Recenzie de carte – We have always lived in the castle de Shirley Jackson

Teodora Nagy este o elevă de clasa a XI-a de la Colegiul Naţional Ioan Meşotă Braşov, pasionată de lectură şi interesată de o carieră în domeniul cărţilor şi publicaţiilor editoriale. Biblioteca noastră i-a propus să îşi încerce talentul şi să îşi perfecţioneze abilitatea de a rezuma, descrie, prezenta, critica cărţile citite. Aceasta este a cincea recenzie a voluntarei secţiei engleze a bibliotecii noastre, despre romanul de mister şi groază We have always lived in the castle.

Shirley Jackson, născută la data de 14 decembrie 1916 și decedată în 8 august 1956, a fost o autoare americană cunoscută pentru scrierile sale, în principal de horror și mister. S-a născut în San Francisco, California, a fost studentă a Universității Syracuse New York, iar de-a lungul vieții a scris 6 cărți, memorii și aproximativ 200 de povestiri scurte. Casa bântuită sau The haunting of Hill House, un volum horror supranatural este considerat a fi unul dintre cele mai bine scrise romane horror cu fantome, iar We have always lived in the castle este considerată a fi opera sa de artă. A murit la vârsta de 48 de ani din cauza unei boli de inimă.

Am auzit prima dată despre cartea We have always lived in the castle în cadrul unui podcast pe care îl ascult cu regularitate. Subiectul neobișnuit al cărții m-a atras, asemeni pasiunii cu care autoarea podcastului îşi mărturisea propria admiraţie față de romanul lui Shirley Jackson. Auzisem despre autoare câteva lucruri şi voiam cu hotărâre să cumpăr o altă carte a sa, The hounting of hill house sau, în română, Casa bântuită. Din păcate nu era de găsit pe nicăieri, însă secția de engleză a biblotecii noastre mi-a sărit din nou în ajutor.

În roman, personajul principal, Merricat Blackwood, locuiește pe proprietatea familiei împreună cu sora ei Constance și unchiul ei Julian. Nu cu mult timp în urmă erau șapte membri în familia Blackwood – până când o doză fatală de arsenic și-a găsit drum în bolul de zahăr într-o noapte îngrozitoare. Achitată de crime, Constance s-a întors acasă, unde Merricat o protejează de curiozitatea și ostilitatea sătenilor. Zilele lor trec în izolare fericită până când apare vărul Charles. Numai Merricat pare a observa pericolul prezentat de către verișorul ciudat de seiful familiei, iar aceasta va trebui să acționeze cu hotărâre pentru a o ține pe Constance la distanță de ideile vărului Charles.

M-a captivat încă de la prima pagină, iar pentru următoarele săptămâni nu am vorbit despre altă carte! Acțiunea începe în orașul de lângă casa izolată a familiei. Merricat, plecată la cumpărături, descrie un program aproape înfricoșător de mecanic care o ajută să treacă printre oamenii ostili. Nu te poți opri din a pune întrebări: Ce anume s-a întâmplat? Și de ce se comportă toți acești oameni astfel?

Un alt lucru fascinant este modul în care personajul lui Merricat a fost construit de către scriitoare. Acesteia nu i-a fost clar specificată vârsta, dar judecând după activitățile sale – alergatul prin curte, modul în care vorbește și comorile sale ascunse (surprize pentru cei ce decid să citească cartea), am presupus că fata are în jur de 12, poate 13 ani. O scurtă căutare pe Google m-a șocat. Merricat este o tânără de 18 ani!

Urmărim astfel în cadrul romanului 3 mistere: ce s-a întâmplat în acea noapte fatală? Ce s-a întâmplat cu Merricat? Și ce urmărește verișorul Charles? Cartea vă va prinde în mrejele ei, vă va învârti printre intrigi de familie, mistere și flori de vară și vă va lăsa cu întrebarea: oare pot avea încredere în narator?

Cartea poate fi împrumutată de la secția engleză a bibliotecii.

Lectură plăcută!

Recenzie de Teodora Nagy