ÁBRAHÁM Jakab (n. 2 aug. 1952, satul Lăzăreşti, com. Sânmartin, jud. Harghita), grafician, prof. Primele patru clase le urmează în comuna natală, iar din 1963 începe cursurile Şc. de Artă din Târgu Mureş, încheiate în 1971. Frecventează apoi Inst. de Arte Plastice „Ion Andreescu” din Cluj., secţia de grafică, absolvit în 1976. între 1976-1995 a fost încadrat grafician de reclame la întreprinderea de produse cosmetice „Nivea” din Brașov (mai apoi Colgate), unde s-a remarcat prin prezentarea artistică deosebită a ambalajelor fabricate aici. în 1995 şi 1996 a fost profesor de desen la Lic. „Áprily Lajos”, apoi la Lic. de Artă din Brașov, unde predă şi astăzi. în paralel, desfăşoară şi o bogată activitate artistică, abordând nu numai grafica publicitară şi de carte, ci şi gravura şi fotografia. Ca student, Jakab Ábrahám participă la expoziţii organizate în cadrul institutului („Primăvara Studenţească”, în 1974, 1975, 1976). După absolvire participă la o expoziţie de grafică şi tapiserie, prezentată în 1977 la Dresda (RDG) de către Institutul „I. Andreescu”. A participat şi la expoziţii colective: Expoziţia Cenaclului Tineretului de la Cluj. şi Miercurea Ciuc (1976).
Expoziţii personale: 1976 – Galeria „Korunk” din Cluj; „Galeria de artă” din Miercurea Ciuc; 1979 – Galeria de artă „Victoria” şi la redacţia ziarului Brassoi Lapok, Brașov 1980 – Casa de cultură „Petőfi Sándor” din București; 1982 – Galeria de artă „Victoria” din Brașov şi la „Muzeul Breslelor” din Târgu Secuiesc; 1983 – Galeria de artă din Miercurea Ciuc; 1984 – Galeria de artă din Sfântu Gheorghe; 1986 – „Galeria Sirius” din Sibiu; 1988 – la redacţia ziarului Brassoi Lapok din Brașov, la Casa de Cultură din Târgu Secuiesc şi la „Galeria Mică” din Oradea; 1989 – Aula Teatrului Maghiar din Cluj.; 1991 – Törökszentmiklós, Ungaria, la „Galeria Victoria” din Brașov; 1992 – Casa de Cultură Pécs, Ungaria, Galeria de artă „Victoria” din Brașov.; 1993 – Galeria „Szegfu”, Budapesta; 1995 – Galeria „Korunk” din Cluj; 1997 – Tours, Franţa; 2002 – Brașov; 2012 – Brașov – expoziţie aniversară la 60 de ani.
Expoziţii de grup: 1979-1980 – Brașov, Târgu Mureş; 1981 – Sibiu, Brașov, București; 1982 – Sibiu., București şi Sfântu Gheorghe; 1984 – Sibiu.; 1985 – Târgu Mureş; 1991 – Budapesta; 1993 – Mol, Bruxelles, Belgia; 1994 – Székesfehérvár, Ungaria; 1995 – Györ, Ungaria, Stockholm, Suedia; 1996 – Covasna; Székesfehérvár, Budapesta, Ungaria; 1997 – Covasna, Brașov; 1998 – Covasna; Székesfehérvár, Nadudvar, Hajduhathaz, Debrecen; 1999 – Hatvan, Polgar, Ungaria; 2000 – Székesfehérvár, Ungaria; 2001 – Budapesta, Brașov; 2002 – Debrecen, Ungaria; 2003 – Brașov; 2012 – Brașov între anii 1997-2000 lucrările sale au fost prezente în expoziţiile din Franţa organizate de asociaţia culturală internaţională „Soleil de l’Est”.
Saloane naţionale de grafică: 1981 – „Medium”, Tineri Artişti Plastici din România, Sfântu Gheorghe; 1982-1984, 1986, 1988-1989, 1991 – București; 1984-1985 – Tulcea; 1998 – Miskolc, Ungaria;
Expoziţii internaţionale în ţară şi străinătate: 1976 – Offenbach am Main, Germania; 1989 – Salone del Libro Torino, Italia; Concursul internaţional de Ex Libris „Baron Taylor”, Franţa; 1990-1991 – „Arta din Transilvania” – expoziţii la Budapesta, Jaszbereny, Nyiregyhaza, Hajdudorog; 1990-1991 – Tours, Franţa; 1991 – Sfântu Gheorghe; International Ex Libris Centrum-Saint Nicklaas, Belgia; 1992 – Salonul Internaţional de Grafică Mică, Budapesta; 1994 – International Impact Art Festival – Kyoto, Japonia; Salonul Internaţional de Grafică Mică, Budapesta; Sfântu Gheorghe; 1997 – Triennial of Non Traditional and Avangard Graphic – Praga, Cehia; Sfântu Gheorghe; Repéres Contemporains: peintures russes et roumaines – Tours, Franţa; Prima bienală internaţională de grafică mică, Cluj Napoca; 1998 – Salonul Internaţional de Grafică Mică, Budapesta; The 19th International Impact Art Festival – Kyoto, Japonia; The 3rd International Annual Exhibition of Contemporary Prints, Kualalumpur, Malaiezia; 1999 – The 50th Anniversary of the Council of Europe – Rijeka, Slovenia; Festivalul Internaţional al Artelor Grafice – Cluj Napoca; 2000 – Salonul Internaţional de Grafică Mică, Budapesta; 2001 – Festivalul Internaţional al Artelor Grafice, Cluj Napoca; 2005 – Belgia.
Premii: 1979 – Medalia de aur, design, pentru ingeniosul procedeu de împachetare a produselor „Cadran”, la Incheba-Bratislava, Slovacia; 1982 – Medalia de aur, design, pentru împachetarea produselor „Ossidenta”, România; Medalia de aur, design, pentru împachetarea produselor „Lys”, Incheba-Bratislava, Slovacia; 1989 – Premiul II, Concorso Internationale di Ex Libris, Salone del Libro, Torino, Italia; 2001 – Diploma de onoare, Festivalul Internaţional al Artelor Grafice, Cluj-Napoca.
Tabere de creaţie: 1991 – Tabăra de creaţie internaţională Prietenia Lăzărea, România; 1993 – Tabăra de creaţie INCITATO Târgu Secuiesc; 1997-2002 – Tabăra Internaţională de creaţie Hortobagy, Ungaria 1998-1999 – Européennes de l’Art en Thierache – Saint Nicklaas, Belgia; 2003 – Art Camp, Ungaria;
A expus în oraşe din fosta URSS (Moscova, Leningrad, Vilnius, Talin şi Kaunas) Este membru al Societăţii Culturale „Apáczai Cs. J.”, al „Erdély Művészetéért Alapítvány” şi al „Erdélyi Magyar Közmüvelődési Egyesület” (EMKE) din Budapesta Membru UAP Braşov. Referindu-se la creaţia sa, criticul de artă Anca Pop nota: „Artistul se ocupă de grafică, mai ales de gravură, o concepe nu ca idee a unei viitoare picturi, nu ca o schiţă sau concept plastic cu caracter intim, ci ca un ansamblu vizual sugestiv”. Lucrează gravurile în aquaforte şi aquatinta. El ne propune „o artă care tinde spre organizarea de forme obiectuale, cu scopul de a reproduce semnificativ aceste lucruri, de a le găsi şi a le scoate din cotidian” (Anca Pop). Pentru Ermil Rădulescu „lucrările sale se remarcă prin acurateţea şi eleganţa desenului. Dincolo de acestea, ele ascund puternice esenţializări ale iscodirilor grave, concentrice asupra diversităţii realităţii imediate”. Despre gravurile şi pastelurile sale Dinu Vasiu observă că denotă un „expresionism ascuţit”. Personalitate aparte şi matură, Jakab Ábrahám dovedeşte siguranţă în tehnica execuţiei, adresându-se tuturor categoriilor de oameni şi determinându-i pe toţi privitorii să fie pătrunşi de arta sa (Veress Gerzson). în grafica lui Jakab Ábrahám apare şi tema corpului omenesc, în sensul clasic al cuvântului: „Contururile corpurilor şi ale torsurilor sunt mai accentuate decât în realitate. Ele exprimă o luptă interioară, astfel reprezentarea omului nu este niciodată artă pentru artă, ci cuprinde şi ceva transcendental, redând zbuciumul interior al omului conştient de soarta sa tragică. Aceste tablouri îi inspiră pe vizitatori la meditaţie, dincolo de impresiile momentane” (Józsa T. István). Prin desenele sale, artistul surprinde fiinţa impulsivă în totalitatea ei, tematica emanând totuşi o siguranţă deplină în puterea omului (Gazda József). Aniszi Kálmán nota că tablourile şi grafica artistului dau impresia că acesta vede viaţa ca pe o bandă rulantă pe care o opreşte din când în când, iar momentul arătat evocă mişcarea dinainte şi energia pentru acţiunea următoare. De aici vine acea putere interioară, acel cumul de energie care atrage privirea vizitatorului. Iar Szenyei Sándor aprecia că prin grafica sa Jakab Ábrahám „este acasă aici, dar este şi universal, căci rădăcinile sale se întind de la desenele de pe vasele greceşti până la raţionalismul concentrat al lui Leonardo da Vinci sau lumea expresivă a lui Rembrandt”. Petre Matei îl consideră a fi „natură introspectă, profund în gândire şi trăiri’’ ce „transmite, prin mijlocirea unei tehnici ireproşabile a gravurii în lemn sau metal, bucuriile, nedumeririle, angoasele sale’’.
Referinţe: Márton A., Grafikai módozatok, în Brassoi Lapok, nr. 3, 20 ian. 1979, p. 2; Pop, A., Simeza, în Astra, nr. 1, mart. 1979, p. 13 (cu il.); Rădulescu, E., O grafică a esenţelor imagistice, în Drum Nou, nr. 11662, 25 iul. 1982, p. 2; Szenyei Sándor, A szobor, în Brassoi Lapok, nr. 8, 20 feb. 1987, p. 4, 5; Artişti plastici din Braşov, Brașov, Uniunea Artiştilor Plastici din România. Filiala Braşov,[1980], p. 8-9; Patai Sándor, Itthon, e hazában, în Brassoi Lapok, nr. 24, 16 iun. 1989, p. 2; A.J., Székelyek az állomáson, Délibáb, în Korunk, 3, nr. 4, apr. 1991; Idem, Kötések és gúzs şi Kötések, Menekülés, în Brassoi Lapok, 23, nr. 42, 18 oct. 1991, p. 3; Idem, Kötések, Menekülés, Elhagyatva, în Korunk, 3, nr. 10, oct. 1991, p. 1216-1217, 1260; Ambrus Attila, Kötések és …, în Brassoi Lapok, nr. 42, 18 oct. 1991, p. 3 (cu il.); Vasiu, D., Cronică plastică, în GT, nr. 401, 17 apr. 1991, p. 2; Idem, Incursiuni în arhaic, în Gazeta de Transilvania, serie nouă, nr. 562, 23 oct. 1991, p. 2; Romaniai Magyar Ki Kicsoda, p. 17; Matei, Artişti, p. 18; Gravură contemporană braşoveană, Brașov, Editura Artfilco, 2002; Sîrbu, Mihaela Anca, Artişti plastici din Brașov Dicţionar, Brașov, Univ. Trans. Brașov, 2002, p. 26-27; Bodea-Tatulea, Veronica, Pop-Scheire, Anca, Artişti români în Belgia, Brașov, Editura Artfilco, mapă, 2005; Gavaza, Michel, Artistes peintres roumains en France avec „Soleil de l’Est” 1997-2004, București, ARC 2000, 2005, p. 18-20, 37; Ábrahám Jakab, Braşov, Muzeul de Artă Braşov, 2012, 55 p., parţial color; Popica, Radu, Arta braşoveană postbelică 1945-1989. Repere din colecţia Muzeului de Artă Braşov, Brașov, Editura Muzeului de artă Braşov, 2015, p. 70 Bibiloteca Județeană Brașov deţine două cataloage de expoziţie, păstrate în secţia Colecţii Speciale, cuprinzând 82 de lucrări.
Fişă întocmită de Elvira Oros, Daniel Nazare.