Gombos, Ferenc Albin (născut 3 octombrie 1873 – mort 25 decembrie 1938, Budapesta), scriitor şi istoriograf. S-a născut în comuna Ambróz (în Csanád, Ungaria). După terminarea studiilor universitare la Cluj, a fost numit profesor de istorie-geografie la Liceul Real din Brașov, în anul 1898, iar în 1905 a fost transferat la un liceu din capitala Ungariei. Ca scriitor a debutat la Brassoi Lapok, iar mai târziu a fost colaborator al mai multor ziare şi reviste ştiinţifice. Cu ajutorul financiar al Academiei de Ştiințe a editat lucrarea istorică Középkori krónikák (Cronici din Evul Mediu) în 14 volume. A fost redactorul revistei istorice Századok între anii 1912 şi 1913. A scris şi sub pseudonimele Sorojai, Gambos şi Lupi bácsi. Sub titlul Lupi bácsi kalandjai (Aventurile lui nenea Lupi) a scris şi editat în Brașov, între anii 1901-1905, o serie de 15 volume de aventuri geografico – istorice, care a avut un succes formidabil în rândul tinerilor şi volumele au fost reeditate în mai multe rânduri. Tot pentru tineret a scris şi Kis krónikás (Micul cronicar), A Robinsonok Királya (Regele Robinsonilor), Hájas Muki kalandjai (Aventurile lui Hájas Muki), precum şi Hájas Muki mint Robinson Crusoe (Hájas Muki ca Robinson Crusoe). În 1925 a fost ales membru corespondent al Academiei Maghiare de Științe din Budapesta, în 1937 a devenit membru al acesteia cu drepturi depline, în 1936 a devenit membru titular al Academiei Sfântul Ștefan și a activat ca membru al consiliului în Societatea maghiară de studii istorice.
Opera: Autor și editor – Az 1437-ik évi parasztlázadás története (Istoria răscoalei ţărăneşti din 1437), Cluj, 1898; Középkori krónikák (Cronici din Evul Mediu), Budapesta, 1901; Paulus Diaconus, A longobardok története Brașov, 1901; Lupi bácsi kalandjai, 1901-1905; Kis krónikás, Brașov, 1903; Freisingi Ottó krónikája (Cronica lui Freising Ottó), Budapesta, 1908; Liudprand történeti munkái (Operele istorice ale lui Liudprand), Budapesta, 1908;A magyar nemzet története I–XII, Budapesta, 1909; A Robinsonok Királya, Budapesta, 1910; Az ókor története, Budapesta, 1911; A középkor története, Budapesta, 1911; Az újkor története 1492–1798, Budapesta, 1911; A legújabb kor története a francia forradalomtól napjainkig, Budapesta, 1911; Freisingi Ottó, I. Frigyes császár tettei (Faptele împăratului Ferdinand), Budapesta, 1913; Hájas Muki kalandjai, Budapesta,1912; Hájas Muki mint Robinson Crusoe, Budapesta, 1914; Szent László piros rózsái (Trandafirii roşii ai Sf. Ladislau), 1914; A lovasság. Budapesta, 1915; Európa és a többi világrész főbb államainak politikai és gazdasági földrajza, Budapesta, 1915; Keresztes hadjáratok, Budapesta, 1915; Világtörténelem I, Budapesta, 1917; Szent László a lovagkirály, Budapesta, 1925; Történelmi olvasókönyv, Budapesta, 1926; A honfoglaló magyarok itáliai kalandozása (898–904) (Aventurile italiene ale ungurilor), Budapesta, 1927; Magyarország története az amerikai magyarok számára, Budapesta, 1928; A grönlandi titok, Budapesta, 1928; Hóharmat: Székelyföldi regék és mesék, Budapesta, 1930; Bujdosó király, Budapesta, 1935; St. Étienne dans l’historiographie européenne du moyen âge, Budapesta, 1937; Catalogus fontium historiae Hungariae aevo ducum et regum ex stirpe Arpad descendentium ab anno Christi DCCC usque ad annum MCCXI I–IV, Budapesta, 1937–1943.
Referinţe: M.I.L., p. 309; Révai, VIII, p. 621; Lukinich Imre, Gombos Ferenc Albin, în Szazadok, 1939; Magyar életrajzi lexikon I. (A–K)., Főszerk. Kenyeres Ágnes, Budapesta, 1967, p. 606; Rokay Péter, A középkori magyar történelem egy nem létező forrása, în Magyar Könyvszemle, 1985, nr. 1, p. 57–58; Magyar katolikus lexikon IV. (Gas–Hom), Főszerk. Diós István, Budapesta, 1998; Magyar nagylexikon VIII. (Ff–Gyep), Főszerk. Bárány Lászlóné, Budapesta, 1999, p. 698; Új magyar irodalmi lexikon I. (A–Gy), Főszerk. Péter László, Budapesta, 2000, p. 746; Új magyar életrajzi lexikon II. (D–Gy), Főszerk. Markó László, Budapesta, 2001, p. 1041.
Fișă întocmită de Elvira Oros, Daniel Nazare.