Funariu, Ion (născut 6 februarie 1934, satul Copăcel, județul Brașov – mort 10 martie 2020, Făgăraș), profesor de limba şi literatura română, folclorist, publicist. Născut într-o familie păstrătoare a tradiţiilor, cercetată de echipele lui Dimitrie Gusti. Urmează şcoala primară din Copăcel (1940-1947), Liceul „Radu Negru” din Făgăraş (1947-1953) şi Facultatea de Filologie din cadrul Universității București, pe care o absolvă în 1958, specialitatea limba şi literatura română. După absolvire funcţionează ca profesor de limba şi literatura română la Şcoala Generală din Copăcel (1958-1961), la Liceul „Radu Negru” Făgăraş (1961-1969, 1978-1999) şi Liceul „Doamna Stanca” Făgăraş (1969-1978). A fost director la Şcoala Generală din Copăcel (1959-1961), inspector la Secţia de învăţământ din Făgăraş (1961-1968), directorul Casei Personalului Didactic Făgăraş, preşedinte al Comitetului de Cultură Făgăraş (1987-1989), preşedintele Societății de Ştiinţe Filologice, Filiala Făgăraş (1968-1999), directorul Liceului „Radu Negru” Făgăraş (adjunct 1982-1988, director 1988-1990), director al Departamentului de cultură şi civilizaţie al Fundaţiei Culturale Negru Vodă, după 1994. Se distinge ca profesor de limba şi literatura română, editând trei reviste şcolare: Lira, Alfa şi Zodia Literei în care s-au publicat creaţiile literare ale elevilor şi a organizat spectacole literar-muzicale, în special spectacole în care a valorificat folclorul local. Este iniţiatorul unei ample mişcări artistice de valorificare a folclorului din Ţara Oltului (Făgăraşului), prin înfiinţarea în numeroase sate, instituţii şi întreprinderi, a unor ansambluri artistice, cum ar fi cele de la: Casa Municipală de Cultură Făgăraş, Combinatul Chimic Făgăraş, din satele Copăcel, Viştea de Jos, Drăguş, Cârţa, Berivoi, Lisa, Arpaşul de Jos, Rucăr ş.a. Totodată regizează spectacole în care a valorificat obiceiurile populare ale făgărăşenilor precum Nunta de la Copăcel, Horiţa, Sânzienele şi Mioriţa, interpretate de ţăranii din Copăcel şi ansamblurile folclorice ale Liceului Radu Negru şi Sindicatului Învăţământului Făgăraş şi distinse cu premiul I pe ţară şi Titlul de laureat. Este autorul poemelor dramatice: Avram Iancu, Horia, Legenda Oltului, Avram, puse în scenă la Casa de Cultură Făgăraş, în interpretarea elevilor Liceului Doamna Stanca. Colaborează cu articole, studii, poezii la revistele: Gazeta Literară, Tribuna (Cluj), Astra (Brașov), Vatra (Târgu Mureş), TribunaÎnvăţământului (București), Limbă şi literatură (București), Ţara Făgăraşului, Bună ziua Făgăraş (Făgăraş). Împreună cu alţi colaboratori, în 1996, a înfiinţat revista Cetatea la Făgăraş. Pentru bogata sa activitate, a primit distincţia de profesor evidenţiat şi două diplome de merit acordate de miniştrii Andrei Marga şi Ecaterina Andronescu. Este cetăţean de onoare al comunei Hârseni şi al Municipiului Făgăraş.
Opera: Studii: Literaturapopulară română, parte integrantă a literaturii naţionale, în Buletin deinformare ştiinţifică pe anul 1985 al Societății de Ştiințe Filologice din România, Filiala București, București, 1985; Iminovicii din VadulFăgăraşului, în vol. Eminescu şi Brașovul, Brașov, 1990; Ardealul sfânt, 2006; Biserica Buna Vestire din Copăcel – ctitorie voievodală, monument arhitectonic, 2008; În colaborare cu profesori din municipiul Brașov, a publicat lucrări de uz didactic – Dicţionar de personaje literare, Brașov, 1987; Dicţionar de proză românească, Brașov, Centrul Editorial Coresi, 1990; Dicţionar de criticăliterară, Brașov, Ed. Orientul Latin, 1994; Literatura română pentruclasa a XII-a, Brașov, Ed. Orientul Latin, 1994; Literatura română pentru examenul de bacalaureat, Brașov, Ed. Orientul Latin, 1992 (4 ed.); Literatură română pentru clasele IX-XII. Comentarii, sinteze, evaluări, Brașov, Orientul latin, 1997; Culegeri de folclor din Ţara Făgăraşului: Colinzi din Ţara Făgăraşului, Brașov, Ed. Orientul Latin, 1994, premiată de Ed. Orientul Latin şi Primăria Municipiului Făgăraş, prima culegere de acest fel pentru Ţara Făgăraşului; Roata Stelelor (culegere de lirică populară din Ţara Făgăraşului), Brașov, Ed. Orientul Latin, 1995; Românii de pe Valea Izinelor (echipa de jocuri populare din Viştea de Jos), Românii de pe Valea Sebeşului (2004), Neamurile satului Sebeş (2005). A publicat folclor local şi în volumele: Şi iar verde frunzuliţa, Brașov, 1968; Câte doruri sînt pe lume, Brașov, 1969; Cât-îi soarele de sus, Brașov, 1972; Junii lui Crăciunu – Colinde din Țara Oltului, Brașov, Orientul latin, 1998, 204 p. (în colab. cu Alexandru Bușilă).
Referinţe: Poarta stelelor, în Gazeta de Transilvania, nr. 1909, 15 aug. 1996, p. 6; Sporiş, Mihai, Mitologie românească (calendarul popular), București, Floarea Darurilor, 2000, p. 137-144; Datcu, Iordan, Dicţionarul etnologilor români, ediţia a III-a revăzută, București, Saeculum, 2006, p. 402.
Fișă întocmită de Elvira Oros, Daniel Nazare.