Recomandarea de săptămâna aceasta este romanul „Meridianul sângelui”, de Cormac McCarthy, o operă fundamentală a literaturii americane de secol XX și o realizare literară comparabilă ca însemnătate cu romane care au devenit sinonime cu ethosul american, precum „Moby-Dick”, de Herman Melville, „Absalom, Absalom!”, de William Faulkner, și – mai recent – „Underworld”, de Don DeLillo, „Preaiubita”, de Toni Morrison, sau „Infinite Jest”, de David Foster Wallace. Spre deosebire de toate aceste romane, „Meridianul sângelui” este și cel mai greu digerabil, și aceasta nu din considerente ce țin de tehnica narativă, limbaj sau dimensiune – deși stilul arhaizant, frecventele aluzii religioase, literare și filosofice, amplele descrieri ale spațiului geografic și frazeologia neobișnuită a autorului cer un efort imens de concentrare din partea cititorului –, ci mai degrabă din cauza secvențelor de o cruzime ieșită din comun, ce l-au determinat chiar și pe un cititor de cursă lungă, precum reputatul critic literar Harold Bloom, să renunțe de două ori la carte (odată citit în întregime, acesta a declarat însă că niciun alt autor contemporan nu a reușit să creeze un roman mai memorabil ca acesta). La McCarthy, totul este sângeriu – deșertul, preria, munții, cerul, luna, stelele, nimic nu pare să fi scăpat de urmele violenței, întregul univers ia forma unui ocean de sânge în care planete, oameni și animale se scaldă fără niciun rost, în afară poate de acela de a pricinui și mai multă durere. Cu toate acestea, autorul nu lasă impresia că ar urmări să epateze, să șocheze în mod gratuit, lungile sale pasaje descriptive, de o obiectivitate frustă, lipsită de orice urmă de senzaționalism fiind cel mai bun argument în acest sens: naratorul înregistrează carnajele și atrocitățile înfăptuite de banda de mercenari condusă de căpitanul Glanton, la jumătatea secolului al XIX-lea, întocmai ca un aparat de filmat, fără să intervină la montajul ulterior al filmului, lăsând imaginile să curgă în derularea lor brută. În paginile lui McCarthy, nu există o autoritate morală, răul nu este contrapus binelui, personajele pozitive lipsesc cu desăvârșire, nu se încearcă, în maniera altor westernuri revizioniste, o repunere în lumină a relației dintre populațiile native și expansionismul rapace al americanilor, ci se documentează coborârea în infern a cetei de mercenari, ca o alegorie pentru întreaga filosofie din spatele conceptului de Destin Evident (Manifest Destiny), conform căreia civilizarea vestului era o datorie divină a poporului american. În fine, deși autorul acordă mai multă atenție descrierii evenimentelor exterioare decât personajelor, astfel că cititorul nu are vreodată acces la gândurile acestora – probabil tocmai pentru a sugera absența umanului, anularea totală a dihotomiei dintre om și animal, dintre rațiune și instinct, anti-westernul alegoric al lui McCarthy este dublat de un strat mitic, grație referințelor biblice și, mai ales, imaginii Judelui Holden, o prezență aproape supranaturală, cu înfățișare terifiantă și inteligență nemărginită, un adevărat meșteșugar al războiului și cea mai înfiorătoare reprezentare literară a Răului, fără îndoială unul dintre cele mai memorabile personaje ale literaturii universale, redat cititorului exclusiv prin dialog și faptele sale.
Adesea apreciat ca un veritabil pretendent la titlul de „Mare Roman American” – acea creație romanescă monstruoasă prin întindere și complexitate, aptă să redea cu stranie limpezime și intimidantă pricepere esența însăși a spiritului american, devenind astfel o oglindă a identității naționale fragmentate, a conștiinței tulbure a poporului american, a vocilor individuale care îl alcătuiesc –, „Meridianul sângelui sau Amurgul purpuriu al Vestului” rămâne, la 35 de ani de la publicare, o operă ce lasă o amprentă indelebilă în conștiința oricărui cititor, fascinând, uluind și înspăimântând deopotrivă.
Romanul a fost publicat în 2011 la editura Polirom, într-o excelentă traducere realizată de Iulia Gorzo, putând fi împrumutat de la sediul central.
Recomandare de carte de Vlad Babei, voluntar pentru citit.