tardivă în infarctul miocardic, în Omagiu lui Ion Enescu cu prilejul împlinirii a 80 de ani, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1966, p. 107-116, (în colaborare cu G. Moşoiu şi C. Enyedi); Cercetări asupra corelaţiilor dintre starea aparatului dento-parodontal şi arteriopatiile obliterante, în Stomatologia, București, 1967, XIV, nr. 2, p. 97-104 (în colaborare cu A. Marcu şi V. Marcu); Influenţa dispensarizării asupra apariţiei insuficienţei cardiace în valvulopatiile reumatismale, în Insuficienţa cardiacă, Ed. Medicală, București, 1967, p. 132-135 (în colaborare cu C. Enyedi-Weiss, A. Frumuzache, G. Moşoiu şi E. Taffet); Recherches sur les collections entre l’appareil dento-parodontal et les arteriopathies obliterantes, în Revue de Stomatologie, Paris, 1967, 68, nr. 7, p. 537-543 (în colaborare cu A. Marcu şi V. Marcu); Ein Herz in Reserve. Gespräch mit dem Leiter der kardiologischen Abteilung des Kronstädter Krankenhauses, nr. 1, 1968; Ergebnisse der Behalung der Angina pectoris mit Nebennierenbestrahlung nach Raab, în Zeitschrift für die gesamte Innere Medizin und ihre Grenzgebiete, 23, 1968, Heft 8, p. 120-121 (în colaborare cu P. Pasztor); Untersuchungen über die Beziehungen zwichen Zannerkrankungen und Angioorganopathien, în Zeitschrift für die gesamte Innere Medizin und ihre Grenzgebiete, 23, 1968, Heft 9, p. 263-267 (în colaborare cu A. Marcu şi V. Marcu); Die verkalkende Aortenstenose als osteogene Kardiopathie, în Zeitschrift für die gesamte Innere Medizin und ihre Grenzgebiete, 23, 1968, Heft 10, p. 145-147 (în colaborare cu P. Pasztor); Zu Frage: Besitz Aspirin anti-atheromatöse Wirkung?, în Münchener Medizinische Wochenschrift, 112, 1970, nr. 35, p. 1572, (i.d. Rubrik Fragekasten); L’aspirina nel tratamento dell’infarcto miocardico, în Giornale di Clinica Medica, Bologna, 1971, vol. 52, Fasc. 10, p. 713-724; A Parker-Hare-jel radiologiai es Klinikai jelentösege Marfan-syndromaban, în Magyar radiologia, Budapesta, 23, 1971, p. 219-221 (în colaborare cu P. Pasztor); Bolile osteogene, în RM, Târgu Mureş, 1971, XVII, nr. 1, p. 20-24 (în colaborare cu P. Pasztor, V. Frâncu, G. Malene-Lucan, F. Vajda şi A. Mayerbüchler); L’importance clinique et radiologique du signe Parker-Hare dans la syndrome de Marfan, în Annales de Pediatrie, Paris, 27 Jahrg 1971, vol. 18, nr. 6/2, p. 162-165 (în colaborare cu P. Pasztor); Tromboza venelor renale, în Oncologia şi Radiologia, București, 1971, vol. X, nr. 4, p. 327-335 (în colaborare cu P. Pasztor, R. Ozun, G. Moşoiu); Wie werden Nervenreize übertragen? Nobelpreisträger 1970 beantworten diese Frage, în Karpatenrundschau, Brașov, 1971, nr. 3, p. 14; Die zweite Sendbote. Nobelpreis für Physiologie und Medizin 1971, în Karpatenrundschau, Brașov, 1971, nr. 48, p. 4; Batterie in der Brust. Rumänischer Schrittmacher bewährt sich. Zwischenstationen der Herzchirurgie, în Karpatenrundschau, Brașov, 1972, nr. 5, p. 4; … Oder sie machen dick, în Karpatenrundschau, Brașov, 1972, nr. 13, p. 6 (semnat sub pseudonimul dr. Arnolf Hubert); Nikotin und Myokardinfarkt, în Perfusion, 5, 1992, nr. 9, p. 274-278; 1.2. Conferinţe, expuneri de cazuri clinice şi prelegeri [acestea au avut loc în diferite oraşe, iar unele au fost ţinute la secţia de medicină internă, fie la Cercul medicilor cardiologi din Brașov, fie la Filiala Uniunii Societății de Științe Medicale]: 1.2.1. Conferinnţe 1.2.1.1. Conferinţe pe teme de cardiologie şi angiologie: Consideraţii asupra prognosticului infarctului miocardic în legătură cu 72 de cazuri, (5.11.1946); Factorii favorizanţi ai afecţiunilor cardiovasculare, (28.05.1948); Hipotensiunea arterială esenţială, (18.11.1949); Afecţiunile cardiovasculare cauzate de factori mecanici, (08.01.1951); Perioada postaginoasă (în colaborare cu M. Niculescu, V. Henţiu, A. Mesarosiu, N. Căliman, O. Dima şi V. Dima) (26.01.1951); Despre anumite raporturi funcţionale între aparatul cardiovascular şi coloana vertebrală, (în colaborare cu A. Tausinger şi K. Krasnoselski) (20.02.1953); Reducerea circulaţiei venoase a membrelor inferioare în tratamentul insuficienţei cardiace rebele (în colaborare cu A. Tausinger, M. Papp, B. Kovacs, S. Ciorapciu, S. Molnar, G. Moşoiu şi I. Ulariu) (16.04.1954 şi la Simpozionul de cardiologie din București, 25.11.1955); Analiza clinică a bradicardiilor (în colaborare cu G. Moşoiu) (14.09.1954); Contribuţii la tratamentul medical al arteriopatiilor obliterante (în colaborare cu C. Enyedi, A. Frumuzache, I. Iancu, G. Moşoiu, C. Ştefănescu, E. Taffet şi I. Ulariu) (17.12.1954 şi la Simpozionul de cardiologie, București, 25.11.1955); Un aparat de balistocardiografie orizontală şi primele rezultate obţinute de el (în colaborare cu E. Taffet şi L. Czeizner) (01.04.1955); Cercetări asupra factorilor declanşatori în valvulopatiile reumatice (în colaborare cu G. Simu) (20-21.05.1955, Prima adunare regională de medicină internă din Brașov); Contribuţii la determinarea vitezei circulaţiei portale. Metoda şi rezultate clinice, (în colaborare cu C. Ştefănescu, G. Simu şi I. Iancu) (20-21.05.1955, la simpozionul mai sus menţionat); Durata intervalului QT pe 980 persoane sănătoase, (25.11.1955, Simpozionul de cardiologie, București); Inspiraţia adâncă ca probă funcţională electrocardiografică (în colaborare cu C. Enyedi şi A. Hristache) (25.11.1955, Simpozionul de cardiologie, București); Mortalitatea tardivă a infarctului miocardic, (25.11.1955, Simpozionul de cardiologie, București); Dispensarizarea bolnavilor suferinzi de infarct miocardic (25.11.1955, Simpozionul de cardiologie, București); Consideraţii asupra tratamentului chirurgical al bolii albastre (în colaborare cu C. Cărpinișan, I. Gologan, C. Iliescu, S. Dumitrescu şi A. Scurei) (25.11.1955, Simpozionul de cardiologie, București); Consideraţii asupra a 5 cazuri de canal arterial persistent (C. Cărpinișan, I. Gologan, C. Iliescu, S. Dumitrescu şi A. Scurei) (25.11.1955, Simpozionul de cardiologie, București); Diagnosticul diferenţial al endocarditei lente. Partea a I-a: Leucocitoza globală şi leucocitoza regională, (în colaborare cu E. Taffet şi V. Cândea) (25.11.1955, Simpozionul de cardiologie, București); Importanţa clinică a hidrotoracelui de stază (25.11.1955, Simpozionul de cardiologie, București); Beiträge zur internen Behandlung der obliterierenden Arteriopathien (în colaborare cu C. Enyedi, A. Frumuzache, I. Iancu, G. Moşoiu, C. Ştefănescu, E. Taffet şi I. Ulariu) (10-14.10.1956, Al doilea Congres European de Cardiologie, Stockholm, Suedia); Diagnosticul diferenţial al anginei pectorale, (26.02.1957, Societatea de medicină din Rupea); Beiträge zur Physiologie des QT-Intervalls des menschlichen Elektrokardiogramms (21.04.1957, Al doilea Congres de Cardiologie din Iugoslavia, Budva-Milocer); Impresii medicale la cel de-al doilea Congres de Cardiologie din Iugoslavia (31.05.1957, Societatea medicilor din Sighişoara); Rezultate terapeutice obţinute în endocardita lentă (E. Taffet şi I. Ulariu) (22.06.1957, Adunarea regională a Interniştilor de la Sibiu); Importanţa clinică a cianozei unguiale, (în colaborare cu Steinberg-Stoian M.) (14.02.1958); Contribuţii la fiziopatologia oscilaţiilor arteriale (în colaborare cu C. Enyedi, A. Frumuzache şi I. Ulariu) (25.04.1958); Contribuţii la problema diagnosticării clinice a aterosclerozei (în colaborare cu C. Gherase) (19.02.1960); Profilaxia bolilor cardiace (12.01.1962); Corelaţii între semnele humorale şi radiologice ale aterosclerozei aortice (în colaborare cu P. Pasztor) (23-24.11.1962, Consfătuirea Interregională de radiologie de la Brașov); Calcificările valvulelor cardiace, (în colaborare cu P. Pasztor, P. şi L. Cojocaru) (23-24.11.1962, Consfătuirea Interregională de radiologie de la Brașov); Aportul radioterapiei în tratamentul medical complex al endarteritei obliterante şi arteritei arteriosclerotice, (în colaborare cu P. Pasztor, L. Cojocaru, I. Gödri şi S. Grigoraş) (23-24.11.1962, Consfătuirea Interregională de radiologie de la Brașov); Eficienţa unor metode clinice în diagnosticarea arteriosclerozei, (în colaborare cu C. Gherase) (08.02.1963); Concepţii moderne în tratamentul hipertensiunei arteriale (14.06.1963); Contribuţii la studiul comportării tensiunii arteriale şi vitezei de sedimentare în infarctul miocardic (în colaborare cu C. Enyedi şi G. Moşoiu) (15-16.11.1963, Simpozion de cardiologie, Poiana Brașov); Radioterapia suprarenalelor (metado Raab) în tratamentul anginnei pectorale, (în colaborare cu P. Pasztor şi A. Coleanu) (15-16.11.1963, Simpozion de cardiologie, Poiana Brașov); Măsuri sociale în profilaxia şi tratamentul bolilor coronariene (15-16.11.1963, Simpozion de cardiologie, Poiana Brașov); Determinarea stării funcţionale a aparatului cardioascular şi respirator cu ajutorul indicelui Skibinski (în colaborare cu G. Moşoiu) (06.06.1964); Prevenirea bolilor cardiovasculare (23.10.1964), Dezbatere despre medicina generală, Sighişoara); Prevenirea bolilor cardiovasculare congenitale, (22.02.1965); Comportarea vitezei de sedimentare în valvulopatiile reumatismale decompensate (în colaborare cu C. Enyedi, G. Moşoiu şi G. Simu) (26.03.1965, Societatea de medicină, Mediaş); Tratamente moderne pentru înlăturarea disociaţiei atrioventriculare complete (în colaborare cu G. Moşoiu şi C. Enyedi) (26.03.1965, Societatea de medicină, Mediaş și 07.05.1965, Societatea de medicină, Brașov); Comportarea vitezei de sedimentare în valvulopatiile reumatismale decompensate (în colaborare cu C. Enyedi, G. Moşoiu şi G. Simu) (9-10.11.1965, Conferinţa de cardiologie, Galaţi); Cercetări asupra corelaţiilor dintre starea aparatului dento-parodontal şi arteriopatiile obliterante, (în colaborare cu A. Marcu şi V. Marcu) (17.06.1966, Secţia de stomatologie a Societății de medicină, Brașov); Contribuţiii la diagnosticul clinic al tulburărilor intraventriculare de conductibilitate (15.03.1967); Calcificările în anevrismul luetic al aortei, (17.05.1967); Cardiopatiile calcificante de origine osoasă, (în colaborare) (09.06.1967); Particularităţile clinice ale bolii coronariene la bătrâni (în colaborare) (24.06.1967, Secţia de medicină internă a Societății de medicină din Sibiu); Die verkalkende Aortenstenose als osteogene Kardiophatie (în colaborare cu P. Pasztor) (13.09.1967, Al 5-lea Congres al Societății germane pentru medicină internă, Berlin); Ergebnisse der Behandlung der Angina pectoris mit Nebennierenbestrahlung nach Raab (în colaborare cu P. Pasztor) (14.09.1967, Al 5-lea Congres al Societății germane pentru medicină internă, Berlin); Consideraţii în legătură cu tratamentul şi prognosticul șocului în infarctul miocardic (în colaborare) (27-28.10.1967, Conferinţă de medicină internă, Brașov); Studiu privind eficienţa asistenţei medicale a bolnavilor cardiaci în oraşul Brașov (în colaborare) (16.12.1967); Unele corelaţii dintre afecţiunile cardio-vasculare şi dento-parodontale (în colaborare cu A. Marcu şi V. Marcu) (29.05.1968); Actualităţi în cardiologie (18.12.1968); Inspiraţia profundă ca probă funcţională în infarctul miocardic posterior (în colaborare) (02.11.1969, A 7-a Conferinţă de Cardiologie, Bacău); Nicotina şi infarctul miocardic (în colaborare cu C. Enyedi-Weiss şi alţii) (13.02.1970); Urografia şi hipertensiunea arterială (în colaborare) (30-31.10.1970, Zilele Medicinei, Brașov); Încercări de tratament în endarterita obliterantă şi arterita aterosclerotică (09.10.1971, Şedinţa comună a Societății de medicină din Brașov şi Sibiu); Modificări cardio-vasculare în osteita defomantă miocardic (în colaborare) (11.02.1972); Incidenţa diabetului zaharat în infarctul miocardic (14.04.1972); Rezultatele obţinute în tratamentul arteriopatiilor diabetice (06.10.1972, Consfătuire centrală de cardiologie, Sibiu); Consideraţii clinice privind tahicardia atrială (în colaborare) (04.11.1972, Şedinţa comună a Asociației medicilor din Brașov şi Sibiu); Die Arbeitsfähigkeit von Trägern sogenannter “alter” Myokardinfarkte (20.04.1978, Adunarea pentru pregătire profesională a medicilor din Aachen); 1.2.1.2. Conferinţe de reumatologie şi ortopedie: Noi semne semiologice în hernia de disc (în colaborare cu M. Gherasim) (28.07.1950); Paratiroidectomia în reumatismul vertebral, (în colaborare cu M. Gherasim, P. Pasztor, F. Stinghe şi C. Flechtenmacher) (27.10.1950); Viteza de sedimentare în puseul acut al reumatismului Sokolski-Bouillaud în legătură cu 100 de cazuri (în colaborare cu M. Niculescu) (09.12.1950, Secţia de medicină a Academiei Republicii Populare România); Viteza de sedimentare în reumatismul poliarticular acut (în colaborare cu E. Taffet şi I. Cârstocea) (22.12.1950); Cercetări asupra bolilor reumatismale într-o întreprindere de produse refractare (în colaborare cu C. Balasiu, A. Brenner, N. Căliman, A. Cristian, L. Csutak şi V. Seceleanu) (11.01.1952); Diagnosticul şi tratamentul actual al sciaticei. Studiu clinic pe 100 de cazuri (în colaborare cu P. Pasztor, M. Gherasim, L. Cojocaru, I. Cârstocea, M. Niculescu, E. Taffet şi C. Ştefănescu) (08.02.1952); Reacţia Efimov-Buscaino-Kimbarovski în reumatismul Sokolski-Bouillaud (în colaborare cu V. Cândea, C. Ştefănescu şi C. Enyedi) (04.07.1952); Contribuţii la studiul reumatismului în regiunea Brașov (25-27.09.1953, Conferinţă de medicină, Brașov); Contribuţii radiologice la problema sciaticei vertebrale (în colaborare cu P. Pasztor şi L. Cojocaru), (08.10.1953, Secţia de radiologie a Societății de medicină, București); Osteopatiile de carenţă ale adultului, (în colaborare cu P. Pasztor, L. Cojocaru, C. Enyedi, I. Iancu, O. Oprea, E. Taffet şi A. Tausinger) (19.02.1954); Comportarea exteroceptorilor cutanaţi în reumatism şi în alte boli, (în colaborare cu C. Enyedi) (08.04.1955); Sindrom dermo-osteo-artropatic în neoplasmul brohnopulmonar (în colaborare cu I. Cârstocea, O. Pecurariu şi F. Răduleţ) (01.03.1957); Cercetări privind prevenirea reumatismului Sokolski-Bouillaud (în colaborare cu I. Ulariu şi D. Maurer) (10.05.1957, Congresul de ştiinţe medicale, București); Roentgenterapia în sindromul cervico-brahial (în colaborare cu P. Pasztor) (25-26.11.1960, Adunarea radiologilor, București); Cercetări privind eliminarea unor substanţe patologice prin urină în reumatismul poliartricular acut (în colaborare cu V. Cândea) (11.03.1966); Tulburări vasomotorii în cursul sciaticei vertebrale (în colaborare) (12.01.1968); Eficienţa noastră în tratamentul conservativ al osteitelor membrelor inferioare (în colaborare) (30-31.10.1970, Zilele Medicinei, Brașov); Bolile osteogene: o modalitate a îmbătrânirii (în colaborare) (30-31.10.1970, Zilele Medicinei, Brașov); 1.2.1.3. Conferinţe de medicină internă: Problema medicamentelor, (17.02.1950); Emfizemul pulmonar. Studiu pe 50 de cazuri, (în colaborare cu C. Ştefănescu) (21.11.1952); Cercetări în problema oboselii. Capacitatea lactacidopexică a serului sanguin (în colaborare cu C. Cândea, C. Gherase şi G. Moşoiu) (29-30.10.1954, Consfătuirea ştiinţifică despre psihologia normală şi patologică); Date recente privind serologia proteinelor sanguine (24.10.1955); Influenţa factorilor meteorologici asupra capacităţii lactacidopexice a serului sanguin (în colaborare cu G. Moşoiu, G. Diaconescu şi P. Deciulescu) (14.09.1956, Zilele Medicinei Sportive, București); Date noi privind aşa numitele boli cauzate de răceală (03.11.1956); O epidemie de nouă cazuri de trichineloză (în colaborare cu A. Corciova-Pascu, M. Migia, F. Vajda şi I. Pop) (9-10.10.1964, Simpozionul despre patologie comparată, Galaţi); Influenţa unor factori externi asupra apariţiei emfizemului pulmonar (24-25.11.1964, Conferinţa de cardiologie, Vatra Dornei); Sindromul Marfan (în colaborare) (10.03.1967); Trioleina marcată cu I-131 în cercetarea apartului dento-parodontal (în colaborare) (17-19.05.1967, Congresul Naţional de Stomatologie); Impresii la cel de-al 5-lea Congres al Societății Germane de Medicină Internă (17.01.1968); Comportarea potasiului la diferitele nivele ale sistemului venos (în colaborare) (23.10.1968); Trioleina marcată cu I-131 în cercetarea apartului dento-parodontal (în colaborare) (29.10.1970, Secţia de Stomatologie a Societății de medicină, Brașov); Tromboza venelor renale, (în colaborare cu P. Pasztor, R. Ozun şi G. Moşoiu) (15.01.1971); Cataracta senilă şi legăturile ei cu restul organismului (în colaborare) (23.04.1971); 1.2.2. Expuneri de cazuri clinice: Persistenţa canalului arterial (20.06.1947); Sciatica prin hernia discului intervertebral, operat, vindecat (în colaborare cu M. Gherasim, F. Stinghe şi Niculescu) (21.10.1948); Un caz de anemie pernicioasă tratat cu Vitamina B 12 (în colaborare cu M. Niculescu şi L. Beiner) (1949?); Un caz de leziune congenitală a inimii cu cianoză (în colaborare cu P. Pasztor, M. Niculescu şi L. Cojocaru) (10.02.1950); Modificări serologice şi hematologice în endocardita lentă cu hemocultură negativă (în colaborare cu R. Crintea, M. Niculescu şi L. Beiner) (31.03.1950); Tromboza venei cave superioare prin mediastinită (în colaborare cu I. Cîrstocea şi M. Niculescu) (16.06.1950); 2 cazuri de glomeruscleroză intercapilară diabetică (sindromul lui Kimmelstiel-Wilson) (în colaborare cu A. Slamovits, I. Cîrstocea, E. Taffet, M. Niculescu şi C. R. Ştefănescu) (08.12.1950); 2 cazuri de leziune congenitală cianogenă a inimii (în colaborare cu P. Pasztor, L. Cojocaru, C. Ştefănescu, G. Moga, I. Cîrstocea şi E. Taffet) (23.02.1951); Consideraţii în legătură cu 5 cazuri de hernie de disc cervicală (în colaborare cu F. Răduleţ, P. Pasztor, E. Taffet, I. Cîrstocea, L. Cojocaru şi K. Krasnoselski) (18.05.1951); Osteomalacie senilă (în colaborare cu P. Pasztor, E. Taffet şi L. Cojocaru) (19.06.1951); Cancer al ficatului la un copil de 12 ani (în colaborare cu M. Papp, I. Cîrstocea şi M. Bleahu) (29.06.1951); Două cazuri de procese osteolitice ale membrelor inferioare (în colaborare cu P. Pasztor, L. Cojocaru şi E. Colbazi) (16.11.1951); Stenoza aortică cu calcifiere aortică parietală şi tulburări generalizate ale metabolismului calcic, (în colaborare cu P. Pasztor, L. Cojocaru şi S. Grossberg) (01.02.1952); Demonstraţii anatomo-patologice (în colaborare cu C. Constatinescu, E. Bologa, D. Moucha, E. Taffet, I. Iancu, N. Bârsan, C. Ştefănescu şi G. Moşoiu) (28.03.1952); Un caz de gome pulmonare, (în colaborare cu L. Cojocaru, A. Frumuzache şi G. Moşoiu) (27.05.1952); Canal arterial persistent operat şi vindecat (în colaborare cu C. Carpinisian) (30.05.1952); Pericardita adezivă operată (în colaborare cu C. Carpisian) (30.05.1952); Un car de tromboză parietală izolată a atriului drept cu ritm atrioventricular şi bloc al ramurei drepte (în colaborare cu M. Constantinescu, A. Frumuzache, E. Taffet şi I. Iancu) (28.07.1952); Un caz de infarct miocardic anterior la un bolnav suferind de endarterită obliterantă (în colaborare cu I. Ulariu şi C. Enyedi) (20.10.1952); Două cazuri de sciatică tetanică (în colaborare cu E. Taffet, A. Frumuzache şi I. Ulariu), (03.04.1953); Atrezie tricuspidiană congenitală (în colaborare cu G. Diaconescu, P. Pasztor şi C. Ştefănescu) (08.05.1953); Tromboza atriului stâng în stenoza mitrală. Prezentare de piesă (în colaborare cu V. Dimitriu, C. Constantinescu şi E. Taffet) (14.09.1953); Bloc instabil al ramurei drepte asociat cu disociaţie atrioventriculară completă (în colaborare cu E. Taffet şi G. Moşoiu) (19.10.1953); Miocardită interstiţială cu lipomatoză destruentă complicată cu infarct miocardic şi ruptură cardiacă (în colaborare cu S. Neguş, N. Constantinescu, I. Ulariu, G. Moşoiu, A. Frumuzache şi E. Taffet) (15.01.1954); Endocardita lentă cauzată de Salmonella cholerae suis (în colaborare cu A. Frumuzache, L. Lazăr, V. Henţiu, V. Rusu şi E. Birt) (12.03.1954); Fibrilaţie auriculară paroxistică cauzată de tumoarea mediastinală (în colaborare cu A. Frumuzache, E. Taffet, C. Enyedi şi I. Ulariu) (17.05.1954); Fibrilaţie ventriculară vindecată (în colaborare cu E. Taffet, I. Ulariu şi G. Moşoiu), (24.09.1954); Trei cazuri de hemoragii suprarenaliene (în colaborare cu P. Roibas, N. Constantinescu, E. Taffet, L. Iancu, C. Enyedi şi V. Lăpuşan) (21.12.1954); Un caz de ritm al sinusului coronarian (în colaborare cu A. Frumuzache, G. Simu) (01.02.1955); Anevrismul arterei pulmonare (în colaborare cu P. Pasztor, A. Bordeianu şi G. Moşoiu) (23.09.1955); Tratamentul chirurgical al stenozei mitrale. Consideraţii asupra a 2 cazuri operate (în colaborare cu C. Carpinisan şi A. Scurei) (18.11.1955); Disociaţie atriventriculară completă congenitală. Prezentare de caz, (în colaborare cu E. Bologa, E. Samara şi P. Borgea) (06.01.1956); Un caz de coarctaţie aortică, 1956 (în colaborare cu A. Frumuzache şi C. Constantinescu) (27.02.1956); Două malformaţii congenitale rare (în colaborare cu E. Bologa, E. Samara şi P. Borgea) (22.06.1956, Prima Adunare de Obstretică-Ginecologie, Brașov); Comisurtotomie mitrală în timpul sarcini (în colaborare cu C. Cărpinișan, E. Taffet, Steinberg, M. Stoian) (11.01.1957); Stenoza mitrală şi sarcina. Comisurotonomie efectuată în timpul sarcini, (în colaborare cu C. Cărpinișan şi O. T. Iliescu) (09.05.1957, Congresul de Medicină Generală, București); Miocardita acută cu predominenţă interstițială simulând un infarct miocardic (în colaborare cu M. J. Cimpoesu şi N. Constantinescu) (21.06.1957); Sindromul arcului aortic (Boala fără puls). Prezentare de 2 cazuri (în colaborare cu G. Moşoiu şi I. Ulariu) (13.12.1957); Comisurotonomie mitrală. Consideraţii pe marginea unui caz operat (în colaborare cu M. Gherasim, M. Bleagu, şi C. Enyedi) (12.02.1960); Dextrokardie asociată cu stenoză mitrală (în colaborare cu M. Cornescu şi C. Enyedi) (11.11.1960); Canal arterial persistent asociat cu endocardita bacteriană (în colaborare cu C. Enyedi şi G. Moşoiu) (31.03.1961); Moarte subită prin chist hidatic al miocardului (în colaborare cu A. Orosz şi G. Moşoiu) (08.12.1961); Un caz de stenoză istmică congenitală a aortei (în colaborare cu C. Enyedi) (12.01.1962); Două cazuri din grupul periarteritei nodoase (în colaborare cu M. Naftan şi C. Enyedi) (12.10.1962); Fistula traumatică între triunghiul brahiocefalic arterial şi venos stâng. Prezentarea unui caz operat şi vindecat, (în colaborare cu M. Gherasim, P. Pasztor, G. Moşoiu şi N. Iordache) (21.10.1965); Calcificările în anevrismul luetic al aortei (17.05.1968); Ruptură …a aortei abdominale (17.04.1968); Semnul lui Parker-Hare în Sindromul Marfan (08.11.1969); 1.2.3. Prelegeri: Bazele terminologiei medicale ţinute la Facultatea de Medicină a Universității Tehnice din Renania-Westfalia, din semestrul de iarnă 1976-1977 până în semestrul de iarnă 1980-1981 şi Introducere în medicină între 1978-1987 la aceeaşi instituţie şi la Institutul pentru istoria medicinii şi istoria spitalelor din Aachen; 2. Istoria medicinii 2.1. Publicaţii 2.1.1. Cărţi: Medicina în oraşul Stalin ieri şi astăzi, București, Ed. Soc. Şt. Medicale, 1959 (în colaborare cu G. Barbu); 2.1.2. Antologii, reviste şi ziare: Ein flandrischer Artz des 16. Jahrhunderts in Siebenbürgen und Österreich, în Historisches Jahrbuch der Stadt Linz, 1958, Linz, p. 47-70; Începuturile medicinii raţionale în Brașov în sec. XV – XVII, în RM, Târgu Mureş, anul IV, 1958, nr. 3-4, p. 367-374; Les premiers epidemies de peste sur le territoire roumain, în Annales du XVI-eme Congres International d’ Histoire de la Medecine, Montpellier, Sept. 1958, 14 p.; Die Studierenden aus Siebenbürgen und Urgarn an der Universität basel in den Jahren 1460-1600, în Communicationes ex bibliotheca historiae hungarica, Budapesta, 13, p. 5-20; La premiere pharmacie municipale de la ville de Brașov, în Annales du Congres Intrenational d’Histoire de la Pharmacie, Dubrovnik, August 1959, 20 p. (în colaborare cu G. Barbu); J. Honterus und die Medizin, în FVL, Hermannstadt, 5, p. 169-174; Începuturile farmaciei orăşeneşti a Brașovului, în Bologa, V. L., Din istoria medicinii româneşti şi universale, Editura Academiei Republicii Populare România, București, p. 77-91 (în colaborare cu G. Barbu); Informaţii medico-sanitare despre Moldova în opera lui Andreas Wolf, în RMC, Soc. de medici şi naturalişti din Iaşi, 67, 1963, p. 1037-1042 (în colaborare cu I. Spielmann); Medici braşoveni, popularizatori ai cunoştiinţelor medicale şi igienice: Sec. al XVI-lea, în Chipuri şi momente din Istoria Educaţiei sanitare, Buc., 1964, p. 263-268; Istoricul hepatitei epidemice, în RM, Târgu Mureş, 1964, X, nr. 1, p. 112-117 (în colaborare cu A. Ziriakus); Apotheker, Arzt und Weltreisender. Aus dem Leben Johann Martin Honigbergers (1795-1869), în Neuer Weg, București, nr. 5017, 1965; Die alte Kronstädter Stadtapotheke, în V, Brașov, nr. 598, 1965; Egy szocialista orvosköltö, F. Krasser, în Orvosi hetilap. Horus, Budapesta, 106, 1965, p. 2189-2195 (în colaborare cu J. Spielmann); Kronstädter Apotheker erfand Eisenbahnheizung, în V, nr. 529, 1965; Paracelsus in unserer Heimat, în Neuer Weg, București, nr. 5173, 1965; Paul Traugott Meissner. Ein vielseitiger Kronstädter Erfinder und fortschrittlicher Wissenschaftler, în Neuer Weg, București, nr. 5154, 1965; Die siebenbürgischen Landesaugenärzte, în Neuer Weg, București, 1966, nr. 5362; F. Krasser, medic şi scriitor progresist, în VM, București, 1966, vol. XIII, nr. 9, p. 637-644 (în colaborare cu I. Spielmann); Kronstädter Zündhölzchenfabrik?, în V, Brașov, 1966, nr. 663; Pregătirea profesională şi gradul academic ale lui Ioan Piuariu-Molnar, în RM, Târgu Mureş, XII, 1966, nr. 1, p. 105-1110; Siebenbürgische Mitglieder der „Leopoldina” im 18. Jahrhundert, în Verhandlungen des XX. Internationalen Krongresses für Geschichte der Medizin, Berlin, 22-27 August 1966, Georg Olms Verlagsbuchhandlung, Hildesheim, p. 66-73; Egy erdely kartezianus filozofus-orvos, în Korunk, Cluj, 1967, nr. 4, p. 571-573; Medici braşoveni, prieteni ai lui Eminescu, în Astra, Brașov, II; 1967, nr. 9, p. 10 (în colaborare cu V. Căliman); Mit Schere und Brenneisen. 400 Jahre seit Gründung der Kronstädter Chirurgenzunft, în Neuer Weg, București, 1967, nr. 5711; Die Entdeckung der Röntgenstrahlen und ihr der Presse Südsiebenbürgens, în Communicationes de historia artis medicinae, Budapesta, 1968, Budapesta 45, p. 121-133; Der siebenbürgische Artz und fortschrittliche Dichter Friederich Krasser, în Schriftenreihe für Geschichte der Naturwissenschaften, Tehnik und Medizin, 5, 1968, Heft 12, p. 70–82 (în colaborare cu J. Spielman); In Italien gedruckte medizinische Bücher 15 – 17 Jahrhunderts in den Bibliotheken Südsiebenbürgens, în Atti del XXI Congreso Internazionale di Storia della Medicina, Siena, 22-28.09.1968, Rom., Bd. I, p. 521-527; Zwei siebenbürgische Tierkreismännchen des 17. Jahrhunderts, în FVL, Sibiu, Bd. 11, 1968, nr. 1, p. 99-104 (în colaborare cu G. Nussbächer); Az erdely szaszok orvostörteneteböl, în Orvosi hetilap. Horus, Budapesta, nr. 16, 1969, p. 1871-1873 (în colaborare cu J. Spielman); Bedeutende Naturwissenschaftler aus Siebenbürgen. Drei Kurzporträts, în Die (Grünenthal) Waage, 1969, Bd. 8, nr. 4, p. 165-168, (în colaborare cu J. Spielman); Von Badern und Badestuben. Auch das mittelalterliche Kronstadt kannte sozial-hygienische Einrichtungen, în Karpatenrundschau, Brașov, nr. 5, 1969; Weltreisender und Forscher. Johann Martin Honigberger – „Der Vetter aus Indien”, în Karpatenrundschau, Brașov, nr. 47, 1969, p. 7; Clinică medicală, în Istoria medicinii universale, București, 1970, p. 419 (în colaborare cu C. G. Dimitriu şi N. Marcu); Condiţiile de muncă într-o fabrică de chibrituri din Brașov în cea de-a doua jumătate a sec. al XIX-lea, în Brătescu, G., Din trecutul medicinii muncii în România. Comunicări şi note, Ed. Medicală, București, 1971, p. 81-85; Empiricii în trecutul Brașovului, în Despre medicina populară românească. Studii, note şi documente, București, Institutul de Igienă şi Sănătate şi Sănătate publică, 1970,p. 261-266; Gutti der Römerziet und der hellenistischen Epoche aus Siebenbürgen unde der Dobrudscha, în Annale du XXIIe Congres International de la Medicine, 1970, Bucarest-Constantza, 30 Aout-5 Sept. 1970, p. 295-296; Eine Lanze für die Krebsforschung, în Karpatenrundschau, nr. 11, 1971, p. 14; Inhalt und Leistung der Kardiologie. Wichtige Beiträge rumänischer Herzspezialisten, în Neuer Weg, București, 1971, nr. 6833; Langlebigkeit-Hoffnung oder Traum?, în Karpatenrundschau, Brașov, 1971, nr. 34, p. 4; Ochelarii lui Petru Rareş, în Astra, anul VI, 1971, nr. 5, p. 15;„Wer die Kuhpocken ächt überstanden…” Das älteste siebenbügische Impfzeugnis, în Karpatenrundschau, Brașov, nr. 14, 1971, p. 11; Oameni de seamă ai Brașovului, în Astra, Brașov, 1971, nr. 12, p. 5, (în colaborare cu E. I. Bologa şi M. Gherman); Date vechi şi noi privind viaţa şi activitatea tipografică a diaconului Coresi, în Studii Cerc. Bibliol., 1972, 12, p. 41-49; Despre unele aspecte în legătură cu cartea doctorului Paulus Kyr „Sanitas studium…” (Brașov 1551), în RM, Târgu Mureş, XVIII, nr. 1, 1972, p. 113-117; Medicina în epoca feudală, în Istoria medicinei româneşti, București, 1972, p. 78-132, 163-178 şi 275-287 (în colaborare cu N. Vătămanu, J. Spielman şi I. Izsak); Măsuri de izolare împotriva ciumei în Brașovul secolului al XVI-lea premergătiare creării carantinelor, în Din istoria luptei antiepidemice în România. Studii şi note, Ed. medicală, București, 1973, p. 51-54; Despre tratamentul diferenţiat al bolilor venerice în Transilvania secolului al XVIII-lea, în Din istoria luptei antiepidemice în România. Studii şi note, București, Ed. medicală, p. 157-163 (în colaborare cu E. I. Bologa); Der Dürener Artz Dr. Bernhard Johnen (1831-1912), în Dürener Geschichtsblätter. Mitteilungen des Geschichtsvereins e.v. nr.63, Düren, 1974, p. 25-39; Kronstädter Medizin und Pharmazie im Zeichen der Aufklärung, în Korrespondenzblatt des Arbeitskreises für Siebenbürgische Landeskunde, III. Folge, 5. Jahre, p. 101-106; Die Medizin in der lateinischen Kosmographie des Humanisten J. Honterus (1498-1549), în Humanistica Lovaniensia. Journal of Neo-Latin Studies, Leuven-The Hague, vol. XXIII, 1974, p. 128-144; Aspekte des Kulturaustausches in der siebenbürgischen Geschichte der Medizin und der Naturwissenschaften im 16. und 17. Jahrhundert, în Siebenbürgen als Beispiel europäischen Kulturaustausches. Siebenbürgisches Archiv, Köln, Wien, Böhlau Verlag, Dritte Folge, Bd. 12, 1976, p. 91-106; Spitale medievale din Ţara Bârsei, în Spitale vechi şi noi. Studii şi note, Ed. Medicală, București, 1976, p. 47-50; Valeriu L. Bologa şi Brașovul, în Duțescu, B., Valeriu L. Bologa 1892-1971, Ed. Medicală, București, 1976, p. 59-65 (în colaborare cu E. Bologa şi R. Puşcariu); De Aalsterse Geneesheer dr. Martinus Stopius, în Het Land van Aalst, 1977, Bd. 29, nr. 4-5, p. 145-154; Ausländische Quellen über die ärztliche Truppenbetreuung im Unabhängigheitskrieg 1877/1878, în ZSL, 1978, 1. (72.) Jahrg., Heft 1, p. 31-39; Die Gemeindeärtze von Zeiden, în Zeidner Gruss. Heimatbrief der „Zeidner Nachbarschaft”, 25. Jahr 1978, nr. 46/47, p. 1-3; Pestabwehr im Südosten und der europäische Westen, FVL, București, Bd. 21, nr. 1, p. 56-59; Harveys erste Anhänger. Zum 400. Geburtstag des groβen Arztes am 1. April 1978, în Herz und Kreislauf 10. Jahrg, Heft 12 (Dezember), 1978, p. 581-588 și în volumul apărut la Baden-Baden, Köln, New York, Verlag Gerhard Witzstrock, p. 158-168; Medizinische Beziehungen zwischen Siebenbürgen und Holland, Belgien und Luxemburg, în ZSL, 1978, 1. Jahrg., Heft 2, p. 138-144; Transilvăneanul Bartholomäus Bausner şi meritele sale în elucidarea fiziologiei aparatului circulator, în Din tradiţiile medicinii şi ale educaţiei sanitare. Studii şi note, Ed. Medicală, București, 1978, p. 81-92; Grundzüge einer Medizingeschichte Siebenbürgens, în Wagner, E. şi Heltman, H.: Naturwissenschaftliche Forschungen über Siebenbürgen, Bd.1, Siebenbürgisches Archiv, Dritte Folge, Bd. 14, Köln, Wien, Böhlau Verlag, p. 67-195; Die Rolle der extrauniversitären ärztlichen Ausbildung in der Vergangenheit Siebenbürgens, în ZSL, 1979, 2. (73.) Jahrg., Heft 1, p. 16-21; Fejezetek Erdely orvostörtenetenek multjabol, în Korunk, Cluj Napoca, 1980, XXXIX, Jahrg., Heft 7-8, p. 495-498; Kleine Aachener balneologie. Was der Feuer zerstörte, baute das Wasser wieder auf, în Die (Grünenthal) Waage, Bd. 19, nr. 1, 1980, p. 17-25; Siebenbürische Ärtz als Universitätsprofessoren in Österreich, în ZSL, 1980, 3. (74) Jahrg., Heft 2, p. 137-147; Über antike Säugligstrinkgefässe, în Het Land van Herle, (1980), XXX. Jahrg., nr. 1 (Januar – März), p. 1-8; Die Tierärzte und Apotheker von Zeiden, în Zeidner Gruss. Heimatbrief der “Zeidner Nachberschaft”, 28, Jahr., 1981, nr. 53, p. 3-5; Dezvoltarea radiologiei în sud-estul Transilvaniei, în Trecut şi viitor în medicină. Studii şi note, București, Ed. Medicală, p. 407-414; Nichtärtze als erste Röntgenologen, în Fortschritte auf dem Gebiete der Röntgenstrahlen und der Nuklearmedizin, (RöFo), Bd. 136, 1982 (Januar), p. 85-88; Ordonnancemunicipales antipestueuses provenant de la region entre Rhin et Meuse et de la Belgique actuelle, în XXVIIIe Congres International d’ Histoire de la Medecine, Paris, 29-08-3 09.1982, Actes Proceedings, Les Editions de Medecine Pratique, Asnieres, vol. I, p. 132-135; Eine imaginäre Krankhheit: Der Polyp des Herznens, în Medizinhistorisches Journal, 1983, Bd. 18, Heft 1/2, p. 43-51; Hepatitis-Forschung: Der Erfolog lieβ sich nicht zwingen, în Münchener medizinische Wochenschrift, 1984, 126. Jahrg., nr. 35, p. 15-17; Krankenpflege soll wieder Grenzen überspringen, în Aachener V, 1984, nr. 48; Der Kronstädter Artz und Medizinhistoriker Dr. Eduard Gusbeth (1839-1921), în Naturwissenschaftliche Forschungen über Siebenbürgen, Bd. II, Siebenbürgisches Archiv, Dritte Folge, 1984, Bd. 18, Köln, Wien, Böhlau Verlag, p. 69-88; Medicii lui Mihai Viteazul, în Brătescu, G., Momente din trecutul medicinii. Studii, note şi documente, Ed. Medicală, București, p. 133-136 (în colaborare cu G. V. Huttman); Aachener Badeleben in der ersten Hälfte des 19. Jahrhunderts. Historia Hospitalum, în Zeitschrift der Deutschen Gesellschaft für Krankenhausgeschichte, 1985, Heft 15 (1983-1984), p. 361-394; Ciuma dr. Adam Chenot, 1984, în Brătescu, G.: Apărarea sănătăţii ieri şi azi. Studii. Note şi documente, Ed. Medicală, București, p. 83-91; Die Entwicklung der Krankenhäuser in der Euregio Maas-Rhein, în Historia Hospitalium. Zeitschrift der Deutschen Gesellschaft für Krankenhausgeschichte, 1985, Heft 15 (1983-1984), p. 227-242; Prof. Demeter von Tabora, un savant român ignorat, 1985, în Brătescu, H., Retrospective medicale. Studii, note şi documente, Ed. Medicală, București, p. 427-431 (în colaborare cu A. Reiner); Thomas Jordanus (1540-1585),în Ostdeutsche Gedenktage Persönlichkeiten und historische Ereignisse. Kulturstiftung der deutschen Vertriebenen, Bonn, 1985,p. 35-37; Aus den Aufzeichnungen von Valentin und Sebastian Pauschner. Kronstadt zu Beginn des 16. Jahrhunderts, în Neue Kronstädter Zeitung, München, 1987, 3. Jahrg., nr. 1, p. 3; Das Seuchenlazarett der Festung Straβburg im Ersten Weltkrieg und sein Chefartz, în Artz und Krankenhaus, 1987, Bd. 60, Heft 3, p. 87-92 (în colaborare cu A. Reiner); Inhaltsanlysen an römischen Säuglingstrinkgefässen, în XXX Congres International d’ Histoire de al Medecine, Düsseldorf, 1988, Actes Proceedings, p. 1212-1223 (în colaborare cu U. Tillmanns, H. Greiling şi M. Riedel); Nachrufe: Prof. Josef Spielmann, în Zeitschift für Siebenbürgische Landeskunde, 1988, 11. (82.) Jahrg., Heft 2, p. 230; Pasteur und die ersten Tollwutschutzimpfungen, în Artz und Krankenhaus, 1988, Bd. 61, Heft 7, p. 241-244; Von der transurethralen elektrohydraulischen Lithotripsie zur extrakorporalen Stoβwellenzertrümmerung von Harnsteinen, în Urologe, (B), 1988, p. 220-225; Vorläufer der modernen Nervenphysiologie: Der Apotheker Paul Traugott Meiβner, în Neue Kronstädter Zeitung, München, 1988, 4. Jahrg., p. 6; Dr. Michael Ascanius, ein im 17. Jahrhunderts in Siebenbürgen Tätiger Artz, în Zeitschift für Siebenbürgische Landeskunde, 1989, 12. (83.) Jahrg., Heft 1, p. 43-49; Frühe Wiedergabe einer Kuhpockenimpfung, în Medizinhistorisches Journal, 1989, Bd. 24, Heft 1/2, p. 173-176; Inhaltsanalysen römischer Säuglingstrinkgefässe, în Kölner Jahrbuch für Vor- und Frühgeschichte, 1989, Bd. 22, Gebr. Mann Verlag, Berlin, p. 365-372 (în colaborare cu H. Greiling, U. Tillmanns şi M. Riedel);Der Kronstädter Apotheker Paul Traugott Meiβner als Vorläufer der modernen Nervenphysiologie, în SV, 1989, 38. Jahrg., Folge 3, p. 227-232; William Harvey und die Schule von Padua. Historia Hospitalium, în Zeitschrift der Deutschen Gesellschaft für Krankenhausgeschichte, 1989, Heft 17 (1986-1988), p. 22-38; Die Geschichte des Instituts für allgemeine und experimentelle Pathologie sowie der Propädeutischen Klinik der Deutschen Universität in Prag, în Wiener klinische Wochenschrift, 1990, 102 Jahrg., Heft 6, p. 161-171; Ungarische Ärtze in Siebenbürgen während der Türkenzeit in Ungarn, în ZSL, 1990, 13. (84.) Jahrg., Heft 2, p. 192-196; Der siebenbürgische Protomedicus Dr. Adam Chenot (1722-1789), în Helmann, H., Natur wissenschhfliche Fosrchungen über Siebenbürgen, 1991, Bd. IV, Siebenbürgisches Archiv, Dritte Folge, Bölhau Verlag Köln, Weimar, Wien, p. 1-26; Die Entdeckung des Reizbildungs- und Reizleitungssystems des Herzens, în Wiener klinische Wochenschrift, 1992, 104 Jahrg., Heft 5, p. 124-129; Adam Chenot, Protomedicus von Siebenbürgen, în Lexicon, Wort und Welt Verlag, Thauer b. Innsbruck, 1993, p. 88; Duie Beginenbewegung der westlichen Rheinlande. Der Beginn moderner Krankenpflege im 19. Jahrhundert, în Historia Hospitalium. Zeitschrift der Deutschen Gesellschaft für Krankenhausgeschichte, 1993, Heft 18 (1989 – 1992), p. 143-158 (în colaborare cu A. H. Murken); Medizingeschichte Siebenbürgens, insbesondere der Siebenbürger Sachsen, în Lexicon, Wort und Welt verlag, Tahuer b. Innsbruck, 1993, p. 327-331; Die Medizin in Siebenbürgen von der Einwanderung der Siebenbürger Sachsen, în Schuller, W., Siebenbürger zur Zeit der Römer und der Völkerwanderung Böhlau Verlag, Köln, Weimar, Wien, 1994, p. 14-40; Kronstadts medizinisch-pharmazeutische Bibliographie der Jahre 1530 – 1930, în Verlag des Südostdeutschen Kulturwerks, München, publicat postum, 1998; 2.2. Conferinţe şi prelegeri 2.2.1. Conferinţe 2.2.1.1. Cconferinţe de istoria medicinii (1956 – 1973): Egiptul antic şi medicina sa, (9.03.1956); Evocări din istoria medicinii, (26.10.1956); Primele epidemii de ciumă din Brașov şi Ţara Bârsei, (în colaborare cu G. Barbu şi A. Hristache) (18.06.1957); Poetul Fr. Schiller ca medic, (11.06.1958); Studenţii în medicină ardeleni la Universitatea din Basel în secolul al XVI-lea (17.06.1958); Concepţii despre circulaţia sângelui înainte şi după Harvey, (12.12.1958); Preocupări medicale în opera lui J. Honterus (în colaborare cu V. Căliman) (21.10.1959); R. Koch. Omul şi opera (26.05.1960); Date arhitectonice şi istorice asupra farmaciei orăşeneşti din Brașov (în colaborare cu G. Treber) (22.09.1960); Câteva date despre legăturile medicale între Transilvania şi Uniunea Sovietică în trecut şi în prezent (20.10.1960); Începuturile dentisticei la Brașov (28.12.1962); Preparate stomatologice folosite la Brașov în secolul al XIX-lea, (08.03.1962); Aspecte din aportul Brașovului la viaţa farmaceutică a Bucureștiului (în colaborare cu M. Cornescu) (14.06.1962); O lucrare a doctorului M.S. Schenegalia din Tbilisi despre un savant şi medic gruzin din secolul al XI-lea (08.11.1962); Din viaţia şi activitatea doctorului şi veterinarului Thadeus Navara (în colaborare cu C. Simionescu) (14.02.1963); Despre tratamentul diferenţiat al bolilor venerice în Ardeal în secolul al XVIII-lea (în colaborare cu E. I. Bologa) (13.06.1963); Medici brașoveni ai secolului al XVI-lea, popularizatori ai cunoştiinţelor medicale (05-06.07.1963, Simpozionul de medicină, Brașov); 80 de ani de la descoperirea virusului holeric (21.11.1963); Date medico-farmaceutice din Brașovul secolului al XV-lea, (13.03.1964); 15 ani de la înfiinţarea Secţiei de cardiologie Brașov (25.03.1964); Practica ilicită a medicinii în trecutul oraşului şi districutului Brașov, (26.06.1964, Simpozionul de Istoria medicinii, Brăila, 8.10.1964, Societatea de medicină, Brașov); Medizinische Beziehungen zu der Schweizer Medizin des 16. Jahrhunderts (în colaborare cu V. Căliman) (7-12.09.1964, Congresul International de istoria medicinii, Basel); Medici braşoveni, prieteni ai lui Eminescu (în colaborare cu V. Căliman) (12.11.1964); Primele începuturi de combatere a alcoolismului în Transilvania de sud, (14.01.1965); Transilvăneanul Bartholomäus Bausner (1629-1682) şi meritele sale pentru elucidarea fiziologiei aparatului circulator, (11.02.1965, Societatea de medicină, Brașov, 28.05.1965, Conferinţa Naţională de istoria medicinii, București); Contribuţiile profesorului Daniel Danielopolu la începuturile cardiologiei româneşti şi universale (13.05.1965); Farmacistul braşovean J.N. Honigberger şi specificatea microbilor, (în colaborare cu Enyedi-Weiss, C.) (27.05.1965, Conferinţa internaţională de istoria medicinii, București); Primele măsuri antiepidemice în contra ciumii în Brașovul secolului al XVI-lea (14.10.1965); Pregătirea profesională şi gradul academic al lui Ioan Piurariu-Molnar (11.11.1965); Dezvoltarea röntgenologiei în regiunea Brașov de la primele începuturi până la 23 august 1944, (13.01.1966); Matthias Lassel, primul oculist titrat al Brașovului (în colaborare cu G. Barbu) (09.06.1966); Oculiştii provinciali al Transilvaniei în anii 1821-1854, (09.06.1966); Siebenbürgische Mitglieder der Leopoldina im 18. Jahrhundert (24.08.1966, Aş 26-lea Congres de istoria medicinii, Berlin); Condiţiile de muncă într-o fabrică de chibrituri din Brașov în a doua jumătate a secolului al XIX-lea (în colaborare cu A. Marcu) (13.10.1966); Farmaciştii braşoveni la București (în colaborare) (22-23.10.1965, Conferinţa farmaciştilor, Brașov); Breslele de chirurgi din Sibiu şi Brașov, cele mai vechi din ţară, (04.12.1967); Băile orăşeneşti ale Brașovului în secolele XVI şi XVII (08.02.1968); Mojarul de bronz din 1588 al farmaciei orăşeneşti a Brașovului (06.04.1968); Spitalele medievale din Ţara Bârsei (10.10.1968); Istoricul moaşelor, chirurgilor şi veterinarilor transilvăneni în epoca feudală (09.01.1969); Istoricul venisecţiei şi tratamentului cu lipitori (12.06.1969); Xavier Bichatr (1771-1802) şi concepţiile sale fiziologice despre moartea generală şi moartea parţială a organelor, (09.10.1969); Istoricul cunoştiiţelor despre alergie şi bolile alergice (22.01.1970); Contribuţii la istoricul biberoanelor în ţara noastră (12.05.1970); Inundaţiile în trecutul Brașovului şi implicaţiile lor medicale (10.06.1970); Brațovul şi ochelarii lui Petru Rareş (9.03.1971); Din trecutul stomatologiei braşovene (în colaborare) (12.03.1971); 50 de ani de la moartea dr. Eduard Gusbeth (11.05.1971); Măsuri de izolare contra ciumei în Brașovul secolului al XVI-lea premergătoare creării carantinelor (22.05.1971); Despre unele aspecte în legătură cu cartea doctorului Paulus Kyr ,,Sanitatis studium” (09.11.1971); Prof. V. L. Bologa la Brașov (în colaborare) (11.12.1971); Istoricul cunoştiinţelor despre bolile reumatice (11.01.1972); William Harvey şi acceptarea învăţăturii sale despre circulaţia sângelui (02.04.1972); Un balneolog român uitat: dr. Petre Cioranu (în colaborare) (14.11.1972); Ciuma braşoveană a anului 1572, relatată de un martor ocular (13.02.1973); 2.2.1.2. Conferinţe de istoria medicinii ţinute între 1973 – 1991: Aspekte des Kulturaustausches in der siebenbügischen Geschichte der Medizin und der Naturwissenschaften im 16. und 17. Jahrhundert (3.11.1973, A 11-a Conferinţă anuală a Arbeitskreis für Siebenbürgische Landeskunde=ASLK, Sttutgart); Medizinische Beziehungen zwischen Siebenbürgen und Holland, Belgien und Luxemburg (11.10.1975, A 13-a Conferinţă anuală a ASLK Bonn/Bad-Godesberg); Die ersten Anhänger von Harveys Lehre vom Blutkreislauf in Holland (11.06.1977, Rheinischer Kreis der Medizinhistoriker=RKM, Maastricht); Pestawehr im Südosten und der europäische Westen, (02.08.1977, A 15-a Conferinţă anuală a ASLK, Sibiu); Die Rolle der extrauniversitären ärztlichen Ausbildung in der Vergangenheit Siebenbürgens, (22.09.1978, A 16-a Conferinţă anuală a ASLK, Heidelberg); Über antike Säuglingstrinkgefäβe, (29.11.1978, Cercul din Aachen al istoricilor medicinii, Aachen); Das römische Bäderdreieck Aachen-Zülpich-Heerlen, (09.06.1979, RKM, Nijmegen); Siebenbürgische Ärzte als Universitätsprofessoren in Österreich (05.10.1979, A 17-a Conferinţă anuală a ASLK, Salzburg); Eine imaginäre Krankeheit: Der Polyp des Herzens (22.11.1980, Simpozionul „Neue Ergebnisse der Medizingeschichte” desfăşurat la Institutul de istoria medicinei al Universității Libere din Berlin); Nichtärtze als erste Röntgenologen (23.05.1981, RKM, Röntgenologen din Reimscheid-Lennep); Eine medizinisch-pharmazeutische Bibliographie Kronstadts der Jahre 1530 bis 1930 (2.10.1981, A 19-a Conferinţă anuală a ASLK, Regensburg); Ordonnances municipales antipesteuses provenant de la region entre Rhin et Meuse et de la Belgique actuelle (29.08.1982, Al 28-lea Congres Internaţional de istoria medicinii, Paris); Über die Beziehungen zwischen Auβenkanzeln an Kirchen und der Geschichte der Medizin (19.03.1983, Şedinţa secţiunii de ştiinţe naturale a ASLK, Gundelsheim a. Neckar); Ciuma dr. Chenot (06.06.1983, Secţiunea pentru istoria medicinei şi farmaciei a Societății medicilor din București); Balneologische Behandlung gynäkologischer Erkankungen in der Vergangenheit Aachens (07.06.1983, A 23-a Conferinţă a cercului de lucru ,,Gynäkologische Balneotherapie” al Asociației medicilor balneologici germani, Aachen); Ärzte und Naturforscher um Luther (14.10.1983, A21-a Conferinţă Internaţională din Tübingen); Entwicklung der Krankenhäuser der Euregio Maas-Rhein, (09.12.1983, San Antonius-Hospital, Eschweiler); Die Auβenkanzel als ein Wahrzeichen der alten Isolierkrankenhäuser (10.10.1984, Simpozionul Societății Germane de Istoria spitalelor, Amsterdam); Geschichte Aachens als Bad (24.11.1984, Un exemplu practic la Balneologichen Institus Bad Aachen); Die Entdeckung des Reizbildungs-und Reizleitungssystems des Herzens (18.12.1984, Asociaţia mediciniştilor din cadrul Facultății de medicină a RWTH din Aachen); Über römische Säuglingstrinkgefäβe aus Siebenbürgen und der Dobrudscha (23.03.1985, Şedinţa Societăţii de Ştiinţele naturii a ASLK München); Geschichte des Badewesens in Aachen (19.04.1985, Un exemplu practic al activităţii balneologilor germani Aachen); Die Sterilität im Spiegel des Geschichte der Fauenheilkunde (07.06.1985, Cercul ,,Gynäkologische Balneotherapie” al balneologilor germani, Bad Pyrmont); Der siebenbürgische Protomedicus Adam Chernot (1722-1789) (04.10.1985, Şedinţa Secţiunii de Ştiinţe naturale a ASLK, Marburg); Der Badearzt in der Medizingeschichte (14.11.1985, 19.11.1986, 12.11.1987, 10.11.1988, Curs de fizioterapie, balneologie şi bioclimatologie, Aachen); Die Geschichte Bad Aachens (15.11.1985, Curs de fizioterapie, balneologie şi bioclimatologie, Aachen); Inhaltsanalysen an römischen Säuglingstrinkgefäβen, (05.09.1986, Al 30-lea Congres Internaţional al medicinii de la Düsseldorf); Das Krankenhaus und die ärztliche Forschung in Padua (06.10.1986, Sesiunea societăţii germane de istorie a spitalelor, Padua); Referat über einige auf dem 30. Internationalen Kongreβ für Geschichte der Medizin zum Hauptthema „Varia” gehaltene Vorträge (18.10.1986, Sesiunea RKM, Wuppertal-Cronenberg); Das Lebensschicksal des Dr. Demeter von Tabora (15.03.1987, Şedinţa Secţiunii de ştiinţele naturii, a ASLK Gundelsheim a. Necktar); Der Kronstädter Apothecker Paul Traugott Meiβner als Vorläufer der modernen Nervenphysiologie, Gundelsheim a. Necktar (12.03.1988 Şedinţa Secţiunii de ştiinţele naturii, a ASLK Gundelsheim a. Necktar); Die Beginenbewegung der westlichen Rheinlande. Der Beginn moderner Krankenpflege im 19. Jahrhundert (în colaborare cu A.H. Murken) (07.05.1988, Simpozionul de istoria medicinii, Linnich); Pest und pestilenzialische Krankhheiten in Belgien und den Niederlanden nach Aachener und niederrheinischen Quellen (28.05.1988, RKM, Utrecht); Die Medizin in Siebenbürgen von der Einwanderung der Siebenbürger Sachsen (09.09.1988, 1988 Şedinţa Secţiunii de ştiinţele naturii, a ASLK, Mainz); Ungarische Ärzte aus Siebenbürgen zur Ziet der Besetzung Ungarns durch die Türken (4.10.1988, Simpozionul Societăţii germane de istoria spitalelor, Budapest); Dr. Michael Ascanius, ein im 17. Jahrhundert in Siebenbürgen tätiger Arzt (12.03.1989, Şedinţa Secţiunii de ştiinţele naturii, a ASLK, München); Die tragische Karriere des Dr. Friederich Salzer (18.03.1990, Şedinţa Secţiunii de ştiinţele naturii, a ASLK Gundelsheim a. Necktar); Ein Kapitel aus der Vor-und Frühgeschichte: Die Entstehung der Ackerbauern, ihr Werden ihre Wanderungen und ihre Krankheiten, Gundelsheim a. Necktar (13.04.1991, Şedinţa Secţiunii de ştiinţele naturii, a ASLK Gundelsheim a. Necktar); 2.2.2. Prelegeri de istoria medicinii ţinute din semestrul de iarnă 1976-1977 pînă în semestrul de iarnă 1980/1981 la Facultatea de medicină a Universității Tehnice din Renania-Westfalia 2.3. Manuscrise nepublicate Biochemische Lösung eines archäologischen Rätsels, în 1992/1993 3. Ţinuturile natale (Transilvania) în opera lui Arnold Huttmann 3.1. Publicaţii 3.1.1. Cărţi: Reisseindrücke aus Landestrichen des heutigen Rumänien 1773 bis 1915, în München, Verlag des Südostdeutschen Kulturwerks, 1984 44 p.; 3.1.2. Antologii, reviste şi ziare: Zur Tätikeit des Linzer Buchdruckers Marcus Pistorius in Siebenbürgen, în Historisches Jahrbuch der Stadt Linz, Linz, 1959, p. 367-375; Prima carte tipărită în limba română, în Cauza bibliotecarului, București, 18, 1965, nr. 2, p. 94-96 (în colaborare cu P. Binder); Am Anfang war der Fiaker. Einiges zur Entwicklung unserer Verkehrsmittel, în Neuer Weg, București, 17 nov. 1966, nr. 5457; Anfäge der Fotografie, în V, nr. 663, Brașov, 2 aug. 1966; Die Kronstädter Papiermühle. Zur Geschichte unserer Papierindustrie, în Neuer Weg, București, 17 mart. 1966, nr. 5249; Kronstädter Zündhölzchenfabrik?, în V, nr. 663, Brașov, 2 aug. 1966; Vorläufer des Kinos in Kronstadt, în Neuer Weg, București, 21 mai 1966, nr. 5304; Kronstädter Neuigkeiten vor 100 Jahren. In alten Zeitungen geblättert, în Neuer Weg, București, nr. 5471, 3 dec. 1966 (semnat A.H.); Fortsetzungsartikel, în Neuer Weg, București, nr.? (24.12.1966), 5518 (28.01.1967), 5536 (18.02.1967), 5560 (18.03.1967), 5578 (18.04.1967), 5601 (6.05.1967), 5631 (10.06.1967), 5655 (8.07.1967), 5695 (26.08.1967), 5713 (16.09.1967), 5749 (28.10.1967), 5761 (11.11.1967), 5797 (23.12.1967), 5814 (13.01.1968), 5832 (3.02.1968), 5874 (23.03.1968), 5898 (26.04.1968), 5921 (18.05.1968), 5945 (15.06.1968), 5963 (6.07.1968), 5999 (17.08.1968), 6030 (21.09.1968), 6066 (2.11.1968), 6084 (23.11.1968), 6108 (21.12.1968), 6119 (4.01.1969), 6143 (1.02.1969), 6174 (8.03.1969), 6198 (5.04.1969), 6227 (10.05.1969), 6257 (14.06.1969), 6287 (19.07.1969), 6347 (27.09.1969), 6359 (11.10.1969), 6383 (8.11.1969), 6407 (6.12.1969), 6344 (10.01.1970), 6470 (21.02.1970), 6488 (14.03.1970), 6512 (11.04.1970), 6534 (9.05.1970), (27.06.1970), 6594 (18.07.1970), 6612 (8.08.1970), 6636 (6.09.1970), 6666 (11.10.1970), 6696 (15.11.1970), 6720 (13.12.1970), 6820 (11.04.1971), 6850 (16.05.1971), 6886 (27.06.1971). (1967); Cu privire la datarea şi geneza Cazaniei I, tipărită de diaconul, în Limba Română, Ed. Academiei Republicii Socialieste România, București, 1967, anul XVI, nr. 2, p. 109-117 (în colaborare cu P. Binder); Postkutschen-Geschichte. Reise durch Siebenbürgen vor hundert Jahren, în Neuer Weg, București, 15 apr. 1967, nr. 5584; Contribuţii la biografia lui Filip Moldoveanul, primul tipograf român. Evoluţia vieţii culturale româneşti la Sibiu în epoca umanistă, în Limba şi literatura (Societatea de ştiinţe istorice şi filologice din Republica Socialistă România, București), 1968, Vol. XVI, p.145-174 (în colaborare cu P. Binder); Consideraţii privind venirea Diaconului Coresi la Brașov, în Cumidava, Brașov, 1968, Bd. II, p. 103-109 (în colaborare cu P. Binder); Ein siebenbürgiches Wunderkind. Aufstieg und Glanz des Pianisten Karl Filtsch, în Karpatenrundschau, 1968, nr. 34, p. 10 (sub pseudonimul Alexander Hummel); Ex-librisuri din Transilvania, în Revista Bibliotecilor, București, 1968, nr.7, p. 425 (în colaborare cu A. Korodi şi G. Nussbächer); Filip Moldoveanul, primul tipograf român, în Revista Bibliotecilor, 1968, anul XXI, nr.8, p. 473-475 (în colaborare cu P. Binder); Gereimter Humor. Aus vier Jahrhunderten siebenbürgischer Vergangenheit, în Neuer Weg, București, 29 apr.1968, nr. 5906 (sub pseudonimul Alfred Hult), şi în Neuer Weg, București, 20 iul. 1968, nr. 5975; ,,Glockengiessen, Büchsenschiessen, Teufelbannen…” Paulus Neidel, der Geschützgiesser von Kronstadt, în Neuer Weg, București, 10 mai 1968, nr. 5914 (sub pseudonimul Alphons Hauser); Grosse Fertigkeit und Bravour. Johann Strauss in Siebenbürgen um im Banat, în Neuer Weg, București, 17 aug. 1968, nr. 5999; Heiteres in Versen. Inschriften an siebenbürgischen Häusern aus dem 18. und 19. Jahrhundert, în Neuer Weg, București, 5 oct. 1968, nr. 6042 (sub pseudonimul Alfred Hunt); Der Kronstädter Humanist Valentin Wagner, în Neuer Weg, București, 29 iun. 1968, nr. 5957, p. 3; Alte und neue Wege der Honterusforschung, în Neuer Weg, București, 8 feb. 1969, nr. 6149, p.?-4; Atelierul tipografic al Ieromonahului Lavrentie, în Studia bibliologica (Universitatea din București, Institutul pedagogic-Facultatea de filologie, Secţia de biblioteconomie, București), 1969, Vol. III, p. 527-538 (în colaborare cu P. Binder); Ex libris-uri din Transilvania (II), în Revista Bibliotecilor, București, 1969, 22, nr. 1, p. 40 (în colaborare cu A. Korodi şi G. Nussbächer); Geneza Cazaniei a II-a (1581) şi legăturile Diaconului Coresi cu tipografia latină din Brașov, în Studii de limbă literară şi filologie, Ed. Academiei Republicii Socialiste România, București, 1969, Bd. I, p. 243-258 (în colaborare cu P. Binder); Românii din Brașov şi epoca reformei, în Studii şi articole de istorie, (Societatea de ştiinţe istorice din Republica Socialistă România, București) 1969, vol. XIII, p. 79-93 (în colaborare cu P. Binder); Ex-libris-uri din Transilvania (II), în Revista Bibliotecilor, București, 1970, 23, nr. 4, p. 235 (în colaborare cu G. Nussbächer şi A. Korodi); Franz Lehar dirijor la Brașov, în Astra, Brașov, 1970, nr. 4, aprilie, p. 18 (sub pseudonimul Alexander Hummel); Franz Lehar in Kronstadt, Zum 100. Geburstag des Meisters, în Neuer Weg, București, 24 apr. 1970, nr. 6523 (sub pseudonimul Alexander Hummel); Lehar Ferenc es Brasso, în Brassoi Lapok, 29 apr. 1970 (sub pseudonimul Alexander Hummel); Wie Professor Hermann Oberth zur Rakete kam, 1970, în Neuer Weg Kalender, 1971, București, p. 48; Din istoria comunităţii din Brașov, în Revista cultului mozaic, București, 1971, nr. 248, p. 4; Ex libris-uri din Transilvania (IV), în Revista Bibliotecilor, 1971, 24, nr. 12, p. 739 (în colaborare cu A. Korodi şi G. Nussbächer); Turner, Kapellmeister und Magistraten. Von der Kronstädter Stadtkapelle zur staatlichen Philharmonie, în Neuer Weg, București, 3 apr. 1971, nr. 6813; Laurentius Fronius, ein Kronstädter Buchdrucker, Holzschnittmeister und Maler des 16. Jahrhunderts, în Forschungen zur Volks- unde Landeskunde, Sibiu, 1971, Bd. 14, nr. 1, p. 37-50 (în colaborare cu P. Binder); Mediul cultural românesc al Brașovului în epoca coresiană, în LR, București, Anul XX, 1971, nr. 1, p. 3-20 (în colaborare cu P. Binder); Procese pentru vrăjitorie în Braşovul secolului al XVI-lea, în Astra, VI, nr. 9 (64), sept. 1971, p. 14-15; Contribuţii la cunoaşterea vieţii şi activităţii Diacului Lorint, în Studii de limbă literară şi filologie, Vol. II, Ed. Academei Republicii Socialiste România, București, 1972, p. 243-258 (în colaborare cu P. Binder); Date vechi şi noi privind viaţa şi activitatea tipografică a diaconului Coresi, în Studii şi cercetări de bibliologie, Ed. Academiei Republicii Socialiste România, București, Serie nouă, XII, 1972, p. 41-49; Beiträge zur Familiengeschichte des Reformators Johannes Honterus, în Korrespondenzblatt des Arbeitskreises für Siebenbürgische Landeskunde, 1973, III. Folge, 3, Jahrg., Heft 1-2, Böhlau Verlag Köln, Wien, p. 11-30; Johannes Honterus und der Hexenwahn, 1977, în Siebenbürgisch-sächsischer Hauskalender, Jahrbuch 1978, 23. Jahrg., München, p.79-85; Verwandte von siebenbürgische Ortsnamen in Flandern und den benachbarten Ländern, în Zeitschrift zür Siebenbürgische Landeskunde, 1978, 1. (72.) Jahrg., Heft 2, p.149; Ignaz von Born, ein Beitrag zu seiner Biographie, în SV, 1984, 33. Jahrg., Heft 3, p. 167-168; Corona-Zur Entstehungsgeschichte von Kronstadt, în Zeitschrift zür Siebenbürgische Landeskunde, 1986, 9. (80.), Jahrg., Heft 1, p. 1-13 (în colaborare cu A. Prox); Vor über 450 Jahren verfaβt: Eine Botschaft Honters an die Siebenbürger, în Neue Kronstädter Zeitung, München, 1 oct. 1986, 2. Jahrg, p. 3; Kronstädter Neuigkeiten von 120 Jahren. In der ,,Kronstädter Zeitung” des Jahres 1867 geblättert, în Neue Kronstädter Zeitung, München, 1 iul. 1987, 3, Jahrg., nr. 3, p. 4; Kronstädter Neuigkeiten von 120 Jahren. In der ,,Kronstädter Zeitung” des Jahres 1867 geblättert, în Neue Kronstädter Zeitung, München, 1 nov. 1987, 3. Jahrg., nr. 4, p. 4; Siebenbürgische Schüller an Halleschen Gymnasien, în Siebenbürgische Familienforschung, 1987, 4, nr. 2, p. 49-56; Kronstädter Neuigkeiten von 120 Jahren. In der ,,Kronstädter Zeitung” des Jahres 1868 geblättert, în Neue Kronstädter Zeitung, München, 1 ian. 1988, 4. Jahrg., nr.1, p.4; Kronstädter Neuigkeiten von 120 Jahren. In der ,,Kronstädter Zeitung” des Jahres 1868 geblättert, în Neue Kronstädter Zeitung, München, 1 apr. 1988, 4. Jahrg., nr. 2, p. 4; Kronstädter Neuigkeiten von 120 Jahren. In der „Kronstädter Zeitung” des Jahres 1868 geblättert, în Neue Kronstädter Zeitung, München, 1 iul. 1988, 4. Jahrg., nr. 3, p. 4; Franz Lehar in der Kronstädter ,,Redoute”. Von 200 Jahren (1790-1793) entstand das ,,Konzerthaus”, an dessen Stelle die ,,Redoute”, în Neue Kronstädter Zeitung, München, 25 aug. 1991, 7. Jahrg., nr. 3, p. 7; Vor-und frühgeschichtliche Ackerbauern in Südosteuropa und ihre Wanderungen, în SV, 1991, 40. Jahrg., Folge 4, p. 293-301; 3.2 Conferinţe: O nouă metodă pentru reproducerea filigranelor şi posibilităţile ei de aplicare (în colaborare cu G. Blücher, T. Coliban, G. Nussbächer şi I. Gödri) (22.02.1966, Şedinţa Societăţii de Ştiinţe istorice şi filologice din România, filiala Brașov); Contribuţii la biografia lui Filip Moldoveanul, primul tipograf român (în colaborare cu P. Binder) (27.05.1966, Şedinţa Societăţii de Ştiinţe istorice şi filologice din România, filiala Brașov); Românii din Brașov şi epoca reformei religioase (în colaborare cu P. Binder) (21.01.1967, Şedinţa Societăţii de Ştiinţe istorice şi filologice din România, filiala Brașov); Verwandte von siebenbürgische Ortsnamen in Flandern und den benachbarten Ländern (03.10.1976, A 14-a sesiune anuală a ASLK, Echternach); Beziehungen zwischen Aachen, der Eifel und Siebenbürgen im 12. und 13. Jahrhundert, (11.10.1980, A 18-a sesiune anuală a ASLK, Trier); Reisseeindrücke aus dem heutigen Rumänien aus den Jahren 1773-1915: a) Reise durch die Wallachei 1835, b) Reise durch Siebenbürgen 1866, (18.03.1984, Şedinţa Societăţii de ştiinţele naturii a ASLK, Gundelsheim a. Necktar); Historisches und Ergötzliches aus dem alten Siebenbürgen (02.02.1989, Aachen); Kaiser Josephs II. Reise durch Siebenbürgen im Jahre 1773 (14.09.1990, Şedinţa de ştiinţele naturii a ASLK, Tübingen, 08.11.1990, Aachen); 3.3.Manuscrise nepublicate: Beiträge zur Religionsgeschichte Kronstadts in der zweiten Hälfte des 16. Jahrhunderts, 1971/1972; Kaiser Josephs II. Reise durch Siebenbürgen im Jahre 1773, 1990; Die gröβten Städte in Siebenbürgen gegen Ende des 18. Jahrhunderts gesehen von einem Augenzeugen und die Leibeigenschaft in Sibenbürgen zur Zeit des Kaisers Joseph II, 1994/1995; Die österreichischen Militäreinheiten 1773 in Siebenbürgen und ihre Bewertung durch Kaiser Joseph II. Die höheren siebenbürgischen Verwaltungsbeamten zum gleichen Zeitpunkt, 1994/1995; 4. Recenzii: Rudolf Wagner /Herausgeber): Alma mater Franscisco-Josephina. Die deutschsprachige nationalitäten-Universität in Cernowitz. Festschrift zum 100. Jahrestag ihrer Eröffnung 1875…, München, Ed. Hans Meschendöefer, 1975, 427 p., în Deutsches Ärzteblatt 73. Jahrg., 18.03.1977, Heft 12, p. XXX; Josef Spielman: A közjo szolgalataban. Müvelödestörteneti tanulmanyok, București, Ed. Kriterion 1976, 350 p., în Korrespondenzblatt des Arbeitskreises für Siebenbürgische Landeskunde, 1977, III. Folge, 7. Jahrg., 1977, Heft 1-2, p. 61-63; Josef Spielman: A közjo szolgalataban. Müvelödestörteneti tanulmanyok, București, Ed. Kriterion 1976, 350 p., în Abb. Sudhoffs Archiv, 1978, Bd. 62, Heft 1, p. 100-101; G. Blümchen (Hrsg.): Beiträge zur Geschichte der Kardiologie. Roderbirken 1979, în Herz und Kreislauf, 1980, Heft nr. 12; Octavian Șchiau: Cărturari şi cărţi în spaţiul românesc medieval, Cluj Napoca, Ed. Dacia, 1978, 159 p., în ZSL, 1980, 3. Jahrg, Heft nr. 2, p. 189; Şt. M. Milcu şi B. Duțescu (Hrsg.): Istoria ştiinţelor în Rom., București, Ed Medicală, 1980, 289 p., în ZSL, 1982, 5. (76.), Jahrg., Heft 1, p. 85-86; Guido Fabricius: Beiträge zur Geschichte der deutschen Apotheken und Apotheker in Siebenbürgen, Sttutgart, Ed. Deutscher Apotheker, 422 p., în ZSL, 1982, 9. (80.) Jahrg, Heft 2, p. 211-213; Vasile I. Lipan, Geschichte der rumänischen in der Moldau unde der Wallachei bis zum Jahre 1821. Braunschweig, Braunschweiger Veröffentlichungen zur Geschichte der Pharmazie und der Naturwissenschaften, 1985.413 p., în ZSL, 1986, 9. (80.) Jahrg., Heft 2, p. 213-214; Henriette von Mikuliez-Radecki: Erinnerungen an Wien, Krakau, Königsberg und Breslau. Memoiren der Frau des Chirurgen Johann von Mikuliez-Radecki, Dortmund: Forschungsstelle Ostmitteleuropa, 1988, ISBN 3-923293-23-2, în SV, 1989, 38. Jahrg., Folge 3, p. 85-86; Guido Fabritius: Verdienstvolle deustche Apothheker aus Siebenbürgen, în SV, 1990, 39 Jahrg., Folge 3, p. 184; Hugo Schneider: Eine Menschen Wege und Umwege, în SV, 1992, 41 Jahrg., Folge 3, p. 273-274; 5 Varia: Fahnen, Hörner und Sirenen. Vorgänger moderner Verkehrsregeln, în Neuer Weg, București, nr. 5358, 23.07.1966; Heitere Inschriften auf Rabsteinen, în Neuer Weg, București, nr. 6269, 28.06.1969, (sub pseudonimul Alfred Hunt); Und noch ein Schrift, în Karpatenrundschau, Brașov, nr.18, 05.05.1972, p. 2; Menschenfresser gab es doch!, în Ärztliche Praxis, XXXII. Jahrg., nr.47, 10.06.1980, p. 1757; Der Name stammt vom Beginenturm, în Aachener Nachrichten, Aachen, 1988, nr. 213, p. 14;
Referinţe: Hochschulnachrichten aus Aachen, în Deutsche Medizinische Wochenschrift, 105. Jahrg., Heft nr. 1, 1980, p. 34; Huttmann, Arnold, în Kürschners Deutscher Gelehrten-Kalender, Berlin, New York, Ed. Walter de Gruyter, Bd. 1 (1983), p. 1827; Prox Alfred, Prof. Dr. Arnold Huttmann 75, în Neue Kronstädter Zeitung, München, 3. Jahrg. (1987), nr. 1, p. 6; Murken A.H., Geschichte des Institutes für Geschichte der Medizin und des Krankenhauswesens, în Murken A.H., Festschrift zum 25 jährigen Bestehen der Medizinischen Fakultät der Rheinisch-Westfälischen Technischen Hochschule Aachen, Zülpich, Ed. Bierman GmbH, 1991, p. 73-77; Murken A.H., Geburstage: Arnold Huttmann 80 Jahre, în Nachrichtenblatt der Deutschen Gesellschaft für Geschichte der Medizin, Naturwissenschaft und Technik e.V., 42 Jahrg., Heft nr. 1 (1992), p. 111-112; Huttmann Arnold, în Lexicon, Tahuer b. Innsbruck, Ed. Wort şi Welt, 1993; Kootz Fritz, Verdienstvolle Arbeit zum Schutze des Lebens geleistet: Siebenbürger als bedeutende Hochschullehrer für Medizin im Westen (II): Arnold Huttmann, în Siebenbürgische Zeitung, 44 Jahrg., 1994, p. 9; Heltmann, Heiz, Ein siebenbürgischer Artz und Historiker: Prof. Arnold Huttmann wurde 85, în Neue Kronstädter Zeitung, München, 13 Jahrg., Folge 1/97, 1997, p. 4; Meschendörfer Hans, Nochmals zu Arnold Huttmann 85. Geburstag, în Neue Kronstädter Zeitung, München, 13 Jahrg., Folge 2/97, p. 3; Prof. Dr. Arnold Huttmann fünfundachtzig, în SV, 46 Jahrgang, 1997, p. 179, 365; Heltmann Heinz, Aus dem Landeskundeverein: Arnold Huttmann gestorben, în Siebenbürgische Zeitung, 47 Jahrg., Folge 15, 1997, p. 5; Murken A.H., Nachruf auf Arnold Huttmann, în Nachrichtenblatt der Deutschen Gesellschaft für Geschichte der Medizin, Naturwissenschaft und Technik e.V., 47. Jahrg., Heft nr. 3, 1997, p. 200-202; Offner Robert, Abschied von Dr. Arnold Huttmann, în Karpatenrundschau. Kronstädter Wochenschrift, Brașov, 30. (41.) Jahrg., nr. 48 (2427), 1997, p. 3, în Allgemeine Deutsche Zeitung für Rumänien, 5. Jahrg., București, nr. 1249 (1997); Offner Robert, Artz, Forscher, Humanist, Weltbürger und Mensch: Abschied von Arnold Huttmann, în Neue Kronstädter Zeitung, München, 13. Jahrg., Folge 4/97, 1997, p. 3, 9; Nussbächer Gernot, Erinnerungen an Dr. Anold Huttmann (4. Januar 1912-27. August 1997), în Karpatenrundschau. Kronstädter Wochenschrift, Brașov, 31. (42.) Jahrg., nr. 2(2433), 17 ian., 1998, p. 3, în Allgemeine Deutsche Zeitung für Rumänien, 6. Jahrg., București, nr. 1276, 1997; Georg Huttmann, Axel Heinrich Murken, Prof. Dr. med. Arnold Huttmann (4.01.1912-27.08.1997). Lebensreise und Werk, eines siebenbürgische Arztes, în Medizinhistorikers und Heimatforschers, Aachen, 1998, 118 p. [cuprinde o prezentare detaliată a vieţii şi activităţii medicului braşovean Aarnold Huttmann. Lucrarea este foarte bogat ilustrată cu reproduceri după fotografii, ex-librisuri, fiind însoţită şi de bibliografia aproape exhaustivă a lucrărilor sale, precum şi de referinţe; pe baza acestui material deosebit de valoros a fost alcătuit şi articolul nostru bio-bibliografic, fapt pentru care exprimăm autorilor mulţumirile noastre; mai multe exemplare din această lucrare se pot consulta în limba germană în secţia de Colecţii Speciale a Bibliotecii Județene Brașov]; Murken, Axel Hinrich, Nachruf auf Prof. Dr. med. A. Huttmann (1912-1997), Historia hospitalium, în Zeitschrift der Deutschen Gesellschaft für Krankenhausgeschichte, Heft 20:1995-1997 (1998), p. 305-310; Hienz, A. Hermann, Huttmann, Dr. med. A., în Schriftsteller-Lexikon der Siebenbürger Deutschen. Bio-bibliographisches Handbuch für Wissenschaft, Bd VII: H-K, Köln-Weimar-Wien; Arnold Huttmann, în Südostdeutsche Vierteljahresblätter, nr. 3, 2000, p. 286; Rogozea, Liliana, Personalități ale medicinei românești, Brașov, Universitatea Transilvania, 2006, p. 53-57; Pestrea-Suciu, Steluța, Dr. Arnold Huttmann, un spirit renascentist, în Monitorul Expres, nr. 4214, 19 mart. 2019, p. 6.
Fișă întocmită de Elvira Oros, Daniel Nazare.