Parfum de carte

  • Dată articol 18 februarie 2010
  • Categorii Diverse

Mirosul unei cărţi vechi este suficient pentru a spune dacă este deteriorată

 

Cărţile vechi, prăfuite au un miros tipic… Plecând de această constatare, cercetătorii de la University College din Londra au pus la punct un dispozitiv cu ajutorul căruia pot evalua starea de conservare a unui document doar “mirosindu-l”. Metodele de analiză clasică care se aplicau pe nişte eşantioane sunt, în realitate, dificil de aplicat pentru lucrările mai preţioase şi vechi. Noul dispozitiv a fost propus de Matija Strlic şi echipa sa. Ei au analizat cromatografic şi spectometric sutele de compuşi volatili eliberaţi de cele 72 de lucărări, datând din ultimile două secole. Ulterior au selecţionat cinsprezece elemente care le-au permis să evalueze rapid compoziţia şi starea hârtiei, aciditatea, degradarea celulozei. Evident au putut propune apoi un anume tip de tratament pentru fiecare document în parte.

5 răspunsuri la “Parfum de carte”

Da, am citit stirea pe forumul specialistilor in conservare si bibliotecarilor francezi si francofoni, bibliopat, cu putin timp in urma. Explicatia stiintifica a mirosului de carte mi-a risipit toata nostalgia trezita de parfumul lor, care s-a impregnat in peretii salilor de lectura, un miros profesional, recognoscibil pentru biblioteci, asa cum farmaciile, spitalele si alte institutii profesionale au mirosul propriu.

Ingenios! Multumesc pentru informatie! Stirea imi furnizeaza argumente in favoarea cartii traditionale, pe suport hartie. Daca producatorii de continut digital au incercat sa satisfaca nevoia unei categorii de cititori, a unei obisnuinte adanc inradacinate, atunci putem conchide ca traditia cartii inseamna inca mult si de aceea interesele comerciale o iau in considerare.

Comentariile sunt închise.