Recenzie de carte – Istoria secretă de Donna Tartt

Teodora Nagy este o elevă de clasa a XI-a de la Colegiul Naţional Ioan Meşotă Braşov, pasionată de lectură şi interesată de o carieră în domeniul cărţilor şi publicaţiilor editoriale. Biblioteca noastră i-a propus să îşi încerce talentul şi să îşi perfecţioneze abilitatea de a rezuma, descrie, prezenta, critica cărţile citite. Vom prezenta pe blogul bibliotecii cărţile citite şi recenzate de voluntara secţiei engleze a bibliotecii noastre. Intenţia noastră este să încurajăm capacitatea de sinteză, discernământul şi spiritul critic al tinerei. Îi mulţumim pentru implicare şi publicăm prima ei prezentare.

The secret history, sau Istoria secretă, scrisă de Donna Tartt, este un roman clasic modern care a devenit popular în ultima perioadă datorită fenomenului literar dark academia. Am împrumutat această carte în luna aprilie a anului trecut, cu intenția de a afla de ce toată lumea iubea aceasta poveste atât de abitir. Și sunt foarte mândră să spun că acum fac parte din acest grup de fani! Auzisem bineînțeles despre autoare, aceasta a scris și cartea Sticletele, care a fost ecranizată, însă The secret histoy a fost prima carte pe care am citit-o (și de altfel singura, dar intenționez să le încerc și pe restul cât de curând).

Volumul descrie aventurile unor studenți la o facultate specială, care, sub influența carismaticului lor profesor de greacă veche, descoperă o noua modalitate de a trăi, complet diferită de monotonia vieților lor obișnuite. Personajul principal, Richard Papen, vine dintr-o familie săracă. Nemulțumit cu situația sa și cu studiile sale, acesta decide să aplice pentru o universitate extravagantă. Ajuns acolo, este atras de grupul de protejați ai profesorului de greacă veche, Julian.

Cartea debutează astfel: The snow in the mountains was melting and Bunny has been dead for several weeks before we came to understand the gravity of our situation./Pe munte se topea zăpada, iar Bunny era deja mort de câteva luni, şi abia atunci am început să înţelegem gravitatea situaţiei în care ne aflam. Aceste informații și prima propoziție a romanului consider că sunt îndeajuns pentru a stârni interesul cititorului.

Prefer să las cititorii să decopere singuri restul cărții, însă vreau să vă vorbesc despre câteva lucruri interesante pe care le-am descoperit. Fiind profund atrasă de esteticul dark academia, am început să îi studiez originile, efectele și chiar ideile transmise. Cartea Donnei Tartt a fost scrisă cu scopul de a critica clasicismul, puterea persoanelor albe privilegiate şi accesul liber al acestora la orice fel de educație, fără a ține cont însă de forme de educație care le-ar putea aduce un venit şi un loc de muncă. Precum mulți dintre noi știu, educația superioară era posibilă doar acestor persoane venite din familii înstărite. Hainele, casele, mașinile, chiar activitățile personajelor reprezintă semne ale statutului lor, pe care de-a lungul întregii cărţii, Richard încearcă să le imite. Interesantă de urmărit este, de asemenea, dezumanizarea personajelor pe măsură ce avansează acţiunea cărţii. Cu cât personajele sunt din ce în ce mai presate de cei din jur, de acțiunile lor și chiar de către propriile angoase, gândurile și deciziile lor devin din ce în ce mai întunecate și controversate.

The secret history este o carte care merită citită si recitiă, absorbită și analizată de la o pagină la alta. Recunosc, nu este o lectură potrivită pentru toată lumea. Însă, dacă cititorul este atras de o carte bazată mai degrabă pe personaje decât pe acțiune, cu capitole lungi și personaje care îsi pierd inocenţa morală odată cu înaintarea poveștii, recomand cu drag cartea scrisă de Donna Tartt.

Puteți împrumuta cartea de la Biblioteca engleză, Secția Împrumut în limba română din Sediul central, Filialele 2, 3, 5 şi 6.

Recenzie scrisă de Teodora Nagy