DEUBEL, Friedrich (născut 13 ianuarie 1845, Brașov – decedat 9 ianuarie 1933), entomolog. A învăţat mai întâi meseria de măcelar. În 1868 a întreprins, timp de un an şi jumătate, o călătorie prin toată Germania, ajungând maestru în mezelărie. Întors acasă, îşi va deschide propria fabrică de salam. Încă de când era elev, profesorul Josef Traugott Meschendörfer i-a deschis interesul pentru colecţii de ştiinţe ale naturii, îndemn ce va avea rezultat, cu atât mai mult cu cât tânărului elev îi erau recomandate excursiile ca tratament pentru revigorarea sănătăţii. Interesul pentru colecţionarea insectelor şi în special a gândacilor i-a fost stimulat de cercetătorul vienez M. v. Hopfgarten. A început prin a studia împrejurimile Brașovului, Postăvarul, Piatra Mare, Piatra Craiului, Negoiul şi Bâlea, dar şi munţii Parâng, Retezat, Rodna şi Buzău. Colecţiile sale au trezit interesul unor entomologi de frunte ai Europei, cu care Friedrich Deubel a intrat în relaţii de schimb. În acest sens pot fi amintiţi L. Ganglbauer, cel mai vestit cercetător european de gândaci, şi K. Holdhaus custodele Muzeului de Istorie Naturală din Viena. De altfel, cercetătorii vienezi l-au ajutat la clasificarea gândacilor din colecţiile sale. Împreună cu profesorul K Holdhaus, a publicat, după 30 de ani de activitate de colecţionare, lucrarea Cercetări asupra zoogeografiei Carpaţilor, cu referire specială la coleoptere, apărută la Viena, în 1910. Aceasta rămâne şi astăzi o lucrare de referinţă în domeniu pentru spaţiul carpatin. În afara acesteia, Friedrich Deubel a mai publicat trei lucrări în longeviva publicaţie sibiană Verhandlungen und Mitteilungen. A avut mai multe colecţii mari de insecte ce au pus bazele colecţiilor de ştiinţe naturale ale Muzeului Săsesc al Ţării Bârsei din Brașov. O parte din acestea le-a donat în 1908, iar colecţia de gândaci şi fluturi, unică în felul ei, în 1924. Aici ele ocupau aproximativ 60 de vitrine. Colecţii ale sale se mai păstrează şi în muzeele din Budapesta, Viena, Frankfurt am Main şi Sibiu. Totuşi, cea mai mare parte şi cea mai valoroasă a colecţiilor sale este păstrată astăzi la Facultatea de Silvicultură a Universității din Brașov. A fost membru, membru corespondent şi de onoare a mai multor cercuri şi societăţi ştiinţifice. De numele său sunt legate 41 de genuri şi specii şi anume: 31 de gândaci, patru miriapozi, trei melci, două viespi de frunze şi un fluture. Friedrich Deubel poate fi considerat alături de K. Petri, şi A. Müller unul din cei mai harnici cercetători de insecte din Transilvania. Friedrich Deubel a parcurs Carpații nostri (Buzăului, Rodnei, Retezat, Parâng ș.a) și astfel a contribuit foarte mult la dezvoltaera drumeției și turismului montan. A fost un membru activ al SKV care i-a recunoscut meritele, devenind la data de 27 august 1922 membru de onoare al acesteia. De asemenea în anii 1886 respectiv 1887 traseele montane descoperite de el în Piatra Craiului, „Lanțurile” spre vârful La Om; în Bucegi prin „La Prepeleac spre vârful Bucșoiul”, au fost denumite „Drumul lui Fredrich Deubel”. După moartea lui, în 1934, Asociatia SKV a hotărât ca cea de-a treia Cabana Mălăiești să fie numită Cabana Friedrich Deubel – arsă în 1998.
Opera: Die Coleopterenfauna des Csukás, Schuler, Bucsecs, Königstein, Bulea-Sees, Negoi, Retyezát, Parîng und des Rodnaer Gebirges, în Untersuchungen über die Zoogeographie der Karpathen (unter besonderer Berücksichtigung der Coleopteren), Jena, 1910, p. 126-200 (în colab. cu K. Holdhaus) şi în Abhandlungen der K.K. zoologisch-botanischen Gesellschaft in Wien, vol. VI, H. 1, 1910; Sammelreise in das Hátszeger Tal, Retyezát- und Parîng-Gebirge, unternommen im Juli 1912, în Bericht Burzenländer Sächsischen Museums, 1912, p. 21-33 (în colab. cu Ed. Scheeser); Die Entwicklung des Drilus concolor, în Verhandlungen und Mitteilungen des Siebenbürgischen Vereins Naturwissenschaften zu Hermannstadt, 1913, p. 58; 1914, p. 101-105; [Eine neuer Fundort der Saga Serrata], în Rovartani Lapok, Budapesta, 25, 1918, p. 55-56; Ergänzungen und Berichtigungen zu dr. K. Petri Siebenbürgens Käferfauna, în Jahrbuch des Burzenländer Sächsischen Museums, Kronstadt, 1925, p. 67-95.
Referinţe: Jekelius, Erich, Friedrich Deubel, în Jahrbuch des Burzenländer Sächsischen Museums, 1925, p. 13-15; Römer, Julius, Friedrich Deubel, în Kronstadter Zeitung, 1925, nr. 9, p. 2; Silbernagel, Emil, Friedrich Deubel, în Groß Kokler Bote, nr. 2401 şi 2403, 1925; Friedrich Deubel 80. Geburstag, în Kronstadter Zeitung, nr. 11, 1925, p. 3; Antoni, E., Friedrich Deubel ein Kronstädter Sammler, în Kronstadter Zeitung, 97, nr. 85-86, 1933 (şi extras, Brașov, 1933, 16 p.); [Teutsch, Julius], Friedrich Deubel, în Kronstadter Zeitung, nr. 10, 1933, p. 5; Todesfall, în Siebenbürgisch- Deutsches Tageblatt, nr. 17924, 1933, p. 3; [Friedrich Deubel], în Deutsche Zeitung, nr. 4, 1933; Kammner, Alfred, Friedrich Deubel, în Verhandlungen und Mitteilungen des Siebenbürgischen Vereins Naturwissenschaften zu Hermannstadt, II T., 1933/1934, p. 1-10; [Friedrich Deubel], în Kronstadter Zeitung, 1934, nr. 139, p. 4; Jekelius, E, [Friedrich Deubel], în Mitteilungen des Burzenländer Sächsischen Museums, 1937, p. 122; Heltmann, Heinz, Friedrich Deubel – ein siebenbürgischer Heimatsforscher, în Karpatenrundschau, nr. 3, 16 ian. 1970, p. 7; Plattner, Hans, [Friedrich Deubel], în SZ, nr. 14, 1973, p. 4; Barth, H., Friedrich Deubel, în Karpatenrundschau, nr. 10, 11 mart. 1977, p. 6; Barth, H., Friedrich Deubel, în Von Honterus zu Oberth, București, Kriterion, 1980, p. 255-256 (ediţie românească, București, Kriterion, 1985, p. 231-232); Ştefan, I. M., [Friedrich Deubel], în Tribuna României, nr. 214, 1981, p. 13; Lexikon, p. 99; Heltmann, Heinz, Friedrich Deubel, în SZ, 31 ian. 1995, p. 7; Hienz, Schriftsteller, vol. VI, p. 5-7; Berbec, Christel, Constantin, Ioan, Modele pentru toate generațiile, în România pitorească, 1 apr. 2003, p. 12; Nussbächer, Gernot, Entomologul Friedrich Deubel (1845-1933), în Țara Bârsei., anul 6, nr. 6, (2007), p. 88-91.
Fișă întocmită de Elvira Oros, Daniel Nazare.