Cartea recomandată săptămâna aceasta este volumul „Ultima ieșire spre Brooklyn” de Hubert Selby Jr. O lectură tăioasă și amețitoare – ca o lovitură străfulgerătoare în capul pieptului. Romanul de debut al lui Hubert Selby Jr., publicat în 1964, nu este altceva decât cronica unei Apocalipse urbane, o descriere macabră, înfiorătoare a unui cartier scufundat în viciile locuitorilor săi iremediabil pierduți, a căror ură ucigătoare, dezgust față de sine și ceilalți, sărăcie paralizantă, sexualitate bolnăvicioasă și confuză, coșmaruri și angoase țâșnesc violent și aruncă o păcură otrăvitoare peste conștiințele chinuite ale acestora, înlănțuindu-i fără scăpare de străzile mizere și întunecoase, de barurile inospitaliere, de apartamentele dărăpănate, de fabricile amenințătoare prin care se perindă zi de zi, noapte de noapte, asemeni unor stafii condamnate să nu-și găsească vreodată odihna.
Structurat în șase părți de sine-stătătoare, foarte vag legate între ele prin locul în care se desfășoară acțiunea și prin câteva personaje comune, și lipsit de un fir narativ propriu-zis, romanul concentrându-se mai degrabă pe trăirile intime și pe experiențele protagoniștilor, „Ultima ieșire spre Brooklyn” surprinde prin construcția epică descătușată de convenții literare, gramaticale, estetice, ceea ce-i conferă o prospețime revitalizantă și o vigoare expresivă aproape intimidantă: este ceva cu totul liberator și totodată curios în a citi o carte atât de puțin interesată de reguli, o carte care violentează fără remușcări așteptările cititorului și care oferă acestuia prea puține momente în care să poată răsufla ușurat și să se redreseze. Proza lui Hubert Selby Jr. curge nestăvilit pagină de pagină – fraze aproape interminabile, străpunse de ritmuri discordante ce reflectă gândirea haotică a personajelor, al căror creier este îmbibat constant de amfetamină și alcool – și se sparge cu intensitatea unui tsunami la finele fiecărui capitol, pentru ca apoi iar să acumuleze o tărie și mai spectaculoasă și înfricoșătoare, capabilă să lase cicatrici adânci cititorului.
Și atunci, având în vedere ca nihilismul, decadența, licențiozitatea, monstruozitatea, scabrosul etc. se manifestă până la saturație în paginile scrise de Hubert Selby Jr., de ce îi mai recomand romanul? Pentru că acesta nu lasă niciodată impresia că scrie doar de dragul de a epata; bravura sa stilistică și tematică se naște dintr-un simț acut al observației, perfect capabil să redea brutalitatea lumii în mijlocul căreia el însuși a trăit, fără să recurgă la cenzură. Pentru că nu e o simplă lectură mizerabilistă, un comentariu virulent, scăldat în cinism și hedonism, asupra vieții incerte într-o lume încă paralizată de experiența celui de-al doilea război mondial, ci un amplu studiu al încercării obsesive de a-ți defini identitatea și de a găsi mijloacele potrivite de expresie.
Romanul a apărut în 2010 la editura Humanitas Fiction, în traducerea lui Adrian Buz și îl puteți împrumuta de la sediul central sau de la filialele 2, 3 și 5. De același autor, Biblioteca Județeană „George Barițiu” are și romanul „Recviem pentru un vis” (ecranizat în 2000 de Darren Aronofsky), apărut la aceeași editură în 2011, în traducerea lui Andrei Matzal.