CZAKUL, Michael (născut 3 noiembrie 1707, Sibiu – mort 20 noiembrie 1771, Brașov), medic. Descendent al unei cunoscute familii de bărbieri chirurgi din Brașov. În perioada studiilor făcute la Sibiu dovedeşte înclinaţii spre ştiinţele umaniste. În 1728 îl găsim „bărbier” la Brașov, unde rămâne până în 1736. Începând cu acest an, este student la „Hochscule” din Halle, pe care o absolvă în 1739, primind titlul de magistru în chirurgie. Se întoarce la Brașov, unde practică chirurgia până în 1742. La porunca judelui braşovean pleacă la Iași, la curtea lui Constantin şi Ioan Mavrocordat, unde va primi 1.000 de florini anual. Inițial, în 1742, a plecat la Iaşi ca medic la curtea lui Constantin Mavrocordat. La înlăturarea acestuia, a rămas şi medic al lui Ioan Mavrocordat, cu un salariu lunar de 54 de florini şi 40 de dinari, iar pe lângă această sumă şi peste 100 de florini anual din servicii private. În noeimbrie 1744, logofătul Sturdza îl trimite la Constantinopol pentru a-i îngriji fiul. Se reîntoarce la Iași în 22 aprilie anul următor. Succesele sale medicale îi sporesc reputaţia şi fac să crească numărul solicitărilor din partea demnitarilor turci şi greci de la Constantinopol. În 1746 a renunţat la serviciul în slujba domnitorului, dar a petrecut mai multă vreme la Iaşi, dar în 1751 se angajează din nou în slujba domnitorului. În 1751 este chemat să-l trataze pe hanul tătarilor din Crimeea, Selim Ghirai. Revine la Iași în 1752, iar în 1755 îl găsim din nou la Brașov, încercând alături de ceilalţi medici ai oraşului să combată şi să limiteze efectele ciumei din 1755-1756. Meritele sale în acest sens au determinat autorităţile să-i încredinţeze sarcina alcătuirii unui regulament pentru chirurgi, primul de acest fel din Brașov, după cum mărturiseşte în preambul: „Chirurgul de aici nu a avut la dispoziţie instrucţiuni scrise”. Acest document cuprinde şi data precisă a angajării sale (10 ianuarie 1763) pe postul de chirurg al oraşului, „Academicus und Stadt Chyrurgus”, menţionând totodată şi insatisfacţia faţă de salariul primit iniţial. Instrucţiunile pentru chirurgi propuse de el la 5 decembrie 1763 au fost aprobate la 7 decembrie 1763. Acestea cuprind 10 puncte, care vin în completarea unor îndatoriri existente până la el, dar nescrise niciodată. În acelaşi timp, i s-a cerut alcătuirea unui regulament pentru medicul oraşului, lui Johann Friederich Mylius, care îndeplinea această funcţie fiind „phisicus ordinarius”. Şi instrucţiunile acestuia au fost aprobate la aceeaşi dată. Din toate aceste patru documente reiese existenţa unui adevărat spirit de colaborare între medicul şi chirurgul oraşului. Începând cu 1762, Czakul Michael este chirurg oficial al oraşului, iar mai târziu şi staroste al breslei chirurgilor din localitate. Este autorul unui jurnal în care sunt reflectate evenimente şi date istorice contemporane din care au fost publicate extrase în periodicul braşovean Blätter für Geist, Gemüth und Vaterlandskunde, nr. 49-51, 1838.
Referinţe: Gusbeth, Eduard, Zur Geschichte der Sanitats-Verhältnisse in Kronstadt, Kronstadt, 1884, p. 106-107; Szinnyei, Magyar, vol. II, p. 467; Stenner, Friederich, Die Beamten der Stadt Brassó (Kronstadt), Brassó (Kronstadt), 1916, p. 27; Klein, Kurt Karl, Von Sächsischen Badern, Wundärtzen und Apothekern in der Moldau, în Siebenbürgische Vierteljahrschrift, 59, nr. 3, 1936, p. 235-236; Gomoiu, Repertoriu, p. 91; Bologa, V., Contribuţii la…, p. 53-54; Huttmann, Medicina, p. 122, fig. 144; Huttmann, Arnold, [Czakul Michael] în Neuer Weg, XIX, nr. 5711, 1967, p. 3; Ilie Moruș, Cărturari Brașoveni (sec. XV-XX). Ghid biobibliografic, 1972, p. 72; Din Istoria medicinii, p. 236; Momente din trecutul medicinei, 1983 (studiu despre activitatea sa în Moldova); Marin, Elisabeta, Instrucţiuni pentru medicul şi chirurgul oraşului (1763), în Apărarea sănătăţii ieri şi azi, București, Ed. Medicală, 1984 p. 93-102, [studiul cuprinde cele patru documente cu instrucţiuni iniţiate de cei doi medici braşoveni]; Brătescu, G., Grija pentru sănătate, 1988, p. 11; Huttmann, Arnold, Medizin im alten Siebenbürgen, Hermannstadt/Sibiu, Hora Verlag, 2000; Offner, Robert, Deutsche Universitäten als Ausbildungsstätten siebenbürgischer Mediziner von den Anfängen bis zum Jahr 1850, în Márta Fata, Gyula Kurucz und Anton Schindling (Hrsg.), Peregrinatio Hungarica, Stuttgart, Steiner Verlag, 2006, p. 288–343.
Fişă întocmită de Elvira Oros şi Daniel Nazare.