FULGA, Ligia (născută 10 noiembrie 1951, Mesentea, județul Alba), etnolog. A absolvit Liceul Horea, Cloșca și Crișan din Alba Iulia și Facultatea de limba și literatura română Universitatea București în 1975. După studii, a ocupat postul de muzeograf la secția de etnografie a Muzeului județean Brașov, urmând cursuri de specializare în muzeografie și muzeologie, organizând expoziții tematice și cercetând pe teren. În 1985 a ocupat prin concurs postul de șef de secție, iar în 1990 reușea să transforme secția de etnografie în muzeu de profil, cu personalitatea juridică, devenind directoarea instituției. A făcut cursuri de limba germană la Goethe-Institut la Berlin (1991), stagii de documentare în patrimoniul industrial în Franța (1991) și formare profesională în etnomuzeologie în Olanda (1996). A obținut burse: din partea Germaniei bursa academică de schimburi științifice DAAD (1994) și din partea SUA bursa de studii în noi modalități de muzeologie și conservare la Metropolitan Museum New York (2009). În calitate de director al Muzeului de Etnografie Brașov, până în anul 2000, a modernizat expozițiile tematice, a coordonat proiecte și cercetări de teren multianuale, s-a implicat și a colaborat în salvarea patrimoniului săsesc din satele depopulate din sudul Transilvaniei în urma emigrării masive a sașilor, a condus campanii de colectare de obiecte de patrimoniu și a coordonat organizarea și protejarea noilor colecții etnologice, a demarat programul de antropologie vizuală, realizând filme documentare. În acei ani se deschidea expoziția permanentă intitulată și axată pe Patrimoniul textil în Brașov și Țara Bârsei, care a pus în lumină influențele reciproce între mediile rural și urban. În 2001 a susținut teza de doctorat cu tema Sticla transilvăneană din secolele XVII-XVIII la Cluj, obținând calificativul Magna cum laude. Lucrarea a fost publicată în 2004, tradusă în limba germană și editată în 2007. Între 2000-2010 muzeul de etnografie Brașov s-a extins prin organizarea a două secții noi în județ, muzeele etnografice din Săcele și Rupea, ambele muzee comunitare oglindind specificul ocupațiilor, spațiilor și etniilor. Preocupată de etnografia urbană, desfășoară proiectul de restaurare a monumentului istoric din Piața Sfatului nr. 15 Brașov care se deschide în 2010 ca Muzeu al Civilizației Urbane. Specializată în cultura tradițională a zonelor interetnice, mai cu seamă a satelor românești și săsești, a efectuat studii de etnologie regională interdisciplinare, în domeniul sticlei transilvănene, ceramicii transilvănenen, mai ales faianței de origine și inspirație habană ca model de aculturație, antropologiei urbane și vizuale, inaugurând prin proiectul Album de familie din Șcheii Brașovului o serie de interviuri și înregistrări de istorii personale și mărturii despre această arie, recuperând datini, povești și informații pe calea istoriei orale și a microexpozițiilor folosind patrimoniul privat, familial. A făcut parte din colectivul de studiu al arhitecturii vernaculare din satele săsești, care a aplicat o metodologie de descriere unitară, preluată și în cazul satelor mocănești. De altfel, din 1987 a început o serie de cercetări pe urmele școlii monografiste a lui Dimitrie Gusti în satul Drăguș din județul Brașov, în care s-a concentrat pe recuperarea memoriei afective, a relației dintre săteni și sociologul Gusti, povestirile înregistrate punând în lumină raportul dintre cercetărori și subiectul cercetat, aspectele personale ale cercetării. A întreprins cercetări pe linia etnologiei de urgență, intervenind pentru recuperarea martorilor identitari din satele săsești depopulate, protecția și punerea lor în valoare, într-un program internațional care a avut drept parteneri muzee din Germania (Berlin, Gundelsheim) în perioada 1990-2005. De asemenea, a derulat programe muzeale de valorificare a instalațiilor populare industriale din județul Brașov, menite să stimuleze dezvoltarea durabilă și sustenabilă a comunităților rurale, cum au fost dârsta La vâltori din Lisa, moara și piua din Tărlungeni. A participat la cercetări și programe naționale pe teren, în zona Pădurenilor (1995), Banatul românesc (1996) și sârbesc, în colaborare cu Muzeul Banatului, Institutul de etnografie și folclor „Constantin Brăiloiu” București, Centrul cultural al românilor din Voievodina. Între 1995-2001 a predat cursul de etnologie și muzeologie la Facultatea de Sociologie Universitatea Brașov. În 2001 apărea revista muzeului, publicația de specialitate etno.brasov.ro – percepții, medii culturale, comunicare, în care s-au publicat studii care valorifică arhive istorice, documentare, etnografice, orale. Între 2001-2014 a făcut parte din Comitetul Național Român ICOM, din 2001 participă la Comitetul internațional al muzeeor de etnografie (ICME) din cadrul ICOM, din 2004 este membră în Asociația europeană „L’Europe. Civilisation du pain” și din 2015 din comitetul științific al acesteia, din 2006 membru al asociației europene „Moleriae” dedicată cercetării morilor și pietrelor de moară din Europa, din 2010 membru ICOMOS-CIAV internațional. Din anul 2001 este membru al Comisiei Naționale a Muzeelor și Colecțiilor din România, în perioada 2014-2016 a făcut parte din Comisia Națională pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Național. A fost prim-vicepreședinte al Asociației de științe etnologice din România între 2005-2007 și 2010-2014, fiind președinte între 2008-2009. Ca membră a asociației europene preocupată de civilizația pâinii, Ligia Fulga a pilotat cercetarea europeană realizată, finalizată cu crearea unui site tematic european, în care România e prezentă cu două filme documentare și, pe plan local, cu organizarea unei expoziții etnografice tematice. Creativă, s-a implicat în parteneriate și colaborări diverse, antrenând antreprenori, artizani, creatori, designeri, meșteri în valorificarea inovativă a patrimoniului, reușind fie să determine renașterea unor tradiții, fie organizarea unor evenimente de marcă, precum parada modei cu bluzele create după modelul unor ii vechi de către creatoarea de modă Stela Cârțână. Activitatea sa profesională a fost recunoscută și recompensată prin decernarea a numeroase premii dintre care menționăm: premiul Ethnos pentru concepţia originală a expoziţiei Patrimoniu textil acordat de Fundaţia omonimă în 1998; premiul Tancred Bănăţeanu pentru amenajarea Muzeului etnografic Săcele, 2001; premiul Romulus Vuia pentru proiectul şi execuţia reconstituirii instalaţiei de prelucrat straie din Lisa, acordat de Ministerul Culturii şi Cultelor în 2003; premiul George Oprescu al Academiei Române pentru lucrarea de doctorat publicată în 2004 şi premiul Horia Bernea pentru proiectul Civilizaţia pânii. Practici şi ritualuri agrare din sudul Transilvaniei din partea Ministerului Culturii şi Cultelor în 2004; Premiul Comitetului Naţional Român ICOM pentru muzeul etnografic Rupea în 20087 şi pentru Muzeul Civilizaţiei Urbane a Braşovului în 2010. Activitatea publicistică şi de cercetare cuprinde cataloage de expoziţii, ghiduri de muzee şi colecţii, cercetări şi studii susţinute la congrese şi simpozioane în ţară şi străinătate şi tipărite în reviste de specialitate, cărţi de autor, contribuţii în volume colective coordonate, prefeţe şi ediţii îngrijite, CD-uri şi filme documentare în domeniul antropologiei vizuale. Lucrările sale au apărut în Cumidava, Acta Musei Porolissensis, Revista Muzeelor, Anuarul Muzeului Etnografic al Transilvaniei, Buletinul Comisiei Monumentelor Istorice, Studii şi comunicări de etnologie, Symposia, Caietele ASER, Caiete critice, Anuarul Institutului de etnografie şi folclor, Etno.brasov.ro: percepţii, medii culturale, comunicare, în volume colective şi volumele sesiunilor naţionale şi internaţionale la care au fost susţinute.
Opera: Contacte culturale în ceramica transilvăneană a secolelor XVIII şi XIX, Sibiu,Revista Transilvania, 1983, 88 p.; Centre de olari din sud-estul Transilvaniei, I, Sf. Gheorghe, Editura Cova Print, 1997 (în colab. cu Enikö Gazda şi Iren Farkas); Sticla transilvăneană în secolele XVII-XVIII. Soluţii tehnice, tendinţe artistice, București, Economica, 2004, 256 p., traducere germană în 2007, la editura Janos Stakovics; Ceramica de tradiţie habană: istorie, mentalităţi şi relaţii comerciale în secolul al XVIII-lea, Brașov, Transilvania Expres, 2013, 162 p. (în colab. cu Lia Maria Voicu); Discursul ritual şi costumul tradiţional din sud-estul Transilvaniei, Brașov, Muzeul de etnografie, 2018, 220 p. (în colaborare cu Gabriela Chiru); Albume, cataloage de expoziţie şi ghiduri – Muzeul de etnografie Braşov, Brașov, Brastar, 1995, 115 p., cu rezumat în engleză, franceză, germană; Muzeul civilizaţiei urbane a Braşovului, Brașov, Transilvania Expres, 2010, 20 p.; Patrimoniul textil, ghid-catalog, Ghimbav, Haco Internaţional, 2000, versiunile în engleză, franceză, germană din 2003; Memoria fibrelor textile – de la împletitul manual la tricotajul mecanic: ghid de expoziţie, Brașov, Muzeul de etnografie, 2018, 16 p.; Colaborator la publicaţii de antropologie vizuală – CD Romania, vol. 1 Transilvania de sud, coordonator de proiect Alexandru Solomon, grafica digitală Neil Coltofeanu, consilier de istoria artei Corina Popa, consilier etnografic L. F., 1 CD-Rom, București, Fundaţia Arte vizuale, 2000; Cultura tradiţională comparată din Transilvania, CD-Rom, București, FCR, 2000; Profesorul Dimitrie Gusti în memoria Drăguşului, CD-Rom multimedia, 2004; The memory of Tradition, DVD, 2007, texte în engleză, română şi franceză, coordonator şi contributor; Coordonator şi prefaţator – Saşii transilvăneni despre ei înşişi, vol. I, coord. L. F., Brașov, Transilvania Expres, 2008, 324 p., vol. 2, Cristian, 2015, 374 p., volume bilingve; Anca Grama, cercetător etnomuzeograf şi arhivist la 70 de ani, coordonator Ioan Lăcătuşu, prefaţă L. F., Sf. Gheorghe, Eurocarpatica, 2010, 292 p.; Eugen Moga, Între Chietre: izvoare, poduri, mori şi brutării din Şchei, cuvânt înainte de dr. Ligia Fulga, Brașov, Team CCD, 2010, 88 p.; Neculae Purcărea, Ţara mea de basm. Rânduiala artei populare: îndreptar, cuvânt înainte de dr. Ligia Fulga, București, Sânziana, 2010, 80 p.; Un secol de istorie locală în imagini, Tg. Mureş, Romghid, Mega, 2011, text paralel în română, engleză şi maghiară, prefaţă de Ligia Fulga, Angela Pop, Dorel Marc, 116 p.; Scrisori inedite adresate lui Dimitrie Gusti, introducere, note, comentarii Zoltán Rostás, prefaţă Ligia Fulga, Brașov, Creator, 2020, 157 p.; Ediţii îngrijite – Dan Median, Arhitectura vernaculară a macanilor din Săcele, volum îngrijit de dr. Ligia Fulga, Brașov, Muzeul de etnografie, 2016, 89 p.; Lumea românească – o viziune antropologică. In honorem Sabina Ispas la 70 de ani, ediţie îngrijită de Ligia Fulga, Brașov, Transilvania Expres, 2010.
Referinţe: Identitate şi alteritate. Valenţe ale patrimoniului etnologic în cercetarea ectuală. In honorem Ligia Fulga la 65 de ani, volum îngrijit de dr. Emil Tîrcomnicu, cu sprijinul Asociaţiei de Ştiinţe etnologice din România, în cadrul Caietelor ASER, Brașov, Transilvania Expres, 2016.
Fişă întocmită de Ruxandra Moaşa Nazare.