Producția de carte brașoveană

Zilele trecute a avut loc lansarea unui nou număr din revista ”Țara Bârsei”. Anuar al Muzeului memorial Casa Mureșenilor, de această dată este un număr dublu, cuprinzând lucrările sesiunii ”Țara Bârsei” din anii 2011-2012, dar nu exclusiv. Revista are un consistent cuprins, de interes pentru brașoveni și nu numai. La lansare, după prezentarea făcută de Valer Rus, directorul muzeului, s-a dat cuvântul invitaților și celor care au contribuit. Cunosc obiceiul lui Valer Rus de a lansa întrebări care să genereze discuții și să anime un eveniment, altfel destul de convențional, cum este o lansare de carte. Totuși, am fost surprinsă când m-a invitat să vorbesc, provocându-mă cu o întrebare – Cum apreciez situația publicațiilor brașovene? în calitate de bibliotecar și de cititor. Apreciez că a făcut gestul acesta fiindcă a ridicat o chestiune care m-a făcut să mă gândesc și să încerc să evaluez, fără a avea pretenția de a emite judecăți de valoare. Cele mai multe cărți sunt produse de mediul universitar, în mod special de filologia brașoveană, care a lansat o serie de publicații la Târgul de carte din martie. De altfel, Facultatea de Litere din Brașov a organizat cele mai multe lansări de carte și a fost gazda Maratonului de poezie feminină, unul dintre evenimentele interesante ale acestui an. Din perspectiva mea, apariția a două volume dedicate Valeriei Căliman – corespondența și publicistica editate de Steluța Pestrea Suciu și susținute financiar de familie – a fost o bucurie personală. Ediția este un prim gest de recuperare, firească, a memoriei unui intelectual brașovean de anvergură. Iar doamna Steluța Pestrea Suciu ne oferă mereu bucuria de a (re)descoperi Brașovul și oamenii lui, scotocind prin arhive, biblioteci și amintiri. Aș menționa în mod special o lucrare apărută în această toamnă: Ghimbav – file de cronică și imagini de Mihaela Lupu și Gernot Nussbächer (Brașov, Editura Aldus). Este o lucrare documentată și scrisă cu pasiune, la care s-a lucrat atent, cu răbdare, căutându-se informația cu migală în monografii, studii, ziare, cântărind și prețuind informația relevantă, selectând faptele sugestive. Știu câtă muncă a fost depusă, cum fiecare fișă și diferite publicații au fost răsfoite, cum a fost despuiată informația. Cartea este o cronologie cuprinzătoare, unde găsiți cele mai diverse informații, de la lupte la boli, de la demografie la informații despre vânătoare, povești și fapte de viață cotidiană, despre fabricile din Ghimbav etc. Dincolo de stilul sobru al expunerii, se desprinde bogăția de informații, precizia relatării și pasiunea, chiar reținută, cu care a fost scrisă. Cartea oferă argumente despre ceea ce numim sentimentul de apartenență la o comunitate, fără nici un fel de emfază și într-o manieră profesionistă. Trecând la reviste, Brașovul dispune de revista ASTRA, cu două secțiuni (istorie și literatură), apariție semestrială și de revistele muzeelor (Casa Mureșenilor, Etnografie, Istorie), binevenite întrucât ele concentrează energia, potențialul și efortul celor din instituțiile respective. Apariția lor este semnul voinței și strădaniei de a fi profesioniști. Regret că nu avem inițiative editoriale în mediul virtual. Mă refer la publicații digitale native, de tip cărți și enciclopedii și nu la site-uri, portaluri și bloguri de informații și știri, de care Brașovul are realmente și unde este activ. Sper ca în curând să se schimbe această situație. Aș mai remarca apariția unei platforme media culturală www.e-cultura.info și deschiderea noii librării Humanitas în Brașov. Conchizând, aș spune că în 2013 cele mai multe publicații brașovene au fost produse de universitatea brașoveană, iar inițiativele de recuperare a memoriei și identității locale s-au materializat în 2013 în publicații merituoase. Este loc de mai bine, nu trebuie să fim mulțumiți, însă aș afirma că sunt semne bune, care trebuie continuate. Sperăm că în 2014 va fi mai bine și că Brașovul publicistic va fi mai bogat și se va bucura de demersuri editoriale de calitate!