Despre industria cărții

Ecourile Târgului de carte de la București – Bookfest – sunt încă vii. Mi-a atras atenția anul acesta inițiativa Uniunii Editorilor din România (UER) care a lansat la târg un manual conținând norme pentru toți cei care se ocupă de industria cărții, precum și noua variantă a paginii de internet și newsletter-ul UER. Editurile din România înregistrează cărți în condiții grafice excepționale, dar în același timp întâlnim cazuri de neprofesionalism. Când spun neprofesionalism, mă refer la nerespectarea normelor editoriale legate de menționarea corectă a responsabilităților celor care au contribuit la carte. Nu este vorba de autor, ci de alte calități precum cea de coordonator și editor, confundate adesea cu cea de autor, pusă chiar deasupra autorilor în cazul edițiilor de autori vechi ori de manuscrise inedite. Includ aici și calitatea de traducător, uneori ignorată sau mai des cea de ilustrator, condiție adesea ingrată, ilustratorii și graficienii nefiind percepuți drept creatori ci doar o anexă. De fapt, situația ilustratorilor și graficienilor de carte este gravă în multe privințe, regimul și tratamentul lor din partea editorilor fiind criticate în mediul cunoscătorilor și meritând o atenție aparte. Dar din perspectiva bibliotecarilor, noi ne confruntăm cu o diversitate de situații, în care nerespectarea normelor corecte de editare conduce la o singură concluzie, aceea a atitudinii de neprofesionalism în industria cărții. Iată de ce salut inițiativa UER de a edita manuale care să impune norme și reguli precise și cred că târgurile de carte din România, în particular Bookfest, vor contribui la difuzarea acestor principii editoriale prin selectarea atentă a ofertei de carte spre un public ce trebuie tot mai mult educat în respectul cărții și al creatorilor.