IONIŢĂ, Viorel, (născut 18 decembrie 1945, Dumbrăvița, județul Brașov), profesor de teologie.
Seminarul teologic la Cluj (1960-1965), Institutul Teologic Universitar din Sibiu (1965–1969), cursuri de doctorat (Istorie bisericească universală), la Institutul Teologic din București (1969–1972), studii de specializare la Facultatea de Teologie evanghelică și la Facultatea de Istorie a Universității din Bonn (1972–1975), doctoratul la București (1977), inspector de specialitate și documentarist la Serviciul Studii și Învățământ de la Cancelaria Sf. Sinod (1975–1977), asistent la secția istorică de la Institutul Teologic Universitar din București (1 decembrie 1977), încredințat cu suplinirea catedrei de Istorie bisericească universală (1 ianuarie 1978). Profesor titular la aceeași catedră din 1987. Paralel în anii 1990–1993 suplinește aceeași catedră la Facultatea de Teologie a Universității din Iași, fiind și decanul acesteia (1 aprilie 1991 – 1 septembrie 1993). Diacon (1976) și preot (1978) pe seama bisericii ”Antim” din Capitală, secretar al Comisiei naționale de Istorie eclesiastică (din 1978), delegat la diferite Congrese și întruniri ecumenice peste hotare: Adunările Generale ale Consiliului Ecumenic al Bisericilor de la Nairobi (1975) și Vancouver (1983), a opta Adunare a Conferinței Bisericilor Europene de la Chania – Creta (1979), membru în Comisia pentru educație a Consiliului Ecumenic al Bisericilor, membru în Comisia ortodoxă română pentru dialogul cu Biserica evanghelică-luterană din Germania. De la 1 ianuarie 1994 este director de studii în Consiliul Bisericilor Europene de la Geneva.
Opera: Volume de autor, coordonate şi prefaţate – Istoria bisericească universală. De la întemeierea Bisericii până în anul 1054, vol. I (ediția a II-a), București, Ed. Basilica, 2021; Istoria bisericească universală, vol. II, partea I. Bisericile eterodoxe vechi orientale de la început până astăzi, București, Ed. Basilica, 2021; Istoria bisericească universală, vol. II, partea a II-a, ediția a II-a, Situația generală a Bisericilor Ortodoxe din secolul al XI-lea până astăzi, București, Ed. Basilica, 2021; Cartea de Aur a eroilor țânțăreni și vlădăreni din comuna Dumbrăvița Brașov – antologie; coordonator lt. cdor. Gigi Ostafi, antologie alcătuită de Natalia Perianu, col. (r) dr. Alexandru Bucur, Nuţi Bodean…, consultant şi prefațator pr. prof. dr. Ioniță Viorel, Făgăraș, Ed. Păzitorul Adevărului, 2023, 456 p.
Ediţii de documente – Unirea românilor transilvăneni cu Biserica Romei, vol. 1. De la începuturi până în anul 1701, vol. 2. De la începuturi până în anul 1761, editat de/herausgegeben von Johann Marte, împreună cu/zusammen mit Viorel Ioniţă, Iacob Mârza, Laura Stanciu, Ernst Christoph Suttner, Wolfgang Nikolaus Rappert, București, Ed. Enciclopedică, vol. 1 – 2010, 335 p., vol. 2 –2015, 864 p.; Hotărârile întrunirilor panortodoxe din 1923 până în 2009. Spre Sfântul şi Marele Sinod al Bisericii Ortodoxe, București, Ed. Basilica, 2013, 264 p.; Sfântul și Marele Sinod al Bisericii Ortodoxe – documente pregătitoare, București, Ed. Basilica, 2016.
Coordonatele vieții creștine după ”Epistola către Diognet”, în Mitropolia Ardealului, an XV, 1970, nr. 7-8, pp. 472-481; Hristologia Sfântului Chiril al Alexandriei în perspectiva dialogului cu Bisericile necalcedonieine, în Ortodoxia, an XXIII, 1971, nr. 1 – 2, pp. 194-209; Sfânta Tradiție văzută de Sfântul Irineu al Lyonului, în Ortodoxia, an XXIII, 1971, nr. 7 – 8, pp. 534 – 545; Viața religioasă bizantină în secolul VII și canoanele Sinodului Quinisext, în Mitropolia Ardealului, an XVI, 1971, nr. 7 – 8, pp. 539 – 549; Conciliul I de la Vatican și consecințele lui pentru Biserica romano-catolică, în Mitropolia Ardealului, an XVII, 1972, nr. 7 – 8, pp. 560 – 571; Patriarhia de Alexandria din 1920 până astăzi, în Biserica Ortodoxă Română, an XC, 1972, nr. 5 – 6, pp. 631 – 646; Sinodul VI ecumenic și însemnătatea lui pentru ecumenismul actual, teză de doctorat, în ST, an XXX, 1978, nr. 5 – 8, pp. 357 – 485; Viața și activitatea Sfântului Vasile cel Mare, în Ortodoxia, an XXXI, 1979, nr.1, pp. 16 – 27; Raportul dintre Scriptură și Tradiție în hotărârile Sinoadelor ecumenice, în Ortodoxia, nr. XXXII, 1980, nr. 2, pp. 263 – 274; Sfântul Ioan Damaschinul apărător al cultului sfintelor icoane, în ST, an XXXII, 1980, nr. 7 – 10, pp. 581 – 589; Institutul Teologic de grad universitar din București, 1948 – 1981, în Biserica Ortodoxă Română, an XCIX, 1981, nr. 9 – 10, pp. 1094 – 1114; Sinodul de la Constantinopol din 879 – 880 și actualitatea hotărârilor sale, în ST, an XXXIV, 1982, nr. 3 – 4, pp. 174 – 185; Rolul Bisericii în societate după Sfinții Trei Ierarhi, în ST, an XXXV, 1983, nr. 1 – 2, pp. 8 – 18; Evreii pe pământ românesc sau toleranța la români de-a lungul timpului, în Teologie și viață (MMB), s. n., an I (LXVII), 1991, nr. 9 – 12, pp. 50 – 64; Diaspora, o provocare la nivel bisericesc şi politic-internaţional, în Biserica Ortodoxă Română, promotoare a identității eclesiale, culturale și etnice a românilor din afara României (studii și articole), București, Ed. Basilica, 2021, pp. 229-244.
Referințe: Dicţionarul teologilor români, p. 211-212.
Fişă întocmită de Ioana Căpăţână.