În perioada 29-30 septembrie a avut loc cea de-a treia întîlnire transnațională din cadrul proiectului DigiPrior – Priorities in the digitization of books, documents and photos (DigiPrior – Priorități în digitizarea cărților, documentelor, fotografiilor și abordări moderne pentru promovarea materialelor digitizate). Întâlnirea a fost găzduită de Direcția Generală a Patrimoniului Cultural, la Palatul Național din Mafra, Portugalia.
Obiectivul proiectului DigiPrior este acela de a crește capacitatea bibliotecarilor, arhiviștilor, colecționarilor și managerilor de biblioteci în sfera prioritizării articolelor pentru digitizare și promovării atractive a artefactelor digitale, prin crearea de materiale de instruire adecvate și instrumente de formare pentru grupurile țintă, precum și pentru formarea viitorilor formatori.
Au fost prezentate și s-a discutat pe baza produselor deja realizate, s-au stabilit pașii pentru următoarea etapă a proiectului, s-au discutat aspecte organizaționale, legate de management și de diseminarea rezultatelor.
Palatul Național din Mafra a fost ridicat, potrivit tradiției, în urma promisiunii făcute în anul 1711 de regele João V (1683-1754) călugărului franciscan António de S. José – aceea de a ridica o biserică pentru ordinul franciscan dacă regina, Maria Ana de Austria, îi va dărui urmași. Planul inițial al mănăstirii, acela de a adăposti 18 călugări, a fost extins, într-un final, cu spații pentru 300 de călugări, un palat regal și o bazilică.
Biblioteca, organizată pentru prima dată de călugărul João de Santa Ana, ocupă cel mai impunător dintre holurile palatului. Podeaua e pavată cu marmură de diferite culori, în centru cu un dom susținut de patru arcade. Rafturile sunt sculptate în lemn, în stil rococo. Biblioteca deține 30 000 de volume, din sec. XV-XIX, din diverse domenii: teologie, cărți de predici, canoane și drept civil, istorie, geografie, călătorie, matematică, muzică, artă, medicină etc. Biblioteca deține o serie de cărți rare, o colecție de incunabule, o impresionantă colecție de Biblii și 750 de cărți interzise (posesia acestora fiind autorizată de papă), al căror conținut variază de la politică socială și pînă la cabală și alte texte religioase.
