Recomandarea de săptămâna aceasta este cel de-al optulea roman al lui Salman Rushdie, „Shalimar clovnul” (2005), publicat în traducerea Danei Crăciun la editura Polirom în anul 2006 și reeditat șapte ani mai târziu la aceeași editură. Romanul este disponibil în cadrul bibliotecii județene din Brașov atât la sediul central, cât și la filialele 2, 3 și 5.
Scriitura lui Salman Rushdie se naște dintr-o facultate imaginativă hipertrofiată: există în operele sale o robustețe creatoare nesecătuită, o pornire demiurgică impetuoasă, o iscusință spectaculoasă de fachir ce concură spre plămădirea unor universuri ficționale monumentale, înzestrate cu o forță de sucțiune ce-l absoarbe pe cititor cu violență în spațiul și timpul lor.
În „Shalimar clovnul”, Rushdie își poartă cititorii de-a lungul și de-a latul a trei continente – America, Asia și Europa –, fiecare dinte acestea fiind surprinse în momente de aparentă (și doar temporară) stabilitate și mai ales în perioade de criză: ocuparea Franței de către naziști din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, sângerosul conflict dintre Bangladesh și Pakistan și războiul indo-pakistanez din a doua jumătate a secolului trecut, urmat de invazia Cașmirului, manifestări stradale violente în Los Angeles și atacuri teroriste în New York, conflicte etnice și religioase între hinduși și musulmani etc. Toate aceste conflicte de-o amploare înfricoșătoare sunt filtrate prin experiențele a celor patru protagoniști ai romanului: Maximilian Ophuls, un evreu din Strasbourg, fost luptător, spion și falsificator în Rezistența franceză, devenit strălucit ambasador al SUA în India, fiica acestuia de 24 de ani, pe numele ei India, regizoare de film documentar în Los Angeles, Boonyi Kaul, o tânără dansatoare hindusă din satul cașmirez Pachigam și Noman Sher Noman, cunoscut drept Shalimar clovnul, la fel de tânărul musulman iscusit în arta mersului pe funie, vecinul și iubitul lui Boonyi.
Asemeni „copiilor din miez de noapte” (sintagmă ce dă titlul unui alt roman scris de Rushdie), aceștia din urmă – Boonyi și Shalimar – s-au născut în noaptea în care India și-a cucerit independența, detaliu care subliniază predilecția autorului pentru zugrăvirea destinelor individuale pe pânza vastă a istoriei; de altfel, la Rushdie nimic nu pare să fie arbitrar, relația dintre istorie și individ este una organică, chiar și cele mai mărunte decizii personale capătă un sens și dau naștere unor consecințe la scară largă. Astfel, iubirea mistuitoare, dar sortită unui deznodământ tragic (din cauza unor forțe inexorabile precum religia, tradiția, istoria însăși) a celor doi tineri din Cașmir, superb ilustrat de Rushdie drept un paradis terestru, declanșează acțiuni distructive de o amploare înspăimântătoare, ca într-un nimicitor efect de domino.
Roman al dragostei și al trădării, al răzbunării și al morții, al trecutului și al prezentului, al istoriei și al mitului, al credinței pure și al extremismului, al raiului și al infernului, „Shalimar clovnul” merită cu prisosință citit pentru talentul acestui prestidigitator al cuvântului care este Salman Rushdie.
A recomandat Vlad Babei, voluntar pentru citit.