Ne dorim mereu să facem cunoscute realizările braşovene în domeniul tipografiei fiindcă suntem o bibliotecă, instituţie care lucrează cu cartea. Anul trecut am organizat expoziţia Din trecutul tiparului braşovean. Anul acesta am vrut să valorificăm colecţia noastră despre editura Ciurcu deoarece păstrăm dosare cu desene, clişee şi ilustraţii folosite în volumele editate în această tipografie. De aceea ne-am preocupat de arta ilustraţiei la doi tipografi şi editori braşoveni de excepţie: Ciurcu şi Gött.
Editura CIURCU a fost întemeiată în 1880 de către Nicolae I. Ciurcu (1854-1898). Este fiul comerciantului brașovean Ioan Ciurcu și al Carolinei Carcalechi, fiica lui Zaharia Carcalechi, editorul revistei Biblioteca românească la Buda. A urmat școala primară românească în Șcheii Braşovului și școala reală săsească din Braşov. A fost ucenic peste 3 ani la o librărie germană din oraş, apoi a plecat în Bucureşti unde a lucrat la librăria și editura Socec vreme de 8 ani, deprinzând cunoștințe și tehnici tipografice. Întors în Braşov, a deschis în 1880 librăria și editura care a purtat numele. Asociat cu fratele său mai mic, Ioan I. Ciurcu (1857-1925), în 1890 a lansat mai multe colecții tematice, susținând literatura română și popularizând autorii clasici români. În 1896 au adus de la Viena una dintre cele mai moderne maşini pentru tipografie. După câteva decenii de activitate, în jurul lui 1900, au reuşit să editeze şi să difuzeze nu mai puţin de şapte milioane de exemplare, iar un catalog din 1910 conţinea 1.300 de titluri publicate. Librarii şi editorii fraţi Ciurcu au creat 6 serii tematice de carte, printre care Biblioteca copiilor, Biblioteca teatrală, Biblioteca istorică poporală română, Din literatura poporală ş.a. Alături de manuale, anuare, calendare, au tipărit cărţi de literatură română, clasică şi populară, literatură universală, dramaturgie, basme, broşuri, almanahuri, volume de documente istorice (Documente privitoare la trecutul românilor din Schei, publicate de Sterie Stinghe şi un volum din colecţia Quellen zur Geschicte der Stadt Kronstadt), diferite publicaţii periodice (reviste şi ziare). Emblema editurii, librăriei şi tipografiei Ciurcu a fost “Ştiinţă şi Progres”. Editura şi librăria erau foarte populare în rândul românilor transilvăneni, publicaţiile lor fiind cumpărate de cititori de toate vârstele. După începutul primului război mondial, editura a întâmpinat unele greutăţi. Se face simţită cenzura, iar Ioan Ciurcu este închis la Cluj în 1917, timp de nouă luni. După 1919 tipografia Ciurcu îşi încetează existenţa, Ioan Ciurcu desfăşurându-şi activitatea prin alte tipografii, până la sfârşitul vieţii. Totuşi cărţile cu emblema ,,Ştiinţă şi Progres” vor continua să apară până în 1925, dar sub teascurile altor tipografii.
Manualele de științele naturii și științe exacte aveau texte însoțite de numeroase desene, imagini cu plante și animale, tipuri de relief, hărți, figuri, scheme geometrice și demonstrații. Cărțile de geografie a patriei de dinainte de 1918, referindu-se la Ungaria, cele de botanică și zoologie, istorie naturală, fizică, semnate de reputați învățători și profesori ai școlii românești brașovene precum Ion Dariu, Ipolit Ilasievici, Aurel Ciortea și Tit Liviu Blaga, au numeroase ilustrații. Pentru acestea, editura Ciurcu a copiat, imitat, creat clișee, scoase după modele din manualele germane de exemplu sau chiar după cărți poștale ilustrate. Dosarele editurii conțin numeroase reproduceri după clișeele folosite la ilustrarea cărților, grupate pe teme – portrete, botanică, zoologie, vederi cu diferite oraşe, activităţile omului. Pe foiță japoneză, fină și aproape transparentă, aceste mărturii despre activitatea tipografică a editurii românești brașovene Frații Ciurcu sunt păstrate în fondurile bibliotecii.
Editura Ciurcu a publicat cărţi de divertisment, ce cuprindeau anecdote, glume şi poveşti umoristice. De format mic, de buzunar, acestea sunt tipărite simplu, lipsite de ilustraţii sau uneori cu un frontispiciu discret pe coperta cărţii.
Literatura editată de fraţii Ciurcu cuprindea scrieri atât de autori mai vechi cât şi noi, clasici şi moderni, locali, naţionali şi universali (Anton Pann, Vasile Alecsandri, Dimitrie Bolintineanu, Ion Creangă, Iosif Vulcan, Iulia Haşdeu, Victor Eftimiu, J. W. Goethe, Fr. Schiller, Arthur Conan Doyle). De dimensiuni mici, în cazul lor întâlnim aceeaşi tendinţă, de a edita fie simplu, lipsit de ornamente (de pildă nuvela Sanda de Iulia Haşdeu), fie cu frontispicii bogat ornamentale în cazul colecţiei Biblioteca copiilor. Scrieri din alte colecţii au frontispicii tipografice mai sobre, dar elegante. Remarcăm o siglă special creată pentru Biblioteca teatrală, în care motivul lirei ilustrează simbolic domeniul literar specific colecţiei. Cărţile traduse din Goethe şi Doyle se bucură de frontispicii atractive, cu ornamente geometrice sau desene florale delicate.
Manualele au fost publicațiile majoritare tipărite de editura Ciurcu, în numeroase tiraje și ediții adăugite, în limbile română, germană și maghiară. Cărțile pentru școală aveau în general coperte din carton mai rezistent și aspectul lor era influențat de tipul de manual. De regulă, ilustrația era sobră, așa cum este cazul manualelor de istorie și de economie, cu coperte simple, în culori grave, chiar dacă în interior aveau portrete și imagini de monumente istorice de pildă. În mod deosebit, unele cărți didactice se bucurau de atenție în ce privește aspectul. Cartea de citire de Virgil Onițiu are o copertă îmbrăcată în pânză și cu un frontispiciu ornamental imprimat în negru pe fond de maro roșcat. Tot astfel, Analize psihologice de Iosif Blaga dispune de un frontispiciu ornamental tipografic pe coperta sa. În interior ambele lucrări sunt complet lipsite de ilustrații. O Istorie biblică în versuri are ilustrate bogat copertele şi interiorul.
Publicațiile diverse au, la rândul lor, propriile ilustrații concepute în funcție de genul lor. Astfel, comediile lui Theochar Alexi, un autor brașovean minor prolific, și culegerea de poezii aparținând editorului Ioan I. Ciurcu sunt de dimensiuni mici și au un frontispiciu tipografic regulat în cazul primului titlu și un frontispiciu artistic, floral, cu linii ce amintesc de stilul Art Nouveau în al doilea caz. Calendarele, publicații anuale tipărite foarte probabil în număr mare, au un chenar ornamental simplu pe copertă, însă în interior abundă reclamele. O broșură de jocuri pentru băieți are un format de buzunar și coperta împodobită cu un frontispiciu clasic, cu minim de elemente decorative, atractiv tocmai prin minimalism. În schimb, Cântece de copii şi jocuri de Al. Bogdan are o fotografie pe copertă. La fel, monografia în două volume a lui Silvestru Moldovan despre Transilvania deține numeroase imagini ilustrative ale căror imagini de lucru figurează în dosarele editurii Ciurcu păstrate în fondul bibliotecii noastre.
Pentru a vedea ilustraţiile şi arta tipografică a fraţilor Ciurcu vă invităm să vizitaţi expoziţia, gratuit, de luni până vineri între orele 8,00-20,00 şi sâmbătă între 8,00-12,00.