Hesshaimer, Ludwig (născut 10 martie 1872, Brașov – mort 10 ianuarie 1956, Rio de Janeiro), grafician şi pictor. Bunicii săi au fost Johann Ludwig Hesshaimer, un comerciant înstărit şi rectorul Friz Lassel. Probabil că talentul pentru artă şi muzică l-a moştenit din partea mamei. A crescut la Trieste de la cinci ani, unde tatăl său lucra la construirea portului. La dorinţa acestuia de a deveni ofiţer, la vârsta de 13 ani a obţinut aprobarea pentru a fi admis în internatul Şcolii de Cadeţi în Infanterie din Budapesta. Între 1891-1918 este ofiţer activ în armata austro-ungară (locotenent, locotenent major şi căpitan), desfăşurându-şi activitatea în mai multe oraşe din Imperiu (Budapesta, Sarajevo, Linz, Salzburg). În domeniul artistic a fost un autodidact, iar dacă la început superiorii i-au tolerat activitatea de artist, mai târziu, vâzându-i talentul, l-au sprijinit pentru a se perfecţiona în desen, pictură şi sculptură. Timp de 12 ani, a fost profesor de desen la şcolile militare din St. Pölten, Kosice, Sarajevo, Bratislava şi Viena. Deşi a trăit în multe locuri, a rămas conştient de identitatea sa transilvăneană, fiind un spirit tolerant cu toate popoarele în mijlocul cărora a trăit. La 29 martie 1901 s-a căsătorit la Sarajevo cu fiica unui medic, Olga Köhler. În 1903 şi 1906 li s-au născut cele două fiice, Herta şi Theia, ele devenind în scurt timp fiicele regimentului. În 1909/1910 şi-a luat un an concediu de studii, înscriindu-se la Academia de Arte Plastice, secţia Grafică. În 1914, odată cu declanşarea războiului primeşte să fie detaşat profesor la Bratislava. Pe 28 iunie 1914 a fost martor ocular al celebrului atentat de la Sarajevo. Aici intenţiona să înmâneze prinţului moştenitor Ferdinand o mapă cu propriile desene (gravuri bosniace). Cu puţine clipe înainte de a i-o înmâna a avut loc atentatul ce a dus la declanşarea primului război mondial. Mapa cu desene poartă şi astăzi urme de sânge. În 1915 s-a înrolat în cartierul presei de război. Ca reporter de război, ce desena tot timpul, a trăit din plin grozăviile războiului din Tirolul de sud, în Rusia, Galiţia, România şi până în Albania. A fost printre primii care au expus desene din perioada războiului, reflectând dramele trăite. După destrămarea monarhiei s-a întors în viaţa civilă şi s-a stabilit în Viena. Din 1921 a activat în diferite societăţi, ajungând printre altele preşedintele Asociaţiei filateliştilor austrieci. A fost şi membru de onoare al Societăţii saşilor transilvăneni din Viena, înfiinţată la 1871, iar la 50 şi respectiv 60 de ani de la înfiinţarea acesteia în 1921 şi 1931 a fost solicitat să ţină câte un discurs. Aici a studiat la Academia de Arte. Ultimul loc de reşedinţă a fost în America de Sud la Rio de Janeiro, unde s-a stabilit în 1950 la fiica sa Theia. Şi în marele oraş brazilian a expus acuarele la Muzeul Naţional de Arte Frumoase. Moştenirea sa artistică se află în biblioteca transilvăneană din Gundelsheim. În 1971 și în 2003 muzeele din Austria au organizat expoziții cu gravurile și desenele din timpul războiului, iar în 2015 la Gundelsheim se organiza o expoziție cu lucrările sale, intitulată asemeni cărții sale.
Opera: Der Weltkrieg, ein Totentanz, 1920.
Referinţe: Heeresgeschichtliches Museum, „Fliegen 90/71”, Katalog zur Ausstellung, Band II: Fliegen im Ersten Weltkrieg, Gemälde und Zeichnungen. Wien, 1971, p. 29; Myss, W., Kunst in Sibiu, Thaur bei Innsbruck, 1991; Lexikon, p. 192; Offerhaus, O., Ludwig Hesshaimer – Miniaturen aus der Monarchie, Viena, 1992; Schuster, Kurt, Meister graphischer Miniaturen. Ludwig Hesshaimer der Zeichner und Erzähler, în Karpatenrundschau, 26 nov. 1992, p. 4, 5; Adalbert Stifter Verein (Hrsg.), Musen an die Front! Schriftsteller und Künstler im Dienst der k.u.k. Kriegspropaganda 1914-1918,Ausstellungskatalog, München, 2003, Band 2, p. 65;Kronstädter Wochenschrift, Vom Sammler zum Graphiker: Ludwig Hesshaimer (1872-1956) – Kronstädter und Briefmarkenentwerfer, în Karpatenrundschau, an 42, nr. 6, 12 febr. 2009, p. 3 și nr. 7, 19 febr. 2009, p. 3.
Fișă întocmită de Elvira Oros, Daniel Nazare.