Cartea pe care o recomand săptămâna aceasta este „And the Hippos Were Boiled in Their Tanks” („Și hipopotamii au fiert în bazinele lor”), care a fost scrisă în colaborare de doi dintre cei mai reprezentativi autori ai literaturii americane din secolul trecut, Jack Kerouac și William S. Burroughs. Aceasta poate fi împrumutată, în varianta originală din limba engleză, de la sediul central al bibliotecii.
La începutul anilor ‘40, climatul socio-cultural și scena literar-artistică ale Americii nu fuseseră încă martore asaltului acerb, de o forță inexorabilă, pe care tânăra generație de artiști boemi din New York – ce avea să fie identificată câțiva ani mai târziu prin numele de Generația Beat – îl pregăteau prin încercarea de a sparge tiparele consacrate de expresie și de a consolida o nouă viziune creatoare, aptă să stârnească o revoluție împotriva conformismului și a spiritului pudibond, conservator-puritan, care definea structura societății americane de atunci. Au fost nevoie de mai bine de zece ani pentru ca exponenții acestei generații – Burroughs, Ginsberg și Kerouac – să-și publice operele de debut, scuturând din temelii literatura americană și destabilizând ritualurile prozaice, valorile ipocrite și gusturile desuete ale clasei de mijloc, orbite de virusul și de promisiunile frivole ale societății de consum. Dar în 1945, când Burroughs și Kerouac au scris împreună romanul „Și hipopotamii au fiert în bazinul lor”, cercul lor intim de prieteni se strofoca să se dezmeticească dintr-un alt coșmar decât acela al decepțiilor visului american, unul mult mai intim, care a aruncat un val de panică și confuzie asupra acestora și cunoscuților lor, asupra colegilor de la Universitatea Columbia și asupra locuitorilor New York-ului, veșnic în căutare de senzațional: uciderea lui David Kammerer, în 1944, de către Lucien Carr. Acesta din urmă – chiar dacă nu a debutat niciodată în plan literar – a avut o contribuție majoră la cristalizarea Generației Beat, fiind un catalizator al acesteia, facilitând întâlnirea dintre Burroughs, Ginsberg și Kerouac și insuflându-le crezul său în necesitatea elaborării unei așa-zise „Noi Viziuni” artistice, inspirată de rebeliunea estetică și antiburgheză a poeților francezi moderniști Rimbaud și Verlaine. Uciderea lui Kammerer, prieten al acestora care dezvoltase o adevărată obsesie erotică pentru Carr, a avut efectul unei vrăji stranii, declanșându-le impulsul de a decanta această experiență strivitoare prin intermediul literaturii, probabil în speranța unei anumite exorcizări emoționale.
La insistențele lui Carr și Burroughs, romanul – care relatează aproape jurnalistic evenimentele care au condus la crimă și efectele acesteia asupra celor implicați, folosind însă nume fictive și operând foarte puține modificări asupra întâmplărilor – nu a apărut în timpul vieții lor, văzând lumina tiparului de-abia în 2008, când niciunul dintre cei implicați în această tragică întâmplare nu se mai afla în viață. Astăzi, romanul este privit mai degrabă ca un vestigiu, un fel de fotografie panoramică a vieții de zi cu zi a celor care aveau să învioreze literatura și societatea americană, înfățișând barurile pe care le frecventau, galeriile de artă, apartamentele înguste, ticsite de o perdea deasă de fum de țigară și grămezi de sticle de alcool, lumea pungașilor și heroinomanilor, a detectivilor particulari și marinarilor mereu în căutare de scandal, a străzile sordide înveninate de homofobie și misoginism, dar și a tinerilor artiști capabili să descopere beatitudinea în mizerie și să o apoteozeze prin preocupările lor literare, descărnând realitatea imediată de ipocrizie, conformism, sterilitate emoțională și spirituală și profesând o nouă viziune regeneratoare. În plus, prin capitolele care alternează între cei doi naratori – Dennison (Burroughs) și Ryko (Kerouac) – romanul oferă o fascinantă perspectivă asupra laboratorului literar al acestora, dezvăluind, in nuce, interesele lor estetice și tematice, preferința pentru fraze fruste, de o brutală franchețe, ce vor sta la baza mitralierii sistematice a moravurilor americane.
Volumul se găsește la Biblioteca Județeană Brașov, în limba engleză.
A recomandat Vlad Babei, voluntar pentru citit