Anii ’30 ai secolului al XIX-lea sunt martorii modernizării tipografiei braşovene. Editorul Johann Gött (1810-1888) prelua şi moderniza vechea tipografie braşoveană, lansându-se în iniţiative editoriale privind presa de limbă germană, română şi maghiară din Braşov. Originar din Wehrheim (Germania), a venit la Braşov în 1832, unde s-a angajat la tipografia Schobeln, preluând-o mai târziu ca proprietar (ianuarie 1834). În tipografia sa au apărut între 1836-1838 primele ziare germane şi maghiare locale: Siebenbürger Wochenblatt (24 mai 1836), cu suplimentul literar Unterhaltungsblatt für Geist, Gemüth und Publizität, continuat de Blätter für Geist, Gemüth und Vaterlandskunde şi Erdélyi Hirlap (1 ianuarie 1838), cu suplimentul de divertisment Mulattató. Tot aici s-au tipărit periodicele româneşti Foaia duminecii (2 ianuarie 1837), Foaia literară (1 ianuarie 1838), precum şi primul ziar politic românesc din Transilvania, Gazeta Transilvaniei, redactat de George Bariţiu (12 martie 1838), editată vreme de 45 de ani în tipografia sa (până în 1884), precum şi suplimentul literar Foaie pentru minte, inimă şi literatură (12 iulie 1838). La 26 martie 1849 săptămânalul său îşi schimbă numele în Kronstädter Zeitung, care va deveni cotidian şi va apare până în 1944, când a fost interzis. Poate fi considerat cel mai de seamă continuator al operei tipografice a lui Johann Honterus şi totodată fondatorul publicisticii germane moderne din Transilvania. Urmaşii săi au continuat afacerea, făcând ca editura şi tipografia Gött să fie una dintre cele mai longevive iniţiative antreprenoriale.
Conservatorism şi inovaţie
Johann Gött (1810-1888) este editorul braşovean cu multiple iniţiative care au modernizat tiparul local. Practic, o perioadă îndelungată Gött a editat presa braşoveană (săsească, maghiară şi românească) şi desigur numeroase titluri. În funcţie de specificul cărţilor, el a păstrat formatul tradiţional sau a adoptat unul modern. Cărţile de cântece bisericeşti, cum este exemplarul din 1867, urmează un model vechi, cu aceleaşi caracteristici exact ca în trecut (dimensiuni, formă, coperta tare şi rezistentă, hârtie subţire, aranjarea în pagină pe coloane). Aceleaşi reguli sunt aplicate în cazul Calendarului săsesc transilvan pentru casă, care însă include şi lista adreselor locuitorilor pe străzi şi pe firme clasificate pe grupe de activităţi, precum şi articole ale mai multor autori şi contributori. În schimb, o lucrare de informare asupra stării sanitare din Braşov întocmită de medicul Eduard Gusbeth pentru anul 1888 este o broşură densă, tipărită astfel încât informaţia să ajungă de îndată la cititor. În secolul XX, cărţile din tipografia Gött şi fiul au un aspect modern, pe hârtie mai groasă şi mai rezistentă, ilustrate de Colecţia muzicală a bibliotecii din Braşov de Erich. H. Müller.
Artă şi profesionalism
Editura Johann Gött şi fii a continuat să activeze şi a fost una dintre mărcile industriei tipografice braşovene în secolul XIX şi prima jumătate a secolului al XX-lea. Atelierul tipografic a devenit o întreprindere dotată cu aparatură modernă. Expertiza urmaşilor lui J. Gött s-a simţit atât în apariţia longevivului ziar al saşilor braşoveni, Kronstädter Zeitung, cât şi în noile titluri apărute sub egida editurii. Cărţile de literatură şi volumele aniversare arată concepţia estetică a editorilor. Volumele sunt îngrijite, cu coperte rezistente din carton sau carton îmbrăcat în pânză colorată discret, legătură sigură lipită ori cusută, cu ilustraţii selectate atent. Am ales volume de sinteză, manifest, în care arta tipografică săsească braşoveană a editurii Gött realizează mari reuşite. Acestea sunt antologiile Aus Kronstädter Gärten (1930), Die Honteruspresse in 400 Jahren (1933) îngrijită de Hermann Tontsch, romanul Leonore de Adolf Meschendörfer ori 100 Jahre Kronstädter Deutsche Gremialhandelsschule 1841-1941 (1941).