GOLOGAN, Nicolae G. V. (născut 1 noiembrie 1894, Satulung – mort 1984), economist. Fiu de oieri, tatăl său fiind „târlaş de oi”, a absolvit şapte clase la şcoala primară din satul natal (1907). Părinţii au fost convinşi de învăţător să fie „lăsat la carte”, urmând patru clase reale la gimnaziul român din Brașov (1907-1911) şi Şcoala comercială superioară (1911-1914) din acelaşi oraş. La acest din urmă institut i-a avut profesori pe Ioan Socaciu şi A. Bârseanu*, sub îndrumarea ultimului făcându-şi ucenicia în arta scrisului. Ales preşedinte al Societății de lectură a elevilor şcolii comerciale, Nicolae Gologan a debutat literar în cadrul şedinţelor ei cu două scrieri, Cum trăieşte ţăranul român pe Câmpia Bărăganului şi Moş Oprea. La absolvirea studiilor comerciale în 1914 visa să continue învăţătura la Institutul Economic din Anvers, speranţă alimentată de acordarea unei burse de 50 coroane din partea Fundaţiei Gojdu din Budapesta. Războiul îi răstoarnă însă planurile, iar în 1915 Nicolae Gologan, pentru a nu fi încorporat în armata austro-ungară, trece munţii deghizat în cioban. În anul următor se înrolează ca voluntar în armata română, iar în calitate de plutonier participă la campaniile militare, trecând mai întâi Carpaţii şi ajungând în satul natal, iar apoi după retragere luptând pe frontul din Moldova, inclusiv la Mărăşeşti. Se înscrie la Academia de Înalte Studii Comerciale şi Industriale din București, pe care o termină după război, în 1925, când îşi dă licenţa la Cluj. Din cadrele armatei iese cu gradul de căpitan de artilerie. În acelaşi an a ocupat prin concurs postul de secretar la Camera de Comerţ şi de Industrie Brașov şi a început să manifeste preocupări pentru cercetarea trecutului economic şi comercial al românilor braşoveni. Interesul său s-a concretizat în lucrarea Cercetări privitoare la trecutul comerţului din Brașov (București, 1928), susţinută ca teză la doctorat la 6 decembrie 1928 în faţa Comisiei de doctorat a Academiei de înalte studii comerciale şi industriale din București, a cărei preşedinte era G. Taşcă. Lucrarea a obţinut aprecieri elogioase şi a fost tipărită în acelaşi an. La Camera de comerţ şi industrie Brașov, Nicolae Gologan a avut mai multe inițiative în sprijinul mediului economic, pledând pentru dezvoltarea echilibrată a producţiei agricole şi industriale, a susţinut conferinţe în faţa absolvenţilor de şcoli comerciale din ţară şi străinătate, veniţi în excursie de studii la Brașov. A publicat studii în Analele economice şi statistice, Economia naţională, Gazeta de Transilvania, Industrie Handelszeitung, Observatorul social-economic, Plaiuri săcelene, Societatea de mâine, Ţara Bârsei şi a fost membru al Astrei. Între 1941 şi 1944 a fost primar al Brașovului. După 1944 este supus epurărilor, iar în 1951 este alungat din propria locuinţă care este naţionalizată. În aceşti ani grei se ocupă cu oieritul, câștigându-și astfel traiul și dorind să cunoască în amănunt toate aspectele ciobăniei mocăneşti. Autorităţile comuniste îi fixează domiciliu obligatoriu la Satulung, iar între 1952-1954 este deţinut politic, fiind închis la Cetăţuie şi Jilava, iar apoi supus la muncă forţată la Chirnogi şi Oneşti. În timpul detenţiei sale, cele două sute de oi pe care le avea s-au pierdut. După 1954 se dedică scrisului, lăsând în manuscris peste două mii de pagini. Regimul comunist continuă seria persecuţiilor la adresa sa, iar în 1959 este decăzut din drepturile de pensie. Între 1959-1969 trăieşte la Sibiu în familia fiului Gelu, ocupându-se de educaţia nepoţilor Radu şi Călin. În 1969 familia Gologan se întoarce la Brașov, unde mai trăieşte un deceniu şi jumătate, fiind înmormântat în cimitirul bisericii Sf. Paraschiva.
Opera: Der Ausgleich privat-wirtschaftlicher Interessen mit solchen sozialwirtschaftlicher Natur, în Siebenbürgische Handelszeitung, Heft 19, 1926; Die öffentliche Schulden Rumäniens, în Siebenbürgische Handelszeitung, Heft 24, 1926; Wirtschaftliche Betrachtungen über Rumänien, Heft 21, 1926; Consideraţiuni economice asupra României, în Analele economice şi statistice, nr. 3-4, 1927; Anul 1926 din punct de vedere economic, în Analele economice şi statistice, nr. 7-8, 1927; Îndrumarea energiilor rurale spre industrie şi meserii, în Societatea de mâine, nr. 25-26, 1927; Pentru sporirea producţiei economice, în Societatea de mâine, nr. 31-32, 1927; Cercetări privitoare la trecutul comerţului românesc din Brașov, București, 1928, 220 p.; Societăţile anonime din întreg cuprinsul ţării, în Analele economice şi statistice, nr. 3-4, 1928; Anul economic 1928, în Societatea de mâine, nr. 12-13, 1929; Judeţul Brașov din punct de vedere cultural, social şi economic, în Economia naţională, nr. 6, 1929; Brașovul economic în trecut şi astăzi, în Societatea de mâine, nr. 1-2, 1930; Camera de Comerţ şi de Industrie din Brașov în al 84-lea an de existenţă, [1934?]; La prăznuirea celor o sută de ani de la înfiinţarea Casinei Române, Brașov, Tip. ASTRA, 1935; 1850-1935. Camera de Comerţ şi Industrie din Brașov în anul 1835, Brașov, 1936, 187 p. + 14 pl.; 1936 economic. Cu consideraţiuni speciale asupra circumscripţiei şi activităţei Camerei de Comerţ şi Industrie din Brașov, Brașov, 1937, 234 p. + pl.; Evenimentele economice ale anului 1937, cu o deosebită privire asupra circumscripţiei şi activităţii Camerei de Comerţ şi de Industrie din Brașov, Brașov, 1938, 245 p.; Privire economică asupra anului 1938 cuprinzând şi activitatea Camerei de Comerţ şi de Industrie din Brașov, Brașov, 1939, 215 p. + 2 pl.; Naţionalizarea comerţului şi industriei este o chestiune de viaţă pentru noi Românii, Brașov, Tip. ASTRA, 1940, 24 p.; manuscris: Cartea stânii – Locuri şi oameni, gânduri şi fapte, amintiri din copilărie şi întâmplări din viaţă, cca. 600 p.; Ciobanul, marele reprezentant al unităţii româneşti, 400 p.; Amintiri. Cartea stânii. Gânduri și fapte. Hronicul copilăriei și al tinereților, ediție îngrijită, prefață și note de Steluța Pestrea Suciu, Brașov, Foton, 2018, 265 p.
Referinţe: EIR, p. 159; Nicolae Gologan, Din viaţa şi scrisul meu, manuscris 2403-2405 din fondul de manuscrise al secţiei Colecţii Speciale, Biblioteca Județeană Brașov. O serie de informații ne-a dat și fiul dânsului, domnul Horia Gelu Gologan.
Fișă întocmită de Ruxandra Moașa Nazare.