GHEŢIE Alexandrina (născută 25 aprilie 1935, Beclean, județul Someş, azi județul Cluj – decedată 7 ianuarie 2005, Brașov), pictor. A absolvit Institutul de Arte Plastice Ion Andreescu din Cluj, secţia Pictură, la clasa profesorului Aurel Ciupe, promoţia 1959. A debutat în 1959 la Brașov şi în 1974 la București şi a avut numeroase expoziţii personale: în 1962, 1970, 1974, 1976, 1978, 1979, 1980, 1996, 1999, 2004, 2005 – la Brașov; în 1974, 1982, 1994 – la București; în 1990 – la Bad Homburg. A participat la toate expoziţiile judeţene şi festive din Brașov (1959-1982), la Expoziţia interfilială de la București (1969), la expoziţia filialei Uniunii Artiștilor Plastici Brașov de la Baia-Mare (1973), la expoziţii de grup la Baia-Mare (1973), Brașov (1973, 1974, 1976, 1978) şi Târgu Mureş (1978), la expoziţia Scrierea organizată la București, la expoziţiile republicane de pictură (1969, 1971, 1977, 1979, 1980) şi la expoziţii republicane de grafică (1978, 1979, 1980). A fost prezentă în expoziţii de artă românească în străinătate, la Wroclaw (1973), Berlin (1974), Moscova (1977, 1982, 1985), Detroit (1980), Praga (1984), Varşovia (1984), Stuttgart (1984), Tours (1990), Bad Homburg (1991), Mechelen (1991), Oberursel, Zeitz (1992). Este prezentă, de asemenea, în expoziţii internaţionale: la concursul internaţional Juan Miró de la Barcelona (1974, 1980, 1982, 1983, 1984, 1985), la expoziţia Sportul în artele plastice de la Barcelona, Expoziţia Internaţională de Desene Originale de la Rijeka (1982), Bienala a XVII-a de la São Paolo (1983), Salonul Internaţional de Pictură de la Paris (1985, 1986, 1987), Paris E’ 86 Bienala Internaţională Petit Format de Papier de la Cul-de-Sarts (1984, 1986, 1988), Bienala Norvegiană Internaţională de la Fredrikstad (1988), Festivalul Internaţional de Artă de la Kyoto (1991, 1993, 1994), expoziţia Artistes pour des artistes de la Neuilly(1990), expoziţia SAGA de la Paris (1992). Are lucrări în muzeele de artă din Brașov, Constanţa, Mediaş, Harghita, în Muzeul de Artă Contemporană al Universității din São Paolo, în Muzeul Petit Format din Couvin (Belgia), în Muzeul de Arte din Fredrikstad (Norvegia) şi în colecţii private din Franţa, Belgia, Germania, Elveţia, Japonia şi S.U.A. A realizat în colaborare un mozaic în incinta Casei de Ştiințe şi Tehnici a Tineretului din Brașov în 1975. După o pictură cu caracter postimpresionist, Alexandrina Gheție-Hilohi trece printr-o experienţă cubistă şi constructivistă, evoluând în direcţia artei abstracte. Pornind de la elementele grafice primare, punctul şi linia, Alexandrina Gheție-Hilohi a ajuns la eliminarea figurativului şi a ideii de reprezentare. Artista a intervenit transfigurator asupra mijloacelor de exprimare picturală. Suportul, hârtia, a devenit un adevărat “palimpsest” al memoriei, utilizând simili-scrierea, citibilă de la stânga spre dreapta sau de sus în jos, valorificând diferite tehnici: pictura în ulei, tempera cu ou sau tehnici mixte. Din 1974, în paralel cu pictura, Alexandrina Gheție-Hilohi se preocupă de desen, realizând suite de lucrări pe anumite teme: Cuibul, Plantaţii, Urban. Între anii 1980-1990 desenul ocupă un loc tot mai important în creaţia sa, realizând ciclurile Zidiri, Urme, Jurnal criptic, Densitatea tăcerii, din 1990 începând suita Rezonanţe. Prin arta combinării de semne, contrapunând dimensiunile şi volumele şi alternând petele de culoare cu monotonia semnelor grafice, artista a reuşit să obţină efecte rafinate şi să exprime o anume poezie. „Acurateţea artistică (…) ne recomandă un creator exigent, aflat sub temperatura unor neobosite căutări, dar şi sub cenzura unui sever autocontrol profesional”. (D. Drăgan, 1974).
Referinţe: [Alexandrina Gheție], în Astra, iun. 1968, p. 15; Drăgan, D., Universul până dincolo de şevalet, în Drum Nou, 5 oct. 1974, p. 3; Lendvay Eva, Alexandrina Gheție – kiállitása, în Brassoi Lapok, nr. 40, 5 oct. 1974, p. 4; Nadin, M., Pictori din Brașov, București, Meridiane, 1975, p. 34; Barbosa, O., DARC, p. 202-203; Rădulescu, E., Poezia desenului. Însemnări din expoziţie, în Drum Nou, XXXVI, 10800, 14 oct. 1979, p. 2; Buşneag, Olga, Profil Alexandrina Gheție, în Astra, XV, 2, 118, mart. 1980, p. 7; Eadem, Profil, în Astra, 15, nr. 1, mai 1980, p. 7; Drăgan, D., Alexandrina Gheție pictură şi grafică, în Astra, XVII, 4, iun. 1982, p. 11; Florea, Vasile, Arta românească modernă şi comtemporană, București, Meridiane, 1982, p. 361-362; Contemporary Art Print of the World, Seul, 1989; EARC, p. 92; Vernisaj Alexandrina Gheție, în Gazeta de Transilvania, nr. 1915, 23 aug. 1996, p. 4; Csutak L., [Expoziţie Alexandrina Gheție], în Brassoi Lapok, nr. 37, 13–19 sept. 1996, p. 2; Drotleff, D., [Expoziţie de artă – Alexandrina Gheție], în Allgemeine Deutsche Zeitung, nr. 929, 27 aug. 1996, p. 5; Ţion, Al., Simetrii şi armonii, în Transilvania Expres, nr. 906, 24-25 aug. 1996, p. 8; Enciclopedia artiştilor plastici, vol. I, p. 92; Csutak Levente, A szeizmografikus tárlata, în Brassoi Lapok, 29 oct. 1999, p. 15; Pestrea-Suciu, Steluța, “Am pictat pentru că am dorit să mă cunosc”. Interviu cu Alexandrina Gheție, în Bună Ziua Brașov, 6 sept. 1999, p. 3; Banu, Gabriela, Urâtul este la modă… Interviu cu pictorița Alexandrina Gheție, în Gazeta de Transilvania, an 166, nr. 4305, 25 sept. 2004, p. 5; Alexandrina Gheție, prefață de Veronica Bodea Tatulea, prezentare grafică Gruia Hilohi, Brașov, Artfilco, 2005, 30 p.; Popa, Ioan, Alexandrina Gheție – “între zona obiectivității și propriul eu”, în Gazeta de Transilvania, an 167. 4540, 4 iul. 2005, p. 2; Țion, Alexandru, Compozițiile ca definiții sensibile ale lumii, în Transilvania Expres, nr. 3600, 16 iun. 2005, p. 2; Olaru, Oana, Osnaga, Bianca, Andriesei, Monica, BiblioPinacoteca, Brașov, Biblioteca Județeană Brașov, 2014; Bodea Tatulea, Veronica, Comemorări 2015. Arte vizuale, în Astra. Supliment Literatură, Arte și Idei, an 6, nr. 3-4 (2015), p. 103-104; Pestrea-Suciu, Steluța, Pictorița Alexandrina Gheție, în Monitorul Expres, n. 4265, 4 iun. 2019, p. 6.
Fișă întocmită de Elvira Oros, Daniel Nazare.